Obligaţie de a face. Sentința nr. 1086/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1086/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 25-11-2013 în dosarul nr. 129/199/2009
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1087/2013
Ședința publică de la 25 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. - D. P. - B.
Judecător C. D.
Judecător I. L. P.
Grefier E. A.
Pe rol judecarea recursului privind pe recurenta-pârâtă S. V., împotriva sentinței civile nr. 1086 din 09.07.2012 a Judecătoriei B. pronunțată în dosarul_ în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. V. V. și intimații-pârâți C. R., C. GH. G., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la amânări fără discuții, a răspuns pentru recurenta-pârâtă, avocat L. A., cu împuternicire la fila 5 dosar, intimatul-reclamant personal asistat de avocat Ț. N., lipsă fiind intimații-pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de grefier, care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul în care se afla judecata și modul de îndeplinire a procedurii de citare arătând că procedura este legal îndeplinită, precum și faptul că s-a depus întâmpinare, după care:
Apărătorul recurentei-pârâte arată că motivul amânării fără discuție este pentru studiul întâmpinării și pentru lipsa timbrajului.
Apărătorul intimatului-reclamant arată că este de acord cu amânarea pentru studiul întâmpinării și solicită rectificarea citativului prin radierea intimaților-pârâți C. R., C. GH. G. și prin urmare nu mai are obligația de a depune încă 2 exemplare pentru întâmpinare.
Instanța apreciază lipsa timbrării ca nefiind un motiv de amânare fără discuții și aduce la cunoștință apărătorilor că timbrajul are prioritate față de studiul întâmpinării.
Instanța lasă cauza la ordine și pune în vedere apărătorului recurentei-pârâte să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar având în vedere că recurenta a fost citată din noiembrie 2012 cu această mențiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, a răspuns pentru, intimatul-reclamant, personal, asistat de avocat Ț. N., lipsă fiind celelalte părți și apărătorul recurentei-pârâte.
Instanța constată că nu s-a depus dovada achitării taxelor de timbru deși recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbrul și timbru judiciar.
Instanța invocă excepția netimbrării recursului și acordă cuvântul pe excepția invocată.
Apărătorul intimatului-reclamant solicită anularea recursului pentru netimbrare și cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția de netimbrare a recursului.
TRIBUNALUL
-deliberând-
Prin sentința civilă nr.1086/2012 Judecătoria B. a admis acțiunea formulată de reclamantul C. V. V. împotriva pârâtei S. V. având ca obiect revendicare și obligația de a face.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele
Prin cererea adresată instanței, precizată de mai multe ori de-a lungul judecății, reclamantul, asistat de către apărător, a solicitat instanței ca pârâta S. V. să fie obligată să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 167 mp teren, așa cum acesta a fost individualizat în schița raportului de expertiză întocmit în cauză, precum și obligarea acesteia la ridicarea construcțiilor care-i aparțin, situate pe același teren, iar in caz de refuz, sa fie autorizat sa le ridice, pe cheltuiala pârâtei.
Potrivit definiției unanim acceptate, acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor, împotriva posesorului neproprietar.
În ipoteza în care într-o acțiune în revendicare ambele părți dețin titluri de proprietate pentru bunul litigios (titluri de proprietate lato sensu, iar nu titluri emise în baza Legii nr.18/1991), instanța trebuie să compare aceste titluri, urmând a da eficiență celui mai preferabil.
Astfel, instanța constată că reclamantul, în calitate de moștenitor al numitei C. I.M., înțelege să se prevaleze de titlul de proprietate cu nr._/10.04.1994, emis pe numele mamei sale, unde apare înscrisă suprafața de 270 mp teren curți-construcții, în tarlaua 7, . ce are ca venitătăți: la nord și la est - C. M., la sud- G. C. C., la vest- drum comunal, C. M.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2260/07.08.1996 la B.N.P. L. Dumitreea, pârâta S. V. a cumpărat suprafața de 1000 mp teren curte, situat în ., împreună cu un imobil casă, bunurile fiind dobândite de către vânzători (C. R. și C. Gh. G.) prin moștenire de la C. V.G. (soțul, respectiv, tatăl vânzătorilor), conform certificatului de moștenitor nr.1346/25.10.1994.
Prin sentința civilă nr.108/03.02.2009 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B. a fost anulat în parte certificatul de moștenitor menționat mai sus, respectiv reținerea ca bun succesoral a suprafeței de 1000 mp teren curți-construcții, iar prin sentința civilă nr.112/03.02.2011 pronunțată în dosarul nr.1606/2010 al Judecătoriei B. a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul C. V.V. împotriva pârâților C. R., C. Gh.G. și S. V., în sensul constatării nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr.2260/07.08.1996 (încheiat între pârâți) doar în ceea ce privește suprafața de 167 mp. Sentința a rămas irevocabilă prin anularea recursului declarat de către pârâta S. V..
