Pretenţii. Sentința nr. 5667/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5667/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 9250/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2452/2015
Ședința publică de la 09 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. D. A.
Judecător R. V.
Grefier A. M. P.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de reclamanta . împotriva sentinței civile nr. 5667/06.06.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind pârâtele B. M., . A. SA și . și având ca obiect pretenții delictuale.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul lasă cauza la a doua strigare pentru dezbateri în contradictoriu, conform art.104 alin.11-13 din R.O.I. al instanțelor judecătorești (H.C.S.M. 387/2005).
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei a răspuns pentru apelanta-reclamantă . avocat V. S., pentru intimata-pârâtă B. M. avocat C. Micutelu, lipsă fiind intimatele-pârâte . A. SA și ..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelantei-reclamante . și apărătorul intimatei-pârâte B. M., pe rând având cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat instanța acordă cuvântul pe probe.
Apărătorul apelantei-reclamante . și apărătorul intimatei-pârâte B. M., pe rând având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv înscrisurile depuse la dosar.
Tribunalul, în baza disp. art. 478 alin. 2 coroborat cu disp. art. 479 alin. 2 C.pr.civ., încuviințează părților proba cu înscrisuri, apreciind-o drept admisibilă și de natură a duce la soluționarea procesului, ia act că proba cu înscrisuri a fost deja administrată
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 alin. 1 C.pr.civ instanța constată încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul apelantei-reclamante ., având cuvântul, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, pe fond anularea hotărârii de primă instanță, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în sensul de a dispune obligarea în solidar a pârâtelor la plata sumei de 135.633,06 lei reprezentând cheltuieli de judecată, parte din acestea efectuare în recurs în fața ICCJ, cheltuieli efectuate la instanța de fond și la instanța de apel.
Apărătorul intimatei-pârâte B. M., având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond și depune la dosar concluzii scrise. Arată că onorariul de avocat solicitat pe cale separată, este unul exorbitant, acesta nu a fost discutat în contradictoriu cu părțile astfel încât să se evite situația de față.
În temeiul art. 394 alin. 1 C.pr.civ, instanța declară dezbaterile închise, aduce la cunoștința părților ca potrivit art. 394 alin. 3 C.pr.civ, după închiderea dezbaterilor, nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat in seama și rămâne în pronunțare asupra apelului formulat de apelanta-reclamantă . împotriva sentinței civile nr. 5667/06.06.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 30.04.2013, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâtele B. M., . A. SA și ., solicitând obligarea acestora la plata în solidar a sumei de 135.633,06 lei reprezentând o parte din cheltuielile efectuate pentru asigurarea apărării în dosarul nr._, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esență, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 1092/011 Tribunalul Comercial Argeș i-a admis în tot cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu cele patru pârâte, împotriva acestei hotărâri pârâtele formulând apel, care a fost respins, iar apoi recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a pronunțat Decizia nr. 297/2013, prin care s-au respins recursurile. În parcurgerea acestei ultime faze procesuale, reclamanta arată că a angajat cheltuieli de 135.633,06 lei, reprezentând onorariul de avocat achitat către SCA S. & Asociații, sumă ce i se cuvine a-i fi achitată în temeiul art. 274 C. și a răspunderii civile delictuale.
În drept au fot invocate dispozițiile art. 274 C. și art. 998-999 c.civ.
În dovedire s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (f.10-27).
În data de 30.12.2013 pârâta B. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că nu s-au depus două dintre contractele de asistență, că o parte din facturile invocate de către reclamantă sunt ilizibile, iar pentru factura 18.01.2013 plata a fost efectuată înaintea emiterii facturii.
