Revendicare imobiliară. Decizia nr. 90/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 90/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 4082/205/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 90/2015
Ședința publică de la 04 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE GABRIELA DIANA NĂSTASE
Judecător R. V.
Judecător A. M.
Grefier E. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenții-reclamanți C. V. și C. I., împotriva sentinței civile nr. 1536/03.09.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți R. P. S., B. A., B. C., C. L. de Fond Funciar Câmpulung și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile și lucrările dosarului au fost consemnate în încheierea de ședință publică din 28 ianuarie 2015, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 alin.1 Cod Procedură Civilă a amânat pronunțarea pentru data de astăzi când a deliberat.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față ;
Prin cererea înregistrată la data de 25.09.2012, sub nr._, reclamanții C. V. și C. I. au chemat în judecată pe pârâții R. P. S., B., A. și B. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună grănițuirea proprietăților lor, învecinate, situate în Câmpulung, .. 27, județul Argeș, să fie obligați pârâții să lase în deplină proprietate și posesie o suprafață de cca. 115 mp, teren situat în Câmpulung, .. 27, județul Argeș, ocupată din terenul proprietatea reclamanților; să constate nulitatea parțială a documentației cadastrale întocmită la solicitarea pârâților și recepționată sub nr._/21.11.2003 pentru suprafața de cca. 115 mp, proprietatea reclamanților, să dispună rectificarea cărții funciare întocmită pe numele pârâților prin radierea dreptului de proprietate pentru suprafața de circa 115 mp teren situat în Câmpulung, .. 27, județul Argeș, teren proprietatea reclamanților, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin cumpărare au dobândit dreptul de proprietate pentru terenul în suprafață de 593 mp împreună cu construcțiile aflate pe acesta, teren cămin de casă situat în Câmpulung, ..27, județul Argeș, conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 5032/27.09.1994.
Mai arată reclamanții, că terenul menționat mai sus, a fost cumpărat de la vânzătorii B. I. și R. E., mama pârâtului R. P. - S., care la rândul lor au dobândit dreptul de proprietate prin moștenire, în urma dezbaterii succesiunii defunctei B. E., conform certificatelor de moștenitor nr. 536/23.09.1986 și certificatul de moștenitor suplimentar nr. 434/27.09.1994, care la rândul ei, defuncta dobândise terenul în suprafață de circa 600 mp, conform actului de vânzare transcris sub nr. 1161/09.03.1927 de Grefa Tribunalului Muscel. Potrivit acestui act, terenul, ajuns în proprietatea reclamanților prin actele menționate mai sus, are o deschidere la stradă de 8 metri.
Se mai menționează în cererea introductivă, că în anul 2006 reclamanții au efectuat demersurile privind înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, însă în urma ridicării topometrice, s-a constatat că documentația cadastrală se suprapune cu cea a pârâților, întrucât în aceasta din urmă documentație, nu s-a respectat limita dreptului lor de proprietate, trecându-se în interiorul proprietății reclamanților, chiar până în zidul construcției, în situația existentă astăzi, deschiderea la stradă a terenului proprietatea reclamanților fiind de numai 4 metri, în loc de 8 metri.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 560, art. 563, art. 907 noul C.civ.
În susținerea cererii, reclamanții au depus la dosar, în copie, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5032/27.09.1994, certificatele de moștenitor nr. 536/23.09.1986 și nr. 434/27.09.1994 emise de fostul notariat de Stat Local Câmpulung, actul de vânzare încheiat la data de 06.03.1927 și două schițe cadastrale.
La data de 20.11.2012, pârâții au formulat și depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând instanței să se dispună grănițuirea proprietății lor deținută în indiviziune, de proprietatea reclamanților, imobil situat în Câmpulung, .. 27, județul Argeș, pe vechiul aliniament și cu respectarea dreptului de proprietate; obligarea reclamanților să lase în deplină proprietate și posesie suprafața de cca. 100 mp ocupată din terenul lor și obligarea reclamanților să ridice gardul amplasat parțial pe proprietatea pârâților.
În motivarea cererii, pârâții au arătat că autorii lor au cumpărat de la numitul R. P. - S. împreună cu construcțiile și cota de 1/4 din terenul aferent de 1.757 mp, identificat în planul de situație anexat, conform contractului de vânzare - cumpărare nr._/1978.
Mai arată pârâții că, potrivit schiței ce a stat la baza încheierii actului de vânzare-cumpărare din anul 1978, terenul ce i-a revenit numitei B. E. (E.) prin contractul de vânzare - cumpărare nr.1161/1927 și înstrăinată ulterior prin moștenitorii acesteia către reclamanți, avea o deschidere la stradă de 4 m; din actul de vânzare - cumpărare nr._/1978 și certificatele de moștenitor nr. 247/1999, nr. 557/1980 și nr. 424/1981, rezultă că autorii pârâților au cumpărat doar o cotă de 1/ 4 din suprafața de 1757, pârâta B. A. se afla în indiviziune cu celălalt pârât R. P. - S., iar în urma documentației cadastrale întocmită în anul 2003 a rezultat o suprafață mai mică de 1211 mp, față de 1757 mp, astfel că, reclamanții le-au acaparat din teren o suprafață de cca. 100 mp din spatele proprietății, când au edificat gardul pe terenul pârâților și proprietățile lor sunt delimitate printr-o temelie din piatră de Albești, care a existat anterior cumpărării de părinții pârâtei B. A., având o vechime de 50-60 ani, ce delimitează vechiul hotar.
Cu privire la capătul de cerere privind nulitatea parțială a documentației cadastrale pentru suprafața de 15 mp, pârâții solicită instanței respingerea acestuia, întrucât lucrarea cadastrală se referă la o suprafață mult mai mică decât cea pentru care dețin acte de proprietate și nu ar avea cum să afecteze proprietatea reclamanților.
Mai arată pârâții, că nu dețin carte funciară pentru terenul de 1757 mp, în cartea funciară fiind intabulat doar dreptul de proprietate pentru terenul de sub construcții, în suprafață de 267 mp, ce a fost efectuată în baza actelor primare de proprietate și a schițelor cadastrale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 563, art. 480 C.civ., art. 1527, art. 1528 noul C.civ.
În susținerea cererii, pârâții au depus la dosar, în copie, contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 22.06.1978, schițe cadastrale, certificatele de moștenitor nr. 247/17.09.1999 și nr. 557/10.10.1980 emise de fostul Notariat de Stat Local Câmpulung.