Așa cum rezultă și din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, necontestat de către părți, o parte din terenul revendicat de către reclamant (respectiv, suprafața de 94 mp din cei 270 mp înscriși pe titlul de proprietate emis pe numele mamei sale) este stăpânit de către acesta, iar diferența de 167 mp (conturul punctelor 3-4-5-6-3 din schița anexă a raportului de expertiză - fila 147) este stăpânit de către pârâta S.. Aceasta situație de fapt este confirmată și de către martorii audiați în cauză (filele 68-69) care au arătat faptul că pârâta S. V. stăpânește „casa împreună cu o bucată mică de teren”, identificate de expert în lucrare.
Reținând că pârâta S. V. nu deține un titlu valabil pentru suprafața revendicată, așa cum a fost restrânsă, ca urmare a anulării parțiale a contractului său de vânzare-cumpărare, instanța urmează să admită acțiunea și să oblige pârâta să lase reclamantului C. V. V. în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 167 mp teren curți-construcții, situat în intravilanul loc. Climești, .. Bacău, pe conturul punctelor 3-4-5-6-3 în schița anexă a raportului de expertiză A. G..
Având în vedere soluția dată primului capăt de cerere, instanța urmează să admită și al doilea capăt de cerere, având ca obiect obligația de a face, respectiv, ridicarea construcțiilor identificate cu indicativele C3, C4, C5 și C6 în schița raportului de expertiză topo-cadastru, de pe terenul în suprafață de 167 mp, în litigiu, în caz de refuz, reclamantul primind autorizarea instanței de a le ridica, pe cheltuiala pârâtei.
De precizat că aceste construcții reprezintă anexe, construite fără autorizație de construcție pe terenul revendicat, evident, fără acordul proprietarului (în speță, al reclamantului), astfel încât devin incidente prevederile art.494 al.2 C.civ., în vechea reglementare.
În baza art.274 al.1 C.pr.civ. care stipulează faptul că „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, va obliga pârâta S. V. la plata către reclamant a sumei de 1113 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă de timbru, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocat).
Împotriva sentinței civile a promovat recurs pârâta S. V. care a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul lipsei rolului activ pentru nepunerea în discuția părților a excepției inadmisibilității: având în vedere că reclamantul Cjocaru V. V. și-a întemeiat acțiunea în revendicare pe un titlu de proprietate emis în baza Legii nr.18/1991, respectiv TP nr._ din 10.04.1994 emis pe numele mamei sale C. M., era obligatoriu ca în judecată să stea toți moștenitorii defunctei C. M. în calitate de reclamanți, respectiv Gînja M., C. I., C. N. și reclamantul C. V. din prezenta cauză.
Recurenta-pârâtă arată că reclamantul putea să stea singur în judecată numai dacă făcea dovada că s-a dezbătut succesiunea după mama sa și că în lotul său a fost atribuită suprafața de teren revendicată de la recurenta-pârâtă.
Mai arată recurenta-pârâtă că pe fond instanța a greșit admițând acțiunea prin compararea celor două titluri pe care părțile le-au opus reciproc, apreciind că TP nr._/1994 este mai preferabil urmând a da eficiență acestui titlu emis conform Legii nr.18/1991 în dauna contractului de vânzare-cumpărare nr.2260/1996.
Intimatul C. V. V. a formulat întâmpinare solicitând instanței respingerea recursului cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Față de constatarea că recurenta deși a fost citată cu mențiunea achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar aferente căii de atac promovate nu și-a îndeplinit această obligație, instanța în temeiul art.312 Cod procedură civilă rap. la art.20 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru va dispune anularea recursului ca netimbrat.
Reținând culpa procesuală a recurentei, în temeiul art.274 Cod procedură civilă va obliga partea culpabilă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 de lei reprezentând onorariu apărător către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă S. V. domiciliată în com. Berești Bistrița, ., împotriva sentinței civile nr. 1086 din 09.07.2012 a Judecătoriei B. pronunțată în dosarul_ în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. V. V. cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat Ț. N. cu sediul în Bacău, ., ., județul Bacău, ca netimbrat.
Obligă recurenta să plătească intimatului C. V. 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Noiembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
I. - D. P. - B. | C. D. | I. L. P. |
Grefier |
A. E. |
Red. s.c. I. M. A.
Red./ Tehnored. d.c. P.B.I.D. / 03.12.2013/
Tehnored. d.c . A.E. / 05.12.2013/ 2 ex.
| ← Fond funciar. Hotărâre din 25-11-2013, Tribunalul BACĂU | Fond funciar. Decizia nr. 160/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
