Pretenţii. Hotărâre din 20-05-2013, Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 9626/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 585/2013
Ședința publică de la 20 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. P.
Judecător C. C.
Judecător R. C. B.
Grefier V. S.
Pe rol fiind pronunțarea recursului civil promovat de către recurenta-reclamantă P. A. împotriva sentinței civile nr.9604 din 3.12.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți F. C. și F. C., având ca obiect pretenții .
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din 13.05.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere a hotărât.
TRIBUNALUL
-deliberând-
Asupra apelului civil de față, reține:
Prin sentința civilă nr. 9604/03.12.2012 a Judecătoriei Bacău,pronunțată în
Dosarul nr._, s-a respins acțiunea în pretenții formulată de reclamanta P. A. in contradictoriu cu pârâții F. C. și F. C. iar acțiunea în constatare a fost respinsă,ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr. 8638/8.10.2008, reclamantei i-a fost atribuit din imobilul situat în Bacău, ..6, suprafața de 159,27 m.p. subsol, 154,79 m.p. parter, 44,63 m.p. magazie, 159,19 m.p. etaj și 149,91 m.p. mansardă.
Pârâților, la rândul lor, li s-a atribuit, din același imobil: suprafața de 109,24 m.p.Sd, 116,06 m.p. parter, 29,25 m.p. magazie, 107,66 m.p. etaj, 111,66 m.p. mansardă, părțile din partaj rămânând în indiviziune asupra terenului de 476,15 m.p., aferent construcțiilor.
Raportat la sentința de partaj, reclamanta a solicitat ½ din impozitul pe care l-a achitat, integral,,pentru întreaga clădire, cererea fiindu-i respinsă de instanța de fond care a arătat că nu rezultă perioada pentru care s-au achitat sumele de bani, și nici că aceste sume au fost achitate de reclamantă, nu rezultă cota de 1/2 atâta vreme cât din sentința civilă de partaj rezultă alte cote cuvenite părților și totodată pentru suprafața de 476,15 m.p. părțile sunt în indiviziune, în continuare.
Privitor la cererea de constatare a cotelor în care părțile stăpânesc terenul, instanța a respins-o ca inadmisibilă, reținând că reclamanta urmărește constatarea unei stări de fapt, aspect inadmisibil raportat la condițiile acțiunii în constatare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel,în termen legal,reclamanta.
Prin incheierea din 8.04.2013, raportat la obiectul cererii, în temeiul art. 2821 al.1 Cod pr.civilă a calificat drept recurs, calea de atac.
Recursul a fost timbrat legal cu 118 lei taxă de timbru și timbru judiciar de 1,5 lei.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond în mod greșit a respins cererea, considerând că se cuveneau părților alte cote. C. de 1/2 din impozit a fost solicitată de reclamantă în considerarea unei înțelegeri dintre părți, ulterioară pronunțării hotărârii. Instanța de fond putea stabili impozitul datorat de părți raportat la cotele rezultate din partaj. Aspectul cotelor în care este folosit efectiv terenul este un aspect diferit de cotele-părți stabilite prin partaj.
Privitor la susținerile că nu s-a făcut dovada că reclamanta a achitat impozitul, recurenta a arătat că este în posesia originalelor și acest aspect este necontestat.
Sub aspectul soluției date celui de-al doilea capăt de cerere, recurenta a arătat că este în imposibilitate de a achita impozitul dacă nu se stabilește cota de folosire a terenului și reclamanta – recurentă nu are la îndemână o cale în realizarea dreptului, aceasta fiind parcursă și în urma ei s-a dat sentința de partaj. Totodată, din punct de vedere procedural, instanța a încălcat dreptul la apărare al reclamantei,care nu a putut produce probe sub aspectul soluționării, pe fond, al acestui capăt de cerere.
Prin precizările depuse la fila 33 dosar recurs, recurenta a arătat că înțelege să renunțe la judecata cererii de completare depusă la fila 19 dosar fond, respectiv la cererea de constatare a cotelor în care părțile folosesc terenul, astfel încât tribunalul urmează a analiza doar criticile referitoare la soluționarea acțiunii în pretenții.
În rapel s-au depus înscrisuri.
Intimatul F. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului susținând că, din înscrisurile depuse nu rezultă perioada pentru care a fost plătit impozitul și nici plătitorul iar în ceea ce privește acțiunea în constatare aceasta este inadmisibilă raportat la art. 111 Cod pr.civilă.
Analizând criticile aduse sentinței sub aspectul soluționării cererii în pretenții, tribunalul reține că acestea sunt nefondate, întrucât, așa cum a arătat și instanța de fond, din chitanțele depuse la dosar nu se poate stabili perioada pentru care s-a achitat impozitul.
De altfel nici reclamanta în cuprinsul cererii nu indică pe ce perioadă a achitat impozitul pe care îl solicită actualmente în parte de la părți și nici nu se arată în concret care e impozitul solicitat pe clădire și care e cel pentru teren.
La dosar, s-au depus două chitanțe: din 20.05.2010 și din 18.10.2010, într-una fiind menționat impozitul pe clădiri și în cealaltă și impozitul pe clădiri și cel pe teren.
Tribunalul reține că aceste chitanțe sunt anterioare rămânerii irevocabile a sentinței civile de partaj, sentința de partaj devenind definitivă la 13.11.2009, prin pronunțarea deciziei civile nr. 277/2008 și irevocabilă la 31.05.2010,prin pronunțare a deciziei civile nr. 640/2010 a Curții de Apel, împrejurare importantă raportat la motivare în fapt a cererii.
Pe de altă parte, din cuprinsul chitanțelor atașate, rezultă că prin acestea s-a achitat atât impozitul curent cât și impozit restant și majorări de întârziere, împrejurare care impunea cu atât mai mult a se preciza perioada pentru care s-a achitat impozitul.
Ca urmare, tribunalul reține că instanța de fond a reținut corect împrejurarea că nu se poate identifica perioada pentru care s-a plătit impozitul, fapt ce reprezintă relevanță raportat la susținerile de fapt ale cererii formulate și raportat la momentul rămânerii definitive a sentinței de partaj, de la această dată, părțile datorând impozitul pe clădiri conform sentinței de partaj, sentință ce trebuia înregistrată la organele fiscale pentru deschiderea unui rol separat.
Având în vedere că, potrivit precizărilor depuse în apel, la fila 33, apelanta – reclamantă a arătat că înțelege să renunțe la judecata cererii de completare a acțiunii inițiale, completare ce a avut ca obiect acțiune în constatare, tribunalul urmează ca, față de art. 246 Cod pr.civilă, să ia act de renunțarea la judecată, urmând ca sentința să fie schimbată în consecință, doar în ceea ce privește soluționarea acțiunii în constatare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil promovat de către recurenta-reclamantă P. A., cu domiciliul în Bacău ..6, județul Bacău împotriva sentinței civile nr.9604 din 3.12.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți F. C. și F. C., cu domiciliul în Bacău ..6, județul Bacău.
Modifică, în parte, sentința civilă recurată în sensul că:
Ia act de renunțarea la judecata cererii privind acțiunea în constatare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2013
pt.Președinte, C. M. P. aflata în C.O.semnează vicepreședinte instanță G. A. C. | Judecător, C. C. | pt.Judecător, R. C. B. aflat în C.O. semnează vicepreședinte instanță G. A. C. |
Grefier, V. S. |
Red.sent.C. M.
Red.dec.C.C. 5.07.2013
Tehno.red.VS 30.07.2013
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 523/2013.... → |
|---|