La data de 11.12.2012, reclamanții au formulat și depus la dosar răspuns la întâmpinare, învederând instanței că pârâții nu pot pretinde drept de proprietate decât pentru cel mult o suprafață de teren de 267 mp, pe care o dețin în baza unui titlu de proprietate nr._/10.10.1994, act ce nu a fost depus de aceștia la dosar, însă este evidențiat în extrasul de carte funciară depus la dosar de pârâți, restul terenului învecinat cu proprietatea reclamanților, aparținând pârâtului R. P.- S..
Mai arată reclamanții, că părinții pârâtei B. A. au cumpărat numai parterul dintr-o construcție, fără nici un metru pătrat de teren, teren care, față de dispozițiile Legii nr. 58/1974 și nr. 59/1974 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii. Statul a dat în folosință părinților pârâtei suprafața de 108 mp aferentă locuinței cumpărate și numai această suprafață putea face obiectul constituirii dreptului de proprietate în temeiul art. 36 alin. 3 Legea nr. 18/1991 republicată, de care pârâta a beneficiat.
Totodată, reclamanții au invocat excepția lipsei calității procesuale active a pârâților.
La dosarul cauzei reclamanții au depus la dosar, în copie, actul de donație încheiat la data de 25.03.1974, autorizația nr. 2469/19.05.1978 și o schiță cadastrală.
La data de 22.01.2013 reclamanții au formulat și depus la dosar cerere de completare de acțiune, solicitând instanței introducerea în cauză a numitelor C. L. de Fond Funciar Mun. Câmpulung și C. Județeană de Fond Funciar Argeș și să se constate nulitate absolută în parte a titlului de proprietate nr._/10.10.1994 emis pe numele pârâtei pentru suprafața de circa 300 mp din totalul de 439 mp, teren situat în Câmpulung, .. 27, județul Argeș.
Mai arată reclamanții, că părinții pârâtei B. A. au cumpărat numai parterul dintr-o construcție, fără nici un metru pătrat de teren, statul a dat în folosință părinților pârâtei doar suprafața de 108 mp, aferentă locuinței cumpărate și numai această suprafață putea face obiectul constituirii dreptului de proprietate, în temeiul art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, republicată, motiv pentru care solicită instanței, atașarea la dosarului prezentei cauze a dosarului de constituire a dreptului de proprietate care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/10.10.1994.
În ședința publică din data de 22.01.2013, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâte a Comisiei Locale de Fond Funciar Câmpulung și a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș și emiterea unei adrese către pârâta C. L. de Fond Funciar Câmpulung pentru a comunica întreg dosarul de constituire a dreptului de proprietate care a stat la baza emiterii Titlului de Proprietate nr._ /10.10.1994.
Pârâții la data de 12.02.2013 au formulat răspuns la întâmpinare și întâmpinare la completarea de acțiune, solicitând instanței respingerea cererii privind nulitatea titlului de proprietate sus menționat, precum și celelalte apărări.
Cu privire la inadmisibilitatea cererii, pârâții au arătat că potrivit prevederilor art. 643 alin.1 C.civ., fiecare coproprietar are legitimare procesuală pentru promovarea unei acțiuni în revendicare.
În ceea ce privește excepția calității procesuale active pârâții au solicitat instanței respingerea și acestui capăt de cerere, întrucât aceștia sunt titularii dreptului de proprietate, dovedit cu acte de proprietate pentru suprafața ce o revendică și justifică interes în promovarea cererii reconvenționale.
Totodată, pârâții au invocat prescripția achizitivă de 30 de ani, întrucât au dobândit proprietatea imobilului în suprafață de 115 mp, situat în Câmpulung, .. 27, județul Argeș prin uzucapiunea de lungă durată și invocă joncțiunea posesiilor exercitate de autorii lor, întrucât de la momentul cumpărării de către autorii lor în anul 1978, întreaga suprafață de 1757 mp a fost în posesia lor până la deces și ulterior preluată de pârâți între aceleași vecinătăți.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1847 C.civ., art. 36 Legea nr. 18/1991, art. 8 Decretul Lege nr. 42/1990, art. 23 Legea nr. 18/1991.
În ședința publică din data de 12.02.2013, instanța a numit prin tragere la sorți, expert de specialitate topo - cadastral D. I. pentru efectuarea expertizei tehnice de specialitate.
La data de 12.03.2013, reclamanții au depus la dosar răspuns la întâmpinarea și completarea de acțiune formulate de pârâți, învederând instanței că cererea în constatarea uzucapiunii pentru suprafața de 150 mp este inadmisibilă, dar și nefondată, întrucât de la momentul dobândirii locuinței în anul 1978 aceștia au avut numai un drept de folosință asupra terenului aferent construcției, drept de folosință acordat de stat, care devenise proprietarul terenului, astfel că părinții pârâtei exercitau un drept de folosință în numele statului, în calitate de detentori precari.
Mai arată reclamanții, că terenul lor s-a aflat în proprietatea și posesia autoarei B. E. până la decesul său, survenit la 10.04.1984, dreptul de proprietate a fost transmis succesoral în baza certificatelor de moștenitor nr. 536/1986 și nr. 434/1994, iar prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5032/1994 reclamanții au preluat în proprietate și posesia pentru întreaga suprafață de 593 mp.
În ședința publică din data de 02.04.2013, instanța a dispus efectuarea adresei către O.C.P.I. să comunice documentele în baza cărora s-a dispus la 17.12.2003, corectarea titlului de proprietate nr._ eliberat la 10.10.1994, pe numele B. I. A., documente ce au fost transmise cu adresa nr. 3980/18.04.2013, filele 120-127 dosar.
La data de 14.05.2013 a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. exp. D. I..
Părțile, la data de 21.05.2013, au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză.
La data de 20.06.2013 s-a efectuat cercetare la fața locului fiind încheiat procesul verbal depus la dosar la fila 165 dosar.
Ing. exp. D. I. a depus la dosar la data de 03.09.2013, completarea la raportul de expertiză.
Părțile au solicitat administrarea probei cu interogatoriu, probă admisă de instanță ce nu a fost administrată, fiind incidente dispozițiile art. 225 c pr civ.