În data de 08.01.2014 pârâtele . A. SA și . au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii, iar în subsidiar reducerea onorariului de avocat. În motivare, pârâtele au arătat că prin solicitarea cheltuielilor pe cale separată se creează o situație împovărâtoare pentru debitorul obligației, iar cheltuielile de judecată solicitate sunt disproporționate, instanța având posibilitatea să le cenzureze. De asemenea, se precizează că dovada cheltuielilor de judecată nu a fost făcută înainte de închiderea dezbaterilor, una dintre facturi având chiar data pronunțării soluției, iar întâmpinarea depusă la dosarul aflata pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție este redactată și semnată de către SCA C. și ASOCIAȚII, iar nu de către SCA STROICA și ASOCIAȚII, care nu a făcut decât să susțină apărările din întâmpinare.
În dovedire s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriul.
În data de 27.01.2014 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că toate cheltuielile solicitate unt reale, aceasta achitând onorariu către SCA STROICA și ASOCIAȚII până la momentul închiderii dezbaterilor, iar conținutul contractului de asistență juridică este confidențial.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamantei.
Prin sentința civilă nr. 5667/2014 Judecătoria Pitești a admis în parte cererea reclamantei, a obligat pârâtele la plata sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată pe cale separată. Obligă pârâtele la plata sumei de 1145 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat, reținând următoarele:
Prin Decizia nr. 297/30.01.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._ a respins recursurile formulate de pârâtele B. M., . A. SA și . și de pârâta B. M., în contradictoriu cu reclamanta ., împotriva Deciziei nr. 3/A-C/2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul cu același număr.
În apărarea sa față de recursul declarat de pârâte, reclamanta a depus întâmpinare, care a fost formulată și redactată de SCA C. și ASOCIAȚII, în care s-a solicitat obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, însă prin decizia precizată mai sus, instanța a omis să se pronunțe cu privire la acest aspect.
Soluționarea recursului a avut loc la un singur termen de judecată, în care concluziile asupra fondului au fost susținute de apărătorul ales din cadrul SCA S. și ASOCIAȚII, atât oral, cât și în scris.
În drept, instanța reține că, potrivit art. 274 alin. 1 C.pr.civ. în vigoare la momentul desfășurării cauzei nr._, „partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”. A cădea în pretenții însemnă a pierde procesul, fie prin respingerea cererii, fie prin admiterea acțiunii împotriva aceluia care a avut o atitudine procesuală pasivă, dar a fost obligat la o anumită prestație ca urmare a admiteri acțiuni celeilalte părți. Astfel, temeiul juridic al sumelor de bani cheltuite în vederea desfășurării procesului de către partea care a pierdut procesul, îl reprezintă culpa procesuală. Partea care a pierdut procesul va suporta atât cheltuielile făcute de ea, cât și cele făcute de partea adversă.
În baza principiului disponibilității care guvernează procesul civil, cheltuielile de judecată pot fi acordate numai la cerere, așa cum prevede art. 274 alin. 1 C.pr.civ. Dacă instanța a omis să se pronunțe asupra cererii părții de acordare a cheltuielilor de judecată, acestea pot fi cerute pe calea unei acțiunii separate, prescriptibile într-un termen de 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art.1357 C.civ.
Conform art. 274 alin. 3 C., „judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariul avocaților potrivit celor prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constat motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de avocat.”
Reducerea onorariului de avocat de către instanță în baza art. 274 lin. 3 C., nu produce nicio consecință asupra raporturilor contractuale dintre avocat și client, acesta din urmă fiind în continuare obligat la onorariul stabilit prin contract.
În cauză, deși reclamanta a solicitat prin întâmpinare (f.54 dosar ICCJ) obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, instanța a omis să se pronunțe cu privire la acest aspect.
În executarea contractului de asistență juridică nr.9-_/08.01.2013, SCA STROICA și ASOCIAȚII a emis factura nr. 3035/FIN/ECO/18.01.2013 pentru suma de_,52 lei, achitată prin ordinul de plată nr._/17.01.2013, și factura nr. 3140/FIN/ECO/30.01.2013 pentru suma de_,44 lei, achitată prin ordinul de plată nr. 92/30.01.2013 (f.14-17).
