Fond funciar. Decizia nr. 719/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 719/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 17-06-2013 în dosarul nr. 18719/180/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 719/2013
Ședința publică de la 17 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. - D. P. - B.
Judecător C. D.
Judecător I. L. P.
Grefier E. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei recursului civil promovat de către recurenta-reclamantă R.N.P. R. - DIRECȚIA SILVICĂ BACĂU împotriva sentinței civile nr. 4639/2012 din 18.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE BACĂU, C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE UNGURENI, B. GH. E., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la strigarea cauzei la ordine, au lipsit părțile din prezenta cauză.
Față de lipsa părților din cauza de față, la prima strigare a cauzei, instanța dispune lăsarea dosarului pentru a doua strigare a cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată, astfel încât părțile să aibă posibilitatea de a fi prezente în instanță la strigarea cauzei.
La a doua strigare a cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată, la apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de grefier, care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul în care se afla judecata și modul de îndeplinire a procedurii de citare arătând ca procedura este legal îndeplinită precum și faptul că intimaților li s-a comunicat un exemplar de pe Decretul prezidențial.
Instanța constată că recurenta-reclamantă a solicitat judecarea în lipsă.
Instanța rămâne în pronunțare pe recurs.
TRIBUNALUL
-deliberând-
Prin sentința civilă nr.4639/2012, Judecătoria Bacău a respins acțiunea formulată de reclamanta R.N.P. R. - Direcția Silvică Bacău în contradictoriu cu pârâții C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Bacău, C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Ungureni și B. E..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1405 Cod civil, «schimbul este un contract prin care părțile își dau respectiv un lucru pentru altul», contract căruia, cu excepția unor reguli speciale prevăzute de art. 1405-1408 cod civil «i se aplică toate celelalte reguli prescrise pentru vânzare».
Una dintre aceste reguli aplicabile deopotrivă vânzării-cumpărării este că, deși, în principiu, contracte consensuale, în cazurile special prevăzute de lege, ele devin contracte solemne.
Un astfel de caz special îl constituie dispozițiile art. 51 din Legea nr. 18/ 1991, care precizează că schimbul de terenuri între persoane se face prin acordul acestora, prin act autentic (art. 51 alin. 1 din Legea nr. 18/1991).
Prin urmare, în lipsa formei autentice pe care trebuie să o îmbrace contractul de schimb, sub sancțiunea nulității absolute, instanța nu poate constata existența unei astfel de convenții între părți.
Potrivit art. 51 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, schimbul de terenuri între persoane juridice care au în administrare terenuri asupra cărora statul are majoritatea acțiunilor sau între acestea și persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii și Alimentației sau al Mediului, după caz.
Având în vedere aceste dispoziții legale, se constată că prin procesul verbal încheiat între C.A.P. B. și Inspectoratul silvic prin Ocolul silvic T. din 05.02.1989 prin care s-a aprobat schimbul de terenuri în discuție, Ministerul Agriculturii nu și-a dat avizul.
Actul este ilegal și pentru că nu s-a făcut dovada existenței titlurilor de proprietate asupra terenurilor în litigiu.
În condițiile în care actul de schimb ce a făcut obiectul acțiunii ar fi fost întocmit la timpul respectiv cu respectarea condițiilor de formă și fond prevăzute de Legea nr. 151/1950 și respectiv de art. 1405-1406 Cod civil. Potrivit art. 5 din actul normativ menționat, schimburile de terenuri aprobate erau obligatorii, iar comasarea ar fi fost opozabilă tuturor.
Cum în speță reclamanta nu a făcut dovada existenței unui contract de schimb avizat de către Ministerul Agriculturii și care să respecte condițiile de fond și formă, instanța nu va putea da eficiență juridică acestui înscris.
Mai mult decât atât analizând înscrisurile depuse la dosar, constată că prin titlul de proprietate supus verificării, categoria de teren ce a fost reconstituită este teren agricol și nu forestier. Fapt consemnat și prin răspunsul înaintat de către O.C.P.I. Bacău (fila 79 dosar), care menționează că în lucrarea de cadastru a . 1981 C.A.P. B. figura cu suprafața de 201,35 ha, suprafață preluată în anul 1990, ca și suprafață agricolă și supusă reconstituirilor.
Prin recursul promovat reclamanta a criticat sentința civilă nr. nr.4639/2012, sub următoarele aspecte: instanța de fond în mod greșit a considerat că procesul-verbal nr. 112/05.02.1989 prin care s-a efectuat un schimb de terenuri între Inspectoratul Silvic și C.A.P. B. este ilegal deoarece încalcă prevederile art. 51, alin 2 din Legea nr. 18/1991 și nu este vizat de Ministerul Agriculturii. Fără a studia înscrisul intitulat Proces verbal de schimb nr. 112/05.02.1989, judecătorul fondului a invocat încălcarea unor prevederi legale ulterioare schimbului care a avut loc în februarie 1989, adică în timpul regimului comunist.