În urma probatoriului administrat în cauză Judecătoria Câmpulung prin sentinta civilă nr. 1536/03.09.2013 a admis în parte, acțiunea așa cum a fost completată de reclamanții C. V. și C. I. în contradictoriu cu pârâții și în parte, cererea reconvențională formulată pârâții–reclamanți B. A. și B. C. și în consecință a dispus grănituirea proprietăților părților pe aliniamentul dat de punctele 8 – 9 – 11 – 12 – 13 – 4, identificat cu culoarea galben în schița anexă la raportul de expertiză ing I.D. - fila 146 dosar, a respins cererile din acțiunea reclamanților - pârâți privind revendicarea, nulitatea parțială a documentației cadastrale recepționată sub nr._/21.11.2003 pentru suprafața de 115 mp, teren situat în municipiul Câmpulung, ..27, județul Argeș și de rectificarea cărții funciare pentru suprafața de 115 mp, teren situat în municipiul Câmpulung, ..27, județul Argeș, a respins completarea de acțiune formulată de reclamanții-pârâți la 22.01.2013, a luat act că reclamanții - pârâți renunță la susținerea excepției indmisibilității acțiunii în revendicare formulată de pârâții–reclamanți B. A. și B. C., a respins excepția lipsei calității procesuale active a pârâților – reclamanți B. A. și B. C., pe acțiunea în revendicare si a respins cererile din reconvențională privind revendicarea și ridicarea gardului. Au fost compensate în totalitate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunta această solutie prima instantă a retinut că în cauză, nu a făcut aplicarea dispozițiilor noului Cod civil, ci ale vechiului Cod civil, motivat de faptul că dispozițiile art. 602 - 625 din Noul Cod Civil, ce reglementează limitele juridice ale dreptului de proprietate privată, nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, așa cum prevăd dispozițiile art. 59 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a noului Cod civil. Prezentei cauze, îi sunt aplicabile dispozițiile în materia drepturilor reale imobiliare ale vechiului cod civil, întrucât raporturile juridice s-au născut între părți înainte de 1. 10. 2011, când a intrat în vigoare NCC.
Situația conflictuală a fost generată de amplasamentul și configurația stabilită de fiecare dintre părțile litigante în anul 2005/2006 când s-au efectuat lucrări de cadastru de către aceștia și s-a constat de reclamanți că ar există eventuale suprapuneri care fac imposibilă intabularea dreptului lor de proprietate în cartea funciară.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța a retinut că reclamanții conform actului de vânzare/cumpărare autentic sub nr. 5032/27. 09. 1994 sunt proprietarii terenului în suprafață de 593 mp și a casei existente pe acest teren, imobil situat în municipiul Câmpulung, .. 27, județul Argeș, învecinat la est cu . vest cu proprietate de stat, la sud cu B. Vasilichie și la nord cu drum de acces și R. E..
Pârâții sunt proprietarii suprafeței totale de 1.757 mp conform actului de vânzare -cumpărare autentic sub nr._/22 06 1978 și de donație autentic nr. 490/17.01.1978 și conform măsurătorilor cadastrale suprafața de 1211 mp, având ca vecinătăți la est cu . vest cu proprietate de stat,( S. M A.), la nord cu Ș. L. și la sud cu drum de acces și C. V. și I..
Ambele proprietăți ale părților din dosar provin de la autorul comun, S. C B. și avea suprafața totală de 1.757 mp declarată în actele de vânzare - cumpărare invocate de părți( filele 11 și 26 dosar) și cu suprafața reală, conform expertizei cauzei de 1735 mp.
Conform expertizei D., efectuată în cauză, reclamanții stăpânesc suprafața reală de 475 mp, iar pârâții stăpânesc în mod real suprafața de 1.252 mp. din care face parte și calea de acces, teren curți construcții folosită și de către reclamați pentru acces auto și pietonal către construcție ( vezi schița anexă la contractul de vânzare - cumpărare proprietate reclamanți, fila 67; schița anexă la contractul vânzare cumpărare pârât R., fila 46, schița anexă la raport expertiză D. și procesul verbal de cercetare locală).
Din titlurile de proprietate ale părților în litigiu rezultă că aceștia dețin proprietăți riverane care se învecinează pe o distanță de 80,70 ml pe latura de N/S.
În conformitate cu art. 137 c. pr. civ., instanța se pronunță cu prioritate asupra excepțiilor invocate de părți.
Prin întâmpinarea formulată de reclamanții - pârâți la cererea reconvențională, aceștia au invocat excepția lipsei calității procesuale active a pârâților reclamanți pe acțiunea în revendicare și excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare, instanța conform art. 246 c. pr. civ., va lua act că reclamanții - pârâții au înțeles să nu mai susțină excepția având în vedere dispozițiile art. 643 NCC aplicabil în cauză.
Analizând excepția calității procesuale active în acțiunea în revendicare, instanța constată că pârâții au invocat pentru terenul revendicat, titluri de proprietate care atestă că au calitatea de proprietari pentru terenul în litigiu, situat în .. 27, astfel că pot fi titularii unei acțiuni în revendicare, motiv pentru care, urmează a fi respinsă excepția ca neîntemeiată.
Acțiunea în revendicare, în conformitate cu art. 480 Cod Civil, este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.
În acest context, titularul acțiunii în revendicare este obligat să facă dovada că
este proprietarul terenului revendicat. În cauză reclamanții au făcut dovada că sunt proprietarii terenului în suprafață reală de 475 mp, în limitele și configurația din schița de fila 67 anexă la contractul de vânzare - cumpărare nr. 5032/1994, schiță avută în vedere la perfectarea contractului, având în vedere că aceste acte au fost comunicate instanței din evidențele notariale și nu a fost contestată. De altfel, în această configurație și limite au și stăpânit reclamanții imobilul cumpărat încă din anul 1994, proprietatea fiind parțial împrejmuită pe aliniamentele 8-9, 9-11-12 și 13-5, configurație existentă în schița invocată și în limitele și distanțele înscrise în contract, ce reprezintă titlul de proprietate al reclamanților.
În aceste limite și configurație și-au exercitat posesia și antecesorii vânzători și proprietari, respectiv B. E. și R. E. și B. I..
În baza probelor administrate, instanța a constatat că și pârâții dețin o proprietate în punctul în litigiu și conform concluziilor expertizei D., în suprafață totală mai mică decât cea din actele de proprietate în suprafață reală de 1252 mp.
Pârâții B. dețin conform titlului de proprietate al autoarei B. A. nr._/1994 suprafața totală de 439 mp teren construit, ce reprezintă cota de ¼ din suprafața de 1757 mp,conform actului de vânzare-cumpărare al autorilor lor B., iar diferența în care se cuprinde și calea de acces comună tuturor proprietarilor riverani ( curte comună curți construcții) transpare în contractul de donație al pârâtului R..
Conform expertizei efectuată în cauză de expert ing D.. rezultă că titlurile părților nu se suprapun, iar conform concluziilor cercetării la fața locului și a situației de fapt prezentate proprietățile părților sunt stăpânite în configurația, limitele și întinderea din actele lor, aceștia neexercitând nici o schimbare asupra limitelor proprietăților lor și nici o acaparare reciprocă din proprietatea celuilalt.
În acest context, nefiind îndeplinite cerințele art.480 c .civ., a fost respinsă acțiunea în revendicare, formulată de părți, reciproc, ca nefondată.