Nu prezintă relevanță juridică faptul că suma de_,52 lei a fost achitată prin ordinul de plată nr._ în data de 17.01.2013, anterior emiterii facturii, atât timp cât această plată s-a făcut în baza contractului de asistență juridică încheiat la 08.01.2013. De asemenea, instanța va avea în vedere la stabilirea cheltuielilor de judecată și factura nr. 3140/FIN/ECO/30.01.2013 pentru suma de_,44 lei, achitată prin ordinul de plată nr. 92/30.01.2013, întrucât nu are importanță faptul că aceste documente nu au fost depuse în fața instanței de recurs, atât timp cât aceasta nu s-a pronunțat pe capătul de cerere privind cheltuielile de judecată
Analizând înscrisurile dosarului nr._ înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța reține că în baza contractului de asistență juridică nr.9-_/08.01.2013, SCA STROICA și ASOCIAȚII a depus concluzii scrise și orale la termenul din 30.01.2013, întâmpinarea fiind făcută de către un alt apărătorul ales anterior.
Cu toate că reclamanta a făcut dovada unor cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat de 135.633,06 lei, față de dispozițiile art. 274 alin. 3 C., instanța apreciază că apărătorul din cadrul SCA STROICA și ASOCIAȚII nu a depus o muncă juridică prodigioasă prin depunerea de concluzii scrise și orale la un singur termen de judecată, care să justifice un onorariu de 135.633,06 lei, cu atât mai mult cu cât existau deja două hotărâri judecătorești anterioare favorabile reclamantei, astfel că va dispune reducerea onorariul de avocat de la 135.633,06 lei, la 2000 de lei
În consecință, în baza art. 1382 C.Civ., va obliga în solidar pârâtele la plata sumei de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pe cale separată
În baza art. 453 alin. 2 și 451 alin. 2 C. va obliga pârâtele la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă de timbru de 145 (calculată la valoarea admisă a cererii principale de 2000 de lei) și onorariu de avocat de 1000 de lei. Deși reclamanta a depus chitanța nr. 142/2014 pentru suma de 2000 de lei reprezentând onorariu avocat, față de complexitatea cauzei (pretenții), a probelor administrate (înscrisuri și interogatoriu) și numărul de termen în care a fost soluționată cererea, instanța apreciază că un onorariu de 1000 de lei este proporțional cu munca depusă de apărătorul reclamantei.
Împotriva sentinței civile a declarat apel reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a susținut în apelul formulat că instanța de fond în mod corect a reținut situația de fapt în la adoptarea soluției a încălcat dispozițiile art. 274 alin. 3 din codul de proc. civ. prin reducerea în considerabil a onorariului de avocat fără a ție seaman de complaxitatea cauzei și timpul de lucru alocat speței.
O altă susține în apelul formulat privește reducerea taxei judiciare de timbru în achitată de apelantă în sumă de 4323 lei, taxă ce a fost achitată de apelantă.
Intimatele . . depus întâmpinare solicitând în esență respingerea apelului formulat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.
La rândul său intimata B. M. a depus concluzii scrise cu aceeași solicitare.
Analizând sentința civilă apelată prin prisma criticilor formulate, având în vedere și efectul devolutiv al apelului, stabilit prin art.476 Cod pr.civilă, tribunalul, raportat la probele administrate în cauză, apreciază că este fondat pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 297/30.01.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._ a respins recursurile formulate de pârâtele B. M., . A. SA și . și de pârâta B. M., în contradictoriu cu reclamanta ., împotriva Deciziei nr. 3/A-C/2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul cu același număr.
Asistența juridică în cadrul acestui dosar a fost realizată în baza contractului de asistență juridică nr.9-_/08.01.2013, SCA STROICA și ASOCIAȚII cheltuielile efectuate în acest sens fiind în cuantum total de 135.633,06 lei constând în onorariu de avocat.
