Partaj judiciar. Decizia nr. 734/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 734/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 577/270/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 734/2013
Ședința publică de la 19 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. D.
Judecător C. M. R.
Judecător C. D.
Grefier T.-V. S.
Pe rol fiind recursurile civile promovat de către recurentul reclamant L. I. și de recurenta pârâtă U. A. împotriva sentinței civile nr.1071/ 28.03.2012 pronunțată de judecătoria Onești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații V. N. și V. P..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.06.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față, Tribunalul constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 1071/28.03.2012 pronunțată în dos. nr._ Judecătoria Onești a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. N. și V. P.; a admis în parte acțiunea reclamantului L. I. în contradictoriu cu pârâții U. A., V. N. și V. P.; a admis în parte cererea reconvențională a pârâtei U. A. și a constatat că reclamantul L. I. împreună cu defuncta V. Mitruța decedată la data de 6.01.2011 au realizat următoarele: un șifonier în 3 canate în valoare de 300 lei; o sofa în valoare de 100 lei; o bibliotecă cu 6 corpuri și 100 volume cărți în valoare de 300 lei; 4 bucăți fotolii în valoare de 100 lei; o mobilă de bucătărie în valoare de 200 lei; veselă diversă în valoare de 100 lei; 2 bucăți frigider Arctic în valoare de 600 lei; un aragaz cu 3 ochiuri în valoare de 300 lei; un televizor de 100 lei; o plapumă și lenjerie de 100 lei;2 bucăți drujbe marca Still una în valoare de 2000 lei și una în valoare de 1700 lei; o motocositoare în valoare de 1400 lei;cota de partajat este de ½ pentru fiecare parte.
A respins capătul de cerere privind restituirea bunurilor proprii și a capătului de cerere privind dreptul de retenție în favoarea reclamantului asupra garsonierei.
A dispus ieșirea din indiviziune conform evaluării făcute de către reclamant asupra bunurilor:
LOTUL NR. 1 – se atribuie reclamantului format din suma de 4200 lei sultă, pe care o primește de la părți.
LOTUL NR. 2 – se atribuie pârâților format din bunurile reținute mai sus în valoare de 8400 lei.
A obligat reclamantul să achite pârâților suma de 2431 lei reprezentând pasivul succesoral creat de defunctă și a compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut următoarele:
„Reclamantul L. I. a avut cu defuncta V. Mitrița relații de concubinaj.
Din contractul de vânzare-cumpărare nr. 4900 c din 12.08.1992 rezultă indubitabil că defuncta V. Mitrița a cumpărat de la RAGCL Onești garsoniera situată în Onești .. 2/22, județul Bacău.
Atât din depozițiile martorilor audiați cât și din înscrisuri, rezultă că reclamantul împreună cu defuncta au cumpărat bunurile mobile:: un șifonier în 3 canate în valoare de 300 lei; o sofa în valoare de 100 lei; o bibliotecă cu 6 corpuri și 100 volume cărți în valoare de 300 lei; 4 bucăți fotolii în valoare de 100 lei; o mobilă de bucătărie în valoare de 200 lei; veselă diversă în valoare de 100 lei; 2 bucăți frigider Arctic în valoare de 600 lei; un aragaz cu 3 ochiuri în valoare de 300 lei; un televizor de 100 lei; o plapumă și lenjerie de 100 lei;2 bucăți drujbe marca Still una în valoare de 2000 lei și una în valoare de 1700 lei; o motocositoare în valoare de 1400 lei.
Cât a trăit în concubinaj cu defuncta încă din anul 1970, nu au fost căsătoriți și nu au rezultat copii.
Pârâții U. A., V. N. și V. P. sunt frații defunctei, iar pârâtei U. A. îi testează întreaga avere mobilă și imobilă ce a fost găsită în patrimoniul acesteia.
Din depozițiile martorilor audiați rezultă că bunurile mobile au fost dobândite de către aceștia în timpul concubinajului.
Cu privire la imobilul garsonieră nu rezultă proprietatea indiviză cu reclamantul și cu atât mai mult prin testamentul autentificat sub nr. 634 din 23.08.2007, acest bun a fost pârâtei U. A..
P. Încheierea din data de 9.07.2007 a BCPI Onești, imobilul a fost înscris în Cartea Funciară.
În acest context reclamantul a promovat această acțiune, solicitând ieșirea din indiviziune.
Pârâta U. A. a invocat Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. N. și V. P., arătând că aceștia nu au vocație succesorală.
Instanța, în această privință respinge această excepție în baza art. 137 cod procedură civilă ca fiind neântemeiată, motivat de faptul că pârâții sunt frații defunctei V. Mitrița, care neavând copii sau ascendenți, vin la această succesiune în calitate de moștenitori legali.
Din depozițiile martorilor, coroborat cu înscrisurile dosarului, rezultă indubitabil că imobilul garsonieră nu a fost dobândit împreună.
Cu privire la bunurile mobile, martorii au arătat că acestea au fost realizate împreună și au valoarea cea stabilită de către reclamant, având în vedere și gradul de uzură a acestora.