De asemenea, instanța a constatat că nu există nici o cauză de nulitate din cele prevăzute în art. III din legea 169/1997, care să atragă anularea titlului de proprietate invocat de pârâții B., motiv pentru care a respins completarea de acțiune formulată de reclamanți la data de 22 01 2013, ca nefondată.
Conflictul dintre părți s-a declanșat cu ocazia efectuării lucrărilor de cadastru.
Pentru a stabili dacă lucrarea de cadastru recepționată sub nr._/21 11 2003 pe numele pârâților, corespunde realității și limitelor și configurației proprietății acestora trebuie stabilit care este linia de hotar între cele două fonduri.
În temeiul art. 584 Cod civil, grănițuirea ca operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietățile învecinate, în caz de conflict, se realizează pe cale judecătorească nu numai atunci când între proprietăți nu au existat niciodată semne exterioare de hotar, dar și în situația în care există, dar sunt controversate.
Acțiunea fondată pe dispozițiile art. 584 cod civil nu permite judecătorului de a trece peste probele ce atestă voința inițială a părților sau situația primordială a liniei de demarcare dintre proprietăți și de a stabili o situație juridică noua, în sensul fixării unui alt hotar decât cel avut în vedere de părți /cel existent la momentul la care a operat transmisiunea dreptului de proprietate.
Este motivul pentru care reclamantul în acțiunea în grănițuire, nu se poate fundamenta, în considerentele acțiunii sale, pe împrejurări ulterioare stabilirii traseului originar al liniei de hotar.
În speță, acțiunea în grănițuire a fost promovată de reclamanți, susținându-se că există îndoieli cu privire la limita de N/S a proprietății lor - traseul hotarului nemaifiind cel ce le asigură întreaga suprafață de teren pentru care sunt proprietari, precum și configurația terenului cumpărat în anul 1994. Prin cererea din reconvențională, prin care pârâții solicită stabilirea traseului hotarului față de proprietatea reclamanților se dovedește că limita de hotar între fondurile proprietarilor riverani este contestată.
Expertiza tehnică administrată în dosarul cauzei, precum și constatările instanței consemnate din procesul verbal de cercetare la fața locului au dovedit că stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților trebuie să țină cont de întinderea dreptului de proprietate, dar și de configurația pe care proprietățile le-au avut la momentul la care terenurile riverane au intrat în patrimoniul părților litigante.
Pentru aceste considerente, instanța a stabilit linia de hotar pe aliniamentul gardului parțial edificat existent la proprietatea reclamanților încă de la data cumpărării imobilului în anul 1994 între punctele 8 –9 – 11 – 12 – 13 –4, colorat cu galben pe schița anexă de la fila 146, având în vedere că acesta este de modul în care se respectă vecinătățile înscrise în contractele invocate de părți, precum și modalitatea în care s-a exercitat posesia atât de vânzători cât și de cumpărătorii actuali proprietari aflați în litigiu și care corespunde realității din teren. Prin acest traseu se respectă totodată și calea de acces comună cu deschiderea la stradă între reperele 4 – B ce asigură accesul auto pentru toți proprietarii riverani, așa cum au stabilit încă din anul 1978 autoarele B. E. și R. E., moștenitoarele lui B. C S. de la care provine întreaga proprietate.
În raport de prevederile art.584 Cod civil potrivit cărora, orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grănițuirea proprietății învecinate, grănițuirea este o operație de determinare prin semne exterioare a limitei dintre două proprietăți vecine care aparțin unor titulari diferiți.
Pentru aceste considerente, a fost admisă acțiunea în grănițuire și stabilit traseul liniei de hotar față de pârâți pe traseul dat de pct. 8 –9 – 11 – 12 – 13 –4.
Reținând motivele deja expuse, instanța a apreciat că în cauză în condițiile în care hotarul dintre proprietăți a fost contestat și s-a stabilit judecătorește cu respectarea limitelor din lucrarea cadastrală, întocmită pe numele pârâților, cererea din acțiunea reclamanților privind nulitatea parțială a lucrării cadastrale trebuie respinsă ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea de rectificarea cărții funciare, instanța a respins-o ca neîntemeiată, având în vedere că înscrierea în cartea funciară nu s-a făcut decât pentru titlul de proprietate eliberat pe numele B. A. și care corespunde realității și mențiunilor de intabulare chiar și prin pronunțarea prezentei hotărâri.
Cu privire la cererea pârâților - reclamanți B. de obligarea reclamanților pârâți de ridicare/demolare a gardului, instanța de asemenea a respins-o ca nefondată, reținând că nu se poate obliga proprietarul unui fond la efectuarea unor lucrări ce depășesc măsurile obișnuite și suficiente, pentru a nu fi afectata folosirea nestânjenita a fondului învecinat. Față de linia de hotar stabilită de instanță se constată că acest gard în discuție se află chiar pe traseul liniei de hotar, neafectând în nici un mod proprietatea pârâților-reclamanți.
Împotriva sentintei civile sus mentionate au declarat apel reclamantii C. V. si C. I. criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Au arătat apelantii că în mod nelegal prima instantă a dispus grănituirea proprietătii lor de cea a pârâtilor pe aliniamentul 8-9-11-12-13-4 din raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. D. I. si gresit a admis în parte cererea reconventională a pârâtilor B. A. si B. C. sub aspectul solicitării de a se grănitui proprietatea acestora de proprietatea apelantilor, întrucât pârâtii nu au calitate procesuală activă si nici interesul juridic de a formula o astfel de cerere pentru că nu au un drept de proprietate asupra veunei suprafete de teren care să se învecineze cu terenul apelantilor. Singurul act prin care pârâtii justifică un drept de proprietate asupra unei suprafete de teren este titlul de proprietate nr._/10.10.1994 modificat în 2003 prin care pârâta B. A. a beneficiat de constituirea dreptului de proprietate pentru o suprafată de 439 mp teren ce se învecinează la Sud, adică înspre proprietatea apelantilor cu R. E., autoarea pârâtului R. P. de la care părintii pârâtei au cumpărat o parte din casă. Între terenul apelantilor si terenul pârâtei se află proprietatea lui R. P. care se interpune între cele două proprietăti. O parte din terenul curte de la stradă este proprietatea lui R. P. iar cealaltă este a apelantilor astfel că pârâtii B. nu au nici un metru de pământ în curte iar solicitarea acestora de grănituire a proprietătilor este inadmisibilă si lipsită de interes considerente pentru care se impunea si respingerea actiunii fată de acesti pârâti si admiterea actiunii numai fată de pârâtul R. P.. Mentiunea din titlul de proprietate al pârâtilor în partea sudică a terenului de teren în indiviziune nu are relevantă devreme ce starea de indiviziune se poate dovedi numai printr-un act de proprietate care în spetă nu există.