Instanța de fond la soluționarea cauzei a avut în vedere dispozițiile art. 274 alin. 3 C. dispunând reducerea onorariul de avocat de la 135.633,06 lei, la 2000 de lei. Față de această situație tribunalul consideră că deși se impuneau a fi avute în vedere dispozițiile menționate, totuși reducerea onorariului de avocat la suma de 2.000 lei este prea severă impunându-se o reapreciere a onorariului față de situația de fapt ce rezultă din modul de desfășurare a procesului, a obiectului acestuia, munca efectiv desfășurată de apărătorul apelantei-reclamante.
Tribunalul amintește jurisprudența CEDO care, învestită fiind cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care se dovedește realitatea acestora și constituie cheltuieli necesare și care au fost făcute în limita unui cuantum rezonabil, cu atât mai mult cu cât, partea adversă devine debitor al obligației de plată și a cheltuielilor prin dispozitivul deciziei pronunțată de către instanța de judecată și nu prin aceste chitanțele și contractul de asistență dintre avocat și clientul său ce reprezintă expresia convenției părții adverse cu avocatul ales, conform voinței exclusive a acestora, fiecare persoană fiind liberă să-si angajeze avocatul conform propriilor criterii si să achite onorariul perceput de către acesta.
Procedând în acest mod, prin aplicare art. 274 alin.3 C.pr.civ., instanța de judecată nu împiedică în nici un fel executarea contractului de asistență juridică și nici nu îl controlează direct sau indirect, cu atât mai puțin nu îl modifică, raportul juridic creat la încheierea contractului de asistență juridică menținându-se în integralitatea sa. În aprecierea cuantumului onorariului de avocat instanța trebuie să aibă în vedere atât valoarea pricinii, cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, noutatea sau dificultatea litigiului.
De asemenea, prin decizia nr. 401/14.07.2005 Curtea Constituțională a reținut ca prerogativa instanței de a cenzura cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit prin prisma proporționalității sale cu complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuielile de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Ori, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărui efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil.
În ceea ce privește susținerea privind reducerea taxei judiciare de timbru în achitată de apelantă în sumă de 4.323 lei, tribunalul va avea în vederea că în cauză sunt incidente dispozițiile art.453 codul de procedură civilă față de data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 30.04.2013, cheltuieli care în opinia tribunalului nu pot fi acordate întrucât declanșarea prezentului litigiu se datorează în exclusivitate apelantei-reclamante deoarece este alegerea sa de a proceda în acest mod deși avea posibilitatea de a solicita cheltuielile de judecată în cadrul procesului care le-a provocat, fiind de această dată în culpă procesuală pentru declanșarea litigiului ulterior.
F. de cele menționate mai sus si avand in vedere dispozitiile art. 480 alin. 2 NCPC, Tribunalul va admite apelul declarat de apelanta reclamanta, va schimba sentința atacată în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată și va obliga pârâtele la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._, reprezentând onorariu avocațial achitat în fața instanței de recurs, va menține în rest sentința în ceea ce privește obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.145 lei, urmând a respinge cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite apelul declarat de reclamanta . cu sediul în P., G. Cosbuc, nr. 12, jud. Argeș împotriva sentinței civile nr. 5667/06.06.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind pârâtele B. M., domiciliată în P., Victoriei, nr. 3, ., .,, . sediul în Comarnic, Republicii, nr. 4, jud. B.,, . sediul în Slatina, ., jud. O. și ., cu sediul în Galati, Democratiei, nr. 5, .. G..
Schimbă în parte sentința în sensul că obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei 8.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată pe cale separată.
Menține în rest sentința în ceea ce privește obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.145 lei.
Respinge cererea de obligare a intimatelor la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanței de apel, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Septembrie 2015
Președinte, D. D. A. | Judecător, R. V. | |
Grefier, A. M. P. |
Red./dact. D.D.A
4 ex. 28.09.2015
| ← Cerere necontencioasă. Hotărâre din 17-09-2015, Tribunalul ARGEŞ | Cereri. Decizia nr. 2371/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