În ce privește cota de partajat, se reține o cotă de 1/2, motivat de faptul că acestea au fost realizate împreună și nu s-a arătat o altă cotă de participare la această ieșire din indiviziune.
Având în vedere cele arătate va fi admisă în baza art. 728 cod civil în parte cererea reclamantului și reconvenționala și se va dispune ieșirea din indiviziune astfel:
Din valoarea bunurilor mobile în sumă de 8400 lei, stabilită de reclamant însuși, acesta va avea în lot suma de 4200 lei cu titlu de sultă.
Lotul nr. 2 se va atribui pârâților, lot format din bunurile mobile reținute.
Se va constata un pasiv succesoral de 2431 lei ca urmare a neplății cotelor de întreținere a locuinței, în care a stat reclamantul de la decesul defunctei și până la data predării locuinței U. A..
Vor fi compensate cheltuielile de judecată.”
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul L. I. și pârâta U. A..
Recursul formulat de reclamantul L. I. va fi anulat ca netimbrat pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile articolului 11 din Legea 146/1997 „ (1) Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din:
- taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță;
- taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.”
Având în vedere faptul că plata taxei de timbru trebuie făcută anticipat, fiind legată de sesizarea legală a instanței iar recurentul nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei de timbru în cuantum de 102 lei față de dispozițiile art. 20, alin 3 din Legea 146/1997, instanța urmează să anuleze recursul formulat, ca netimbrat.
Recurenta U. A. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, reținerea spre rejudecare și, în fond, respingerea acțiunii, pentru următoarele motive:
1. Nelegal instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. N. și P.. Pârâții sunt frații defunctei și nu au calitatea de moștenitori rezervatari fiind înlăturați de la moștenire prin voința defunctei care, prin testamentul autentic nr. 634/23.08.2007, a instituit-o pe recurentă legatară universală. P. certificatul de moștenitor nr.5/14.02.2011 emis de BNP F. T. s-a stabilit masa succesorală și calitatea de unică moștenitoare a recurentei. Instanța a respins excepția fără a avea în vedere dispozițiile legale imperative. 2. Netemeinic și nelegal instanța a reținut starea de concubinaj a reclamantului cu V. Mitrița. Din motivarea instanței nu rezultă argumentele și probele pe care instanța le-a avut în vedere când a concluzionat că reclamantul a avut relații de concubinaj cu defuncta V. Mitrița. Probele administrate în cauză, respectiv cartea de identitate, răspunsul reclamantului la interogator și depozițiile martorilor F. și C. conduc incontestabil la concluzia că nu a existat o relație de concubinaj între reclamant și defunctă,ei nelocuind în același imobil. Reclamantul a profitat de starea de sănătate și de comportament a defunctei ceea ce nu echivalează cu o gospodărire împreună și nici cu o relație de concubinaj. Martorii propuși de reclamant au făcut în mod vădit afirmații nesincere chiar peste declarația reclamantului.
3. Netemeinică și nelegală a fost și soluția asupra capătului de cerere privind ieșirea din indiviziune asupra bunurilor mobile. Existența bunurilor și calitatea de bunuri indivize a fost reținută fără suport probator iar în ceea ce privește valoarea acestora, aceasta a fost preluată așa cum a fost indicată de reclamant fără a fi stabilită de un expert, așa cum prevăd disp. art.6736alin.1 teza a II-a C.pr civ. și art. 734 și 735 C.Civ. Recurenta arată că a probat cu martorii audiați că în garsonieră nu au fost găsite decât bunuri degradate (mobilă demontată, dulapuri putrede, sofa nefolosibilă. Martorii nu au confirmat existența altor bunuri solicitate de reclamant (veselă, plapumă, lenjerie, cărți ). Spre deosebire de martorii intimatului care au fost în garsonieră anterior decesului, martorii recurentei, au intrat împreună cu aceasta în garsonieră și au putut constat nemijlocit bunurile existențe și starea acestora. Reclamantul a avut cheia garsonierei aproape o săptămână după decesul defunctei și nimeni nu cunoaște ce s-a întâmplat în acest interval.
Reclamantul nu poate beneficia de prezumția de comunitate, dată fiind relația de concubinaj, cu atât mai mult cu cât martorii propuși de acesta au declarat că nu au cunoștință de momentul când au fost cumpărate bunurile și nici de situația juridică a acestora.
4. În mod nelegal instanța a compensat cheltuielile de judecată. Susține recurenta că ea a suportat cheltuieli de judecată în cuantum de 2108 (onorariu de avocat și taxă de timbru) iar reclamantul 1462 lei (1200 onorarii de avocat și 262 taxă de timbru pentru bunurile reținute în indiviziune). În mod greșit instanța a compensat și alte taxele de timbru achitate întrucât garsoniera nu a fost reținută la masa de partaj, nu s-a dispus restituirea bunurilor și nici nu s-a instituit drept de retenție. Compensând cheltuielile efectuate de fiecare rezultă că reclamantul trebuia să fie obligat să-i plătească suma de 640 lei.