Autorii pârâtei B. A. au cumpărat de la R. P. în anul 1978 prin contract de vânzare cumpărare numai o locuintă compusă din trei camere de la parterul unei constructii parter si etaj, fără nici un metru de teren fiindu-le dat numai în folosintă de către stat în temeiul Legii nr. 58/1974 o suprafată de 108 mp aferentă locuintei, suprafată ce a intrat în proprietatea statului, suprafată este mentionată în actele de succesiune ale pârâtei respectiv CM nr. 557/1980 si CM nr. 424/1981 astfel că numai această suprafată de 108 mp putea face obiectul constituirii dreptului de proprietate în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991 republicată, în favoarea cumpărătorilor si pentru care i s-a si constituit drept de proprietate pârâtei.
În cadrul celei de –a doua critici s-a arătat că în partea de nord a proprietătii apelantilor s-a stabilit o linie de hotar care nu corespunde realitătii si aduce o gravă atingere a dreptului de proprietate al acestora, hotarul real fiind cel dat de reperele 8-9-10-3 din schita anexă a raportului de expertiză hotar ce corespunde actelor initiale de proprietate. S-a arătat în acest sens că apelantii au dobândit terenul de 593 mp împreună cu constructiile aflate pe acesta, teren cămin de casă situat în Câmpulung, .. 27 judetul Arges în temeiul contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 5032/27.09.1994. Vânzătorii către apelanti, B. I. si R. E. ( mama pârâtului R. P. S. ) au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului înstrăinat pe cale succesorală ca urmare a dezbaterii succeisunii defunctei B. E. pentru care s-a eliberat CM nr. 536/1986 si CM suplimentar nr. 434/1994. B. E. a dobândit cca 600 mp teren care a ajuns în final la apelanti, prin actul autentic de vânzare din 1927 act care a fost transcris la acea vreme la Grefa Tribunalului Muacel, terenul având o deschidere la stradă de 8 m, act care a fost transpus în teren de expertul cauzei care a constatat că hotarul de nord este dat de reperele 8-9-10-3 din schita anexă, hotar real, acceptat de pârât, cu o suprafată totală a terenului apelantilor de 618 mp cu 25 mp mai mult decât suprafata înscrisă în actul de vânzare cumpărare al acestora, diferenta rezultată din măsurători fiind rezonabilă . Expertul cauzei a propus si o altă variantă care să asigure suprafata din act de 593 mp pe aliniamentul 8-9-10- A, cu toate acestea prima instantă a stabilit o linie de hotar care nu corespunde cu actele de proprietate ci numai cu modul în care pârâtii B. folosesc terenul, variantă în care terenul proprietatea apelantilor este diminuat ca suprafată la 523 mp cu 70 mp mai putin decât suprafata înscrisă în act si cu 95 mp mai putin decât terenul înscris în actul autoarei . Linia de hotar în acceptiunea primei instante se prezintă ca o linie frântă în zona reperelor 9-11-12-13 iar aliniamentul 12-13 este dat chiar de fatada casei apelantilor care ies din casă pe terenul pârâtului R. P. iar sutinerea primei instante că pe acest aliniament este un gard făcut de apelanti încă din anul 1994 este reală numai că gardul este usor, fără fundatie iar în fată gardul este mic, ornamental si nu a avut rol de hotărnicie, garduri ce delimitau anumite zone din interiorul proprietătii cum ar fi grădinita de flori, curtea păsărilor.
În ceea ce priveste drumul de acces din partea de nord a proprietătii apelantilor s-a arătat că acesta reprezintă drumul apelantilor de acces la locuintă care are . nord teren ce face parte din dreptul de proprietate al acestora, numai în acest mod schita corespunde cu suprafata înscrisă în contractul de vânzare- cumpărare.
S-a solicitat de către apelanti admiterea apelului, modificarea sentintei si pe fond admiterea actiunii în grănituire fată de pârâtul R. P. S. stabilind hotarul dintre proprietătile părtilor pe aliniamentul 8-9-10-A din ret D. I. care asigură suprafata de 593 mp înscrisă în actul lor de proprietate .
În functie de solutia ce se va da actiunii în grănituire apelantii au arătat că se impune modificarea solutiei primei instante si sub aspectul solutionării cererilor privind revendicarea si constatarea nulitătii documentatiei cadastrale detinută de pârâtii B. A. si B. C. . Atfel, în cazul stabilirii liniei de hotar pe aliniamentul 8-9-10-3 din Ret D. I. s-a solicitat admiterea si a actiunii în revendicare cu obligarea pârâtilor B. la a lăsa apelantilor în deplină proprietate si posesie terenul în suprafată de 95 mp pe care-l detin din proprietatea apelantilor pe aliniametul 9-10-3-4-13-12-11-9 din Ret D. I. si anularea documentatiei cadastrale pentru suprafata de 135 mp dată de reperele: 8-9-10-3-4-13-12-8 din Ret D. I. întrucât se suprapune cu terenul proprietatea apelantilor.
În cazul stabilirii liniei de hotar pe aliniamentul 8-9-10-A din Ret. D. I. s-a solicitat admiterea actiunii în revendicare si obligarea pârâtilor B. la a le lăsa apelantilor în deplină proprietate si posesie terenul în suprafată de 70 mp dat de reperele 9-10-A-4-13-12-11-9 din ret D. si anularea documentatiei cadastrale pentru suprafata de 135 mp dată de reperele 8-9-10-A-4-13-12-8 din Ret D. I., cu obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatii B. A. si B. C. au solicitat respingerea apelului formulat ca nefondat . Au arătat în esentă intimatii că au calitate procesuală activă în formularea cererii reconventionale întrucât detin cota de ¼ din terenul în suprafată de 1211 mp cât a rezultat din măsurători teren în care este inclusă si calea de acces reprezentând curte comună, cuti constructii . Autorii pârâtei B. A. - fostă B. – respectiv B. I. si B. M. au cumpărat de la R. P. S. pe lângă constructii si cota de ¼ din terenul aferent de 1757 mp identificat în planul întocmit de IJCL conform contractului de vânzare – cumpărare nr._/1978 iar pe această schită se precizează că suprafata de teren curti – constructii rămâne în indiviziune. Potrivit actului de vânzare – cumpărare nr. 5032/1994 al reclamantilor terenul lor se învecinează la N cu drum de acces si R. P. iar nu numai cu acesta din urmă.
S-a mai arătat că desi în acte suprafata reclamantilor este de 593 mp în fapt, între limitele si configuratia planurilor ce au stat la baza lor, suprafata reală este de 475 mp.