Reclamanta mai arată că schimbul care a avut loc este perfect legal, deoarece a fost încheiat cu respectarea Decretului nr.210/05.08.1982 privind aprobarea schimbului de terenuri intre sectorul agricol și sectorul silvic, decret în viguare la data semnării procesului verbal din 5.02.1989. Chiar dacă acest teren era agricol, după preluarea terenului de către Ocolul Silvic T. acesta a devenit teren forestier, iar prin titlul de proprietate nr._/20.11.1996 numitei B. Gh. E. i s-a reconstituit o suprafața de teren agricol.
Mai arată reclamanta că este evident că hotărârea pronunțata este lipsita de temei legal, fiind data cu aplicarea greșita a legii.
Având în vedere obiectul procesului, consideră că era absolut obligatorie administrarea probei cu expertiza topo-cadastrala, proba pe care în virtutea rolului activ al judecătorului și al principiului aflării adevărului instanța ar fi trebuit sa o dispună din oficiu, lucru care nu s-a făcut.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând recursul promovat, Tribunalul îl găsește nefondat pentru considerentele ce succed:
Deși instanța de fond în mod eronat a analizat valabilitatea schimbului de terenuri ce a intervenit prin procesul verbal de schimb nr.112/5.02.1989 prin raportare la dispoziții legale ulterioare efectuării acestuia (Legea nr.18/1991) cu încălcarea principiului neretroactivității legii civile, soluția privind respingerea acțiunii introductive va fi menținută pentru considerentele ce vor fi expuse de către instanța de recurs.
În motivarea acțiunii introductive privind constatarea nulității absolute a TP nr._/20.11.1996 eliberat pe numele pârâtei B. E. în calitate de moștenitoare după G. M. reclamanta invocă existența procesului-verbal nr.112/5.02.1989 prin care s-a efectuat un schimb de terenuri între C.A.P. B. și Inspectoratul silvic prin ocolul silvic T., terenul agricol preluat de către ocolul silvic, pe amplasamentul pe care prin TP contestat i s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâtei a devenit forestier.
Procesul verbal nr.112/5.02.1989 a intervenit ca urmare a emiterii Decretului prezidențial nr.210/1982 prin care s-a aprobat scoaterea din producție agricolă și trecerea în fondul forestier a unor terenuri prevăzute în anexele decretului.
Conform punctului 2 din procesul verbal invocat, C.A.P. Ungureni împreună cu C.A.P. B. a predat în fondul silvic al Ocolului Silvic T. o suprafață de 75,32 ha, amplasamentul acesteia fiind precizat în Tabelul 2.
Prin acțiunea introductivă, reclamanta susține că terenul în suprafață de 2000 mp situat în T 57, P 1710/25 pentru care i s-a reconstituit pârâtei B. E. dreptul de proprietate face parte din suprafața ce a făcut obiectul schimbului, situație ce nu este probată dincolo de orice îndoială rezonabilă prin probatoriul pe care partea a înțeles să îl solicite și care a fost administrat în cauză: la poziția 12 din tabelul nr.2 din Procesul verbal nr.112/5.02.1989 figurează ca fiind predat de către C.A.P. Ungureni o suprafață de 14,78 ha teren arabil situat în . a fi indicată și tarlaua din care face parte . atât, se observă că pârâtei B. E. i s-a reconstituit dreptul de proprietate în T 57, P 1710/25, astfel încât nu se poate stabili cu certitudine că suprafața reconstituită face parte din terenul ce a făcut obiectul schimbului.
Din adresa nr.2132/24.02.2012 a Oficiului de cadastru și publicitate imobiliară Bacău rezultă că, în conformitate cu lucrarea de cadastru din 1981 de la . de 1.01.1990 . Tarlaua 57 avea situația juridică: proprietate cooperatistă în administrarea fostului C.A.P. B., situație ce explică adresa nr.45/2012 a Comisiei locale de aplicare a Legilor fondului funciar Ungureni prin care s-a precizat că terenul reconstituit nu se afla în administrarea comunei Ungureni la data reconstituirii.
Dubiul cu privire la amplasamentul terenului de 2000 mp l-a exprimat însăși recurenta – reclamanta care prin adresa nr.1735/13.02.2012 a menționat că numai o parte din terenul cuprins în T 57, P 1710/25 se află în administrarea Direcției Silvice, fără a se face precizări exacte cu privire la întinderea imobilului.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs formulat de către reclamantă cu privire la obligativitatea pentru judecător de a dispune din oficiu administrarea probei cu expertiză topo-cadastrală, Tribunalul reține că acesta nu poate fi reținut, în aplicarea dispozițiilor art.129 al.5 /1 Cod procedură civilă „Părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ea nu le-a propus și administrat în condițiile legii”.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.312 Cod procedură civilă instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul promovat de către recurenta-reclamantă R.N.P. R. - DIRECȚIA SILVICĂ BACĂU cu sediul în Bacău, .. 14, județul Bacău împotriva sentinței civile nr.4639/2012 din 18.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE BACĂU cu sediul în Bacău, județul Bacău, C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE UNGURENI cu sediul în ., B. Gh. E. domiciliată în com. B., ., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
I. - D. P. - B. | C. D. | I. L. P. |
Grefier |
A. E. |
Red/Tehno. d.c. P.B.I.D. / 18.06.2013
Tehno. d.c. .A. E / 19.06.2013
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 734/2013. Tribunalul BACĂU | Pretenţii. Sentința nr. 751/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