În drept, au fost invocate, dispozițiile art. 299,301,304 pct.5,7,8 C.pr. civ.
Recursul a fost declarat și motivat în termen și timbrat cu 126 lei taxă judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar.
Analizând sentința recurată în limita motivelor de recurs invocate de recurenta U. A. și a dispozițiilor legale incidente instanța de recurs reține că prezenta cale de atac este fondată, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect că între reclamant și V. Mitrița a existat o relație de concubinaj. Martorii audiați (U. V. și P. V., C. D., F. D. ) au confirmat această relație, precizând că cei doi erau percepuți ca și soți. Reclamantul avea și o locuință proprie în satul Viișoara . dar locuia și în Onești cu defuncta. Faptul că reclamantul nu era înscris în evidențele Asociației de proprietari nu înseamnă că acesta nu locuia, chiar și periodic, cu defuncta. Mai mult, așa cum rezultă din însăși motivarea de fapt a cererii reconvenționale formulată de recurentă și din răspunsurile reclamantului la interogator la întrebările nr.2 și 9, la decesul numitei V. Mitrița, reclamantul se afla în posesia cheii garsonierei, ceea ce confirmă în plus relația de concubinaj. În consecință, motivul de recurs privind inexistența relației de concubinaj va fi apreciat ca neîntemeiat.
Cu toate acestea, instanța de recurs găsește întemeiate motivele de recurs privind soluția asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. N. și V. și cele privind inexistența bunurilor indivize solicitate de reclamant .
Astfel, în mod greșit prima instanță a reținut că pârâții V. N. și V. P., frați ai defunctei vin la moștenire și au calitate procesuală pasivă. Potrivit testamentului autentificat sub nr. 634/23.08.2007 de BNP F. T. defuncta V. Mitrița a instituit-o pe recurentă legatar universal iar potrivit certificatului de moștenitor nr.5/14.02.2011 singura care a acceptat succesiunea după defunctă este recurenta U. A.. Mai mult, instanța de recurs reține că V. N. și V. P. nu sunt moștenitori rezervatari astfel că ei au fost înlăturați de recurentă, în calitatea sa de legatar universal, de la moștenire . P. urmare, excepția lipsei calității procesuale pasive va fi admisă și va fi respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu acești doi pârâți .
Cât privește bunurile mobile instanța reține că părțile au achiziționat în timpul concubinajului bunuri mobile însă, la decesul numitei V. Mitrița au rămas în imobilul garsonieră doar o parte din acestea ( fotoliu, pat, mobilă de bucătărie, aragaz, frigider), bunuri care aveau un grad avansat de uzură, fiind practic inutilizabile, aspect confirmat de martorii audiați în cauză. Astfel, martora C. M. a precizat că în anul 2007 garsoniera a fost inundată și că după inundație garsoniera și bunurile din garsonieră erau într-o stare deplorabilă iar martora Guruiță E., care a făcut curățenie în garsonieră după decesul lui V. Mitrița, a arătat că în garsonieră nu mai erau decât bunuri într-o stare avansată de degradare, care au fost aruncate la gunoi. În aceste condiții, în lipsa unor probe clare care să stabilească, că la decesul numitei V. Mitrița au existat bunurile solicitate de reclamant precum și valoarea acestora, instanța de recurs reține că acțiunea este neîntemeiată și o va respinge ca atare.
Pentru aceste motive, în temeiul art.312 alin.1 raportat la 3041 C.pr. civ., instanța de recurs va admite recursul formulat de U. A., va modifica în parte sentința civilă recurată și va respinge acțiunea, față de pârâții V. N. și V. P. ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și ca nefondată față de pârâta U. A.. Dată fiind soluția de respingerea a acțiunii principale, nu se mai impune analiza motivului de recurs privind compensarea cheltuielilor de judecată. În temeiul art.274 C.pr. civ. va obliga reclamantul să plătească pârâtei suma de suma de 2.737,5 lei cheltuieli de judecată pentru fond și recurs, reprezentând onorariu de avocat și taxă judiciară de timbru .
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul formulat de recurentul reclamant L. I. domiciliat în . cel M., județul Bacău împotriva sentinței civile nr.1071/ 28.03.2012 pronunțată de judecătoria Onești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații V. N. și V. P..
Admite recursul formulat de recurenta pârâta U. A. cu domiciliul în Onești, ., ., jud. Bacău și în consecință:
Modifică în parte sentința recurată.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. N. și V. P. și în consecință respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia.
Respinge ca nefondată acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta U. A..
Obligă pe reclamant L. I. să plătească intimatei U. A. suma de 2737,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată fond și recurs.
Menține celelalte dispoziții al sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2013.
Președinte, G. D. | Judecător, C. M. R. | Judecător, C. D. |
Grefier, T.-V. S. |
Red./DC/ 14.10.2013
Tehno./ STV/ 15.10.2013/ 2 ex.
| ← Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 1031/2013.... | Fond funciar. Decizia nr. 719/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