Prin sentința civilă nr.69/30.01.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții C. V. și C. I. împotriva sentinței civile nr. 1536/2013, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, intimații fiind R. P. S., B. A., B. C., C. L. De Fond Funciar Câmpulung Și C. Județeană De Fond Funciar Argeș . Pentru a dispune astfel s-a reținut de tribunal că, prima critică adusă sentintei de reclamanti - referitor la faptul că în mod nelegal prima instantă a dispus grănituirea proprietătii lor de cea a pârâtilor pe aliniamentul 8-9-11-12-13-4 din raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. D. I. si gresit a admis în parte cererea reconventională a pârâtilor B. A. si B. C. sub aspectul solicitării de a se grănitui proprietatea acestora de proprietatea apelantilor, întrucât pârâtii nu au calitate procesuală activă si nici interesul juridic de a formula o astfel de cerere - se priveste ca neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art 584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănituirea proprietătii lipite cu a sa; cheltuielile grănituirii se vor face pe jumătate.
Prin urmare, grănițuirea ca operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietățile învecinate, în caz de conflict, se realizează pe cale judecătorească nu numai atunci când între proprietăți nu au existat niciodată semne exterioare de hotar, dar și în situația în care există, dar sunt controversate. Acțiunea fondată pe dispozițiile art. 584 Cod civil nu permite judecătorului de a trece peste probele ce atestă voința inițială a părților sau situația primordială a liniei de demarcare dintre proprietăți și de a stabili o situație juridică noua, în sensul fixării unui alt hotar decât cel avut în vedere de părți /cel existent la momentul la care a operat transmisiunea dreptului de proprietate.
Instanta de fond a stabilit linia de hotar pe aliniamentul gardului parțial edificat existent la proprietatea reclamanților încă de la data cumpărării imobilului în anul 1994 între punctele 8 –9 – 11 – 12 – 13 –4, colorat cu galben pe schița anexă de la fila 146, tinând seama de faptul că în acest mod se respectă vecinătățile înscrise în contractele invocate de părți, precum și s-a exercitat posesia atât de vânzători cât și de cumpărătorii actuali proprietari aflați în litigiu și care corespunde realității din teren. Prin acest traseu se respectă totodată și calea de acces comună cu deschiderea la stradă între reperele 4 – B ce asigură accesul auto pentru toți proprietarii riverani, așa cum au stabilit încă din anul 1978 autoarele B. E. și R. E., moștenitoarele lui B. C S. de la care provine întreaga proprietate.
În ceea ce priveste exceptia lipsei calitătii procesuale active a pârâtilor si lipsa de interes a acestora în formularea cererii reconventionale invocată de apelantii reclamanti în cadrul motivelor de apel formulate, tribunalul retine că exceptia este neîntemeiată întrucât potrivit contractului de vânzare – cumpărare ,_/1978, contractului de donatie nr. 490/1971 si CM nr. 247/1999 autorii pârâtilor au dobândit o cotă de ¼ din suprafata de 1757 mp în indiviziune cu celălalt pârât R. P. . De altfel pârâtii sunt beneficiarii titlului de proprietate nr._/10.10.1994 care se referă la un teren de 108 mp + 331 mp în care la vecinătatea sudică are înscrisă sintagma „ teren în indiviziune „ astfel cum de altfel si reclamantii apelanti recunosc în cuprinsul motivelor de apel învederând că singurul act care justifică un drept de proprietate al pârâtilor este titlul de proprietate nr._/1994 asa încât în conditiile în care acestia sunt proprietarii unui drept indiviz dovedit cu acte de proprietate necontestate si care se învecinează cu terenul proprietatea reclamantilor, pârâtii justifică atât calitate procesuală activă cât si interes legitim în formularea cererii reconventionale prin care au solicitat grănituirea fată de terenul proprietatea reclamantilor; în plus se va retine că din observarea actului de vânzare – cumpărare nr. 5032/27.09.1994 al reclamantilor, terenul se învecinează la N cu drum acces si R. E. si nu doar cu R. E. cum sustin reclamantii .
Cea de a doua critică adusă sentintei - referitoare în esentă la faptul că în partea de nord a proprietătii apelantilor s-a stabilit o linie de hotar care nu corespunde realitătii si aduce o gravă atingere dreptului de proprietate al acestora, hotarul real fiind cel dat de reperele 8-9-10-3 din schita anexă a raportului de expertiză hotar ce corespunde actelor initiale de proprietate - se priveste de asemenea neîntemeiată întrucât observând cronologic actele de proprietate aflate la dosar se constată actul de proprietate initial al vânzătoarei B. E. ( E. ) nr. 1161 transcris în Registrul de Transcriptiuni din 09.03.1927 se constată că aceasta a dobândit de la tatăl său S. B. suprafata de circa 600 mp cu lătimea la stradă de 8 m si lungimea de cca 83 m – fila 11 dosar fond - .
Cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctei B. E. decedată la data de 10.04.1984 cu ultimul domiciliu în Câmpulung stada S. I. nr. 27 judetul Arges au fost întocmite Certificatul de Mostenitor nr. 536/23.09.1986 si Certificatul de Mostenitor Suplimentar nr. 434/27.09.1994 din continutul cărora rezultă că în masa succesorală rămasă de pe urma defunctei au rămas printre altele suprafata de 300 mp si 293 mp (parcele situate una în continuarea celeilalte, în suprafată totală de 593 mp) teren cămin de casă dobândit prin cumpărare de la tatăl său prin actul de vânzare transcris la Grefa Tribunalului Muscel sub nr. 1161/09.03.1027 mostenitori legali ai acesteia fiind R. E. si B. I. cu cota de câte ½ fiecate – filele 9-10 dosar fond .
Prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5032/27.09.1994 R. E. si B. I. au înstrăinat cumpărătorilor C. V. si C. I. – reclamantii apelanti din cauza de fată – suprafata de 593 mp cu vecinătătile mentionate în actul de la fila 8 dosar fond, prin urmare, sustinerea apelantilor în sensul că autoarea vânzătorilor către acestia, respectiv B. E. ar fi avut suprafata de cca 600 mp este reală, expertul cauzei transpunând în teren actul acesteia delimitat de punctele 8-9-10-3 numai că, din contractul de vânzare al reclamantilor rezultă clar suprafata ce a făcut obiectul înstrăinării ca fiind de 593 mp si nu de 600 mp astfel cum acestia sustin, tot astfel se observă că pe reperele delimitate de punctele 8-9-10-A expertul a arătat că s-ar asigura mentinerea suprafetei de 593 mp din act, însă în raport de modul de folosire al terenului si posesia acestuia de către părtile din cauză de întinderea dreptului de proprietate, dar și de configurația pe care proprietățile le-au avut la momentul la care terenurile au intrat în patrimoniul părților litigante rezultă că varianta stabilită de expert si omologată de instanta de fond pe aliniamentul 8-9-11-12-13-4 este cea care corespunde întocmai acestor criterii acest traseu respectând totodată și calea de acces comună cu deschiderea la stradă între reperele 4 – B ce asigură accesul auto pentru toți proprietarii riverani, așa cum au stabilit încă din anul 1978 autoarele B. E. și R. E., moștenitoarele lui B. C S. de la care provine întreaga proprietate. De altfel si apelantii subliniază în cadrul motivului doi de apel configuratia proprietătii si modalitatea de folosire a terenului din momentul cumpărării prin recunoasterea ca reală a retinerii primei instante în sensul că pe acest aliniament este un gard făcut de ei încă din anul 1994, gard usor, fără fundatie si un gard mic, ornamental care nu ar fi avut rol de hotărnicie ci garduri ce delimitau anumite zone din interiorul proprietătii cum ar fi grădinita de flori, curtea păsărilor.
De aceea tribunalul, pentru considerentele arătate si temeiurile legale invocate retinând că sentinta civilă apelată este temeinică si legală urmând a o păstra si apreciind în raport de această solutie că analizarea celei de-a treia solicitări a apelantilor din cadrul motivelor de apel nu se mai impune a fi analizată, văzând si prevederile art. 296 C. pr. civ.a respins apelul reclamantilor ca nefondat.
Împotriva acestei decizii s-a formulat recurs de către reclamanții C. V. și C. I. înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 22.04.2014 sub nr._ , iar prin decizia de recurs nr. 1290/14.10.2014 s-a admis recursul, s-a casat decizia tribunalului nr. 69/30.01.2014, iar cauza s-a trimis Tribunalului Argeș în vederea soluționării în complet de recurs, reținându-se în esență că, valoarea obiectului cererii este sub un miliard lei ,iar capătul principal de cerere este revendicarea și astfel calea de atac este recursul.
Recursul s-a înregistrat pe rolul Tribunalul Argeș la data de 20.11.2014 sub nr._ la 20.11.2014.
Analizind actele si lucrarile dosarului in solutionarea recursului se constata urmatoarele:
Prima critică formulată de către recurenți vizează lipsa de calitate procesuală activă în privința cererii reconvenționale și lipsa de calitate procesuală pasivă în privința cererii principale a pârâților B. A. și B. C. ,recurenții susținând că nu se poate dispune în contradictoriu cu aceștia grănițuirea proprietății reclamanților cu proprietatea celor doi pârâți, motivat de faptul că aceștia nu dețin vreun drept de proprietate asupra vreunei suprafețe de teren care să se învecineze cu terenul reclamanților.
Tribunalul constată că acțiunea în grănițuire este acea acțiune prin care orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa după prevăd disp.art. 584 C.civ.,iar grănițuirea ca operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietățile învecinate presupune stabilirea liniei de hotar între proprietățile învecinate .
Față de probatoriul administrat în cauză se constată că pârâții B. nu dețin vreun drept de proprietate asupra vreunei suprafețe de teren care să se învecineze cu terenul reclamanților, iar prima critica apare ca fiind fondata..
Tribunalul are în vedere împrejurarea că prin titlul de proprietate nr._/10.10.1994 s-a procedat la constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 439 mp in favoarea piritei B. A., iar acest titlu de proprietate a fost transpus în teren de către expertul cauzei, iar expertul a constatat că suprafața de 108 mp care se învecinează cu . construcția cumpărată de autorii pârâtei și că între acesta si terenul reclamanților se află terenul vânzătorul R. P., iar cealaltă suprafață de 331 mp, aceasta este în spatele construcției, iar la Sud se învecinează tot cu proprietatea autoarei R. E., deci nu cu proprietatea reclamanților, expertul precizind expres ca terenul de 331 mp. este situat la nord de aliniamentul dat de punctele 8-9-10 si la vest de cele doua constructii anexe evidentiate pe planul de situatie anexa 1 din raportul de expertiza.
Prin emiterea titlului de proprietate s-a procedat la constituirea dreptului de proprietate în baza disp Legii 18/1991, așa cum se va motiva în continuare, iar în patrimoniul pârâților B. s-a născut un nou drept de proprietate prin constituire și astfel nu se mai poate vorbi de existența vreunei stări de indiviziune cu terenul proprietatea pârâtului R. P., iar împrejurarea că în titlul pârâtei se înscrie ca vecinătate sudică a terenului de 108 mp mențiunea de teren în indiviziune nu înseamnă că a fi forma despre existența unei stări de indiviziune a pârâților cu alte persoane.
Tribunalul constată într-adevăr, că autorii pârâtei B. A. (fostă B. ) respectiv cumpărătorii B. I. și B. M. au cumpărat de la R. P. S. prin contractul de vânzare cumpărare nr._/1978 suprafața de ¼ din terenul aferent de 1757 mp identificat în planul de situație anexat întocmit de către IJCL, iar pe schița întocmită ce a stat la baza vânzării se precizează expres că suprafața de teren acces curte rămâne în indiviziune, pârâții B. își dovedesc dreptul de proprietate asupra terenului printr-un titlu de proprietate prin care s-a realizat constituirea dreptului de proprietate, iar acest titlu de proprietate nu privește o suprafață de teren în indiviziune .
Totodată, tribunalul constată că în contractul de vânzare cumpărare nr._/1978 s-a menționat expres ca, respectiva cota de ¼ din terenul aferent de 1757 mp a trecut de drept în proprietate statului in baza Legii 58/1784, atribuindu-se în folosință suprafața de 108 mp construcții conform planului de situație, ori cota de parte de ¼ din teren a trecut în proprietatea statului, iar starea de indiviziune s-a născut între stat și vânzătorul R. P. S. și nicidecum între stat și cumpărătorii B. I. și B. M. și ulterior față de moștenitorii acestuia, iar constituirea dreptului de proprietate s-a realizat pentru o suprafață de teren în proprietate exclusivă și nu în proprietate indiviză, după cum astfel se menționează în titlul de proprietate nr._/10.10.1994 emis pentru pirita B. (Băjenar) A..
Tribunalul are în vedere că titlul de proprietate s-a emis în condițiile Legii nr.18/1991, respectiv în conformitate cu prevederile art. 36 alin.3 din Legea 18/1991 cu referire la art. 23 din legea 18/1991 și cu referire la disp .Decretului – Lege 42/1990, iar prin constituirea dreptului de proprietate se naște un nou drept de proprietate în favoarea dobânditorilor.
Cea de a doua critică ce vizează modalitatea de soluționare a cererii în grănițuire și a cererii privind revendicarea este nefondată .
Tribunalul reține că instanța de fond a dispus în mod corect grănițuirea proprietăților pe aliniamentul dat de punctele 8-9-11-12-13-4 identificat cu culoarea galben în schița anexă la raportul de expertiză a inginerului D. .
Tribunalul constată că în conformitate cu schița de a stat la baza încheierii actului de vânzare cumpărare din anul 1978 terenul ce i-a revenit autoarei B. E. prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1161/1927 și înstrăinată ulterior de către moștenitorii acesteia către cei doi reclamanți avea o deschidere la stradă de 4 m. Această schiță a fost efectuată de comun acord de către B. E. și R. E. ,autoarea vânzătorului pârât R. P. ,iar cele două autoare au fost surori și au dobândit terenul de la același autor comun ,respectiv tatăl acestora, B. S..
Schița din anul 1878 este întocmit de către cele două moștenitoare, iar această schiță a delimitat cele două proprietăți învecinate, iar prin aceasta s-au stabilit limitele și întinderea dreptului de proprietate, precum și dimensiunile laturilor de la stradă, iar această schiță a fost avută în vedere de către expertul cauzei și în raport de care .s-a stabilit linia de grănițuire .
La momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. 5032/1994 prin care R. E. și B. I. au vândut către cei doi reclamanți suprafața de teren de 593 mp precum și casa de pe acest teren, imobilul fiind dobândit prin moștenire legală de la autoarea B. E. ,decedată la data de 10.04.1984 prin certificatele de moștenitor nr.536/1986 și nr. 434/1994, dimensiunile și limitele acestui teren sunt cele din schița de identificare ce a stat la baza actului si care face parte integranta din acesta, iar din schița anexă se observă că terenul apelanților are o deschidere la stradă de 4 m și se învecinează la Nord cu drumul de accesa așa cum este menționat și în contractul de vânzare cumpărare,astfel că susținerea apelanților potrivit căreia drumul de acces ar face parte din dreptul de proprietate al acestora, este neîntemeiată.
Expertul cauzei a transpus contractul de vânzare cumpărare din anul 1994 în limitele și în configurația din schița de la fila 67, anexă la acest contract de vânzare cumpărare și a rezultat o suprafață de 475 mp, iar totodată expertul menționează că acest amplasament conform schiței anexe la contractul de vânzare cumpărare din anul 1994 corespunde cu cel din planul de situație întocmit de A.I. în anul 1978 .
Rezultă așadar că, deși apelanții au susținut că au dobândit în realitate suprafața de 593 mp, le este opozabilă acestora schița anexă la contractul de vânzare cumpărare din care rezultă o suprafață de 475 mp pe care expertul a transpus-o la fața locului și care se găsește în posesia acestora.
Prin urmare, linia de hotar trebuie să se stabilească în funcție de planul de situație din anul 1978 și în funcție de schița ce a stat la baza contratului de vânzare cumpărare, iar linia de hotar stabilită de către instanța de fond respectă amplasamentul, întinderea suprafeței de terne dobândită de către reclamanți și astfel aceștia nu pot invoca dobândirea dreptului de proprietate decât în limitele și întinderea ce rezultă din schița anexă, care așa cum am arătat le este opozabilă și pe care au cunoscut-o la dobândirea proprietății și care corespunde și cu posesia de fapt a acestora
Oricum ,tribunalul reține că în același limite și configurație și vânzătorii reclamanților și-au exercitat dreptul de proprietate, iar inia de hotar stabilită de către instanța de fond respectă așadar limitele și configurația terenurilor învecinate astfel cum a fost dobândite prin actele de proprietate și identificate prin schițele anexă și respectă calea de acces comună cu deschidere la stradă între punctele 4- B, iar expertul cauzei atestă faptul că accesul din stradă în imobil s-a realizat încă de la momentul dobândirii proprietăților de către autorii părților pe porțile de acces între punctele 4-B .
Pe de altă parte linia de grănițuire propusă de către reclamanți determină părțile de a nu mai avea acces cu mașina în incintă, iar pe de altă parte nu corespunde nici schițele anexă despre care s-a făcut vorbire anterior și mai mult chiar și instanța de fond cu ocazia cercetării la fața locului identifică temelia din piatră de Albești din stradă până la colțul casei reclamanților ce delimitează terenul curte și pe postamentul căreia reclamanții au edificat gardul despărțitor.
Oricum, pe reperele 8-9-11 și 13 -14 există un gard făcut chiar de către reclamanți și prin urmare nu se poate considera nici din acest punct de vedere că s-ar impune a se admite acțiunea în revendicare și mai mult chiar, după corect reține și instanța de fond cu referire și la concluziile raportului de expertiză că, în urma identificării proprietăților părților ținând seama de actele acestora de proprietate și ținând seama de schițele anexe întreaga suprafața de teren pe care părțile o deține în acest punct este de 1735 mp, iar suprafața reclamanților identificată raportat la planul de situație anexă la contractul din anul 1994 care a preluat datele din planul de situație din anul 1978 întocmit de expert A.I. este cu 118 mp mai mică decât în act ,iar suprafața de 1735 mp a inclus și suprafața de 600 mp ce a făcut obiectul contactului de vânzare cumpărare nr. 1161/1927, teren ce a aparținut autoarei E. B., iar în realitate suprafața întregului imobil deținut de reclamanți și pârâți este de doar 1735 mp .
Rezultă așadar că prin stabilirea liniei de hotar pe amplasamentul indicat de către instanța de fond se impune respingerea cererii privind revendicarea și nulitatea parțială a documentației cadastrală eliberă pârâților precum și rectificarea cărții funciare, precum și respingerea cererii completatoare, nulitatea titlului de proprietate fiind solicitată prin prisma faptului că se impune nulitatea acestuia, deoarece ar cuprinde o suprafață de teren ce în realitate aparține reclamanților .
In temeiul art 274 Cpr civ, fata de solutia data de instanta de recurs raportat la motivele de recurs formulate, se va respinge cererea recurenților privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.
PENRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți C. V. ȘI C. I., împotriva sentinței civile nr. 1536/03.09.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți R. P. S., B. A., B. C., C. L. DE FOND FUNCIAR CÂMPULUNG ȘI C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ,
Modifică în parte sentința, în sensul că respinge acțiunea principală formulată împotriva pârâților B., ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea reconvențională, ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Menține în rest sentința.
Respinge cererea recurenților privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.02.2015.
Președinte, G. D. N. | Judecător, R. V. | Judecător, A. M. |
Grefier, E. N. |
Red. G.D.N.
Tehn D.T./GDN/ 3 ex
05.03.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 428/2015. Tribunalul ARGEŞ | Cerere necontencioasă. Decizia nr. 415/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
