Partaj judiciar. Decizia nr. 328/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 328/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 18-10-2013 în dosarul nr. 1582/255/2006*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 328/A/2013
Ședința publică din 18.10.2013
PREȘEDINTE: B. N.
JUDECĂTOR: S. M.
GREFIER: P. D.
Pe rol, fiind soluționarea apelului civil înaintat de apelant T. C. în contradictoriu cu intimații C. S., C. G., T. G., T. E., I. L., T. I., T. F. I., T. G., T. V. ns. G., T. V., T. G., T. GYONGY, împotriva sentinței civile nr. 318 din 06.03.2013 pronunțată de Judecătoria Marghita în dosar nr._, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 11 octombrie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în apel, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru acest termen de judecată.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, instanța de apel reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 318 din 06.03.2013 pronunțată de Judecătoria Marghita, s-a admis acțiunea principală înaintată de reclamanții C. G. și C. S. împotriva pârâților T. C., T. G., T. E., I. L., T. I., T. F., T. G., T. V. născută G., T. V., T. Gyongy, s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de către pârâtul T. C., s-a dispus partajarea imobilului construcții și teren situate în loc Chiribiș nr. 197, jud. Bihor, nr. top 130, 134, 135 cu formarea a trei loturi: un prim lot pentru reclamanți compus din nr. top nou formate 134/2 în întindere de 251 mp, 135/2 în întindere de 310 mp și nr. top 130/3 în întindere de 2559 mp, al doilea lot pentru pârâtul T. C. compus din nr. top nou formate 134/1 în întindere de 282 mp, 135/1 în întindere de 279 mp și 130/2 în întindere de 321 mp, al treilea lot cuprinzând nr. top nou formate 134/3 în întindere de 205 mp, 135/3 în întindere de 213 mp, 130/4 în întindere de 1094 mp și 130/1 în întindere de 4075 mp aparținând vechilor proprietari de CF, la baza lotizării stă varianta 4 din expertiza topografică efectuată de către experții L. C., M. N. T. și M. G. L., s-a dispus intabularea imobilelor în CF conform dezmembrării de mai sus, s-au compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță, pronunțându-se asupra sistării de indiviziune în baza art. 728 Cod civil, a procedat la sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor în litigiu cu formarea a trei loturi, conform variantei 4 din expertiza topografică efectuată de către experții L. C., M. N. T. și M. G. L..
În baza art. 29 din legea nr. 7/1996 s-a dispus intabularea imobilelor în CF conform dezmembrării de mai sus.
Cu privire la cheltuielile de judecată potrivit art. 276 cod de procedură civilă instanța a dispus compensare lor, urmând ca fiecare parte să suporte propriile cheltuieli avansate în proces.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, in termenul legal, pârâtul T. C., solicitând admiterea apelului, modificarea in parte a sentintei atacate în sensul de a se dispune sistarea stării de indiviziune asupra imobilului reprezentând construcție si teren identificat prin nr. top. 130, 134, 135 înscrise in CF 148 si CF 320 Chiribis situat in Chiribis nr. 197, cu atribuirea imobilului in întregime in favoarea reclamanților Corpas S. si Corpas Gratian cu obligarea acestora la plata unei sulte de 32.878,87 lei, reprezentând contravaloarea cotei de 1/3 din imobil care îi revine apelantului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că hotărârea pronunțată de către Judecătoria Marghita este netemeinică si nelegală.
Astfel s-a învederat că, reclamanții Corpas Gratian si S., potrivit înscrierii din CF sunt coproprietari in cota de 2/3 (cota de 1/3 cu titlu de moștenire si cota de 1/3 prin cumpărare de la celalalt frate al reclamantului, T. G.) asupra imobilului, situat in loc. Chiribis nr. 137.
S-a arătat că, datorită duratei mari in timp a acestui litigiu, părtile si-au modificat poziția procesuală. Cu ocazia dezbaterii fondului cauzei, in data de 27.02.2013, reclamanții au solicitat partajarea in natură a imobilului potrivit variantei 4 din raportul de contraexpertiza topografica, efectuat in faza de apel la Tribunalul Bihor. Aceștia au invocat faptul că pârâtul este cel care si-a precizat acțiunea in ultimul moment in ce privește modalitatea de partajare a imobilului, aspect reținut de altfel si de către instanța de fond.
Potrivit apelantului, aceasta susținere nu corespunde adevărului, întrucât prin intâmpinarea depusă in dosar nr. 587/2003 al Judecătoriei Marghita a cerut partajarea in natura a imobilului, insa prin atribuirea in intregime a casei situate in Chiribis nr. 197 si anexe cu suprafața de 1539 mp reprezentând cota de 1/3 parti din teren, lotul reclamanților urmând sa includă suprafața de 2661 mp, reprezentând cota de 2/3 parte din teren. Prin nici o cerere nu a susținut partajul in natură a imobilului prin partajarea frontului la stradă. Aceasta propunere de atribuire a suprafeței de 2661 mp către reclamanți a considerat-o oportuna, având in vedere faptul că aceștia la capătul grădinii, in prelungirea celor 2661 mp, au dobândit prin cumpărare de la defuncții lor părinți suprafața de 1500 mp, pe care si-au edificat o construcție. In consecința suprafața de teren aparținând nr. top. 130/3 Chiribis a devenit proprietatea acestora cu titlu de proprietate pe de o parte, si acum prin titlu de moștenire prin partaj pe de alta parte.
A mai arătat apelantul că in completarea la raportul de expertiză topografică s-a concluzionat că imobilul nu este comod partajabil pe longitudinală in natură prin fragmentarea frontului la stradă.
S-a mai învederat că în dosar nr. 582/2006, reclamanții au solicitat sistarea stării de indiviziune prin partajarea in natura a imobilului, conform cotelor de proprietate prin fragmentarea frontului la stradă, modificându-si poziția procesuală, privitor la modalitatea de partajare fată de poziția avută în dosar nr. 587/2003. Urmare a contraexpertize topografice solicitată de reclamanți la 5.06.2009, se concluzionează ca imobilul este comod partajabil in natură, astfel că dosarul se soluționează prin pronunțarea sent. civ. nr. 689/21.06.2010, prin fragmentarea frontului la stradă.
Apelantul a arătat că a declarat apel împotriva sent. civ. 689/2010 a Judecătoriei Marghita, solicitând atribuirea imobilului către reclamanți si doar in subsidiar a solicitat o completare la raportul de expertiză, deoarece varianta propusă si admisă de instanța prin contraexpertiză era una pe care nu o putea accepta, deoarece de la coltul casei de locuit - Chiribis nr. 197, experții au acordat conform variantei de dezmembrare doar 1 m de teren, în aceasta variantă, rămânând fără acces pentru orice vehicul. Asa cum rezultă si din concluziile scrise, depuse la Tribunalul Bihor, a formulat concluzii in principal pentru atribuire in întregime si doar in subsidiar varianta 4.
S-a învederat că reclamanții, prin obiectiunile formulate, au fost cei care au solicitat formarea unui lot de 899 mp potrivit cotei de proprietate a pârâtului, în consecința eronat reclamanții arată că doar pârâtul a modificat modalitatea de partajare.
În ceea ce privește modalitatea efectivă de partaj, apelantul a mentionat că insistă asupra acestei modalități de partajare (prin atribuire) si raportat la disp. art. 673 ind. 9 cod pr. civ. potrivit căruia "la formarea si atribuirea loturilor, instanța va tine seama după caz, si de acordul pârtilor, mărimea cotei- parti ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupația pârtilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea."
In acest context, s-a arătat că intimații detin o cota de proprietate mai mare decât a apelantului, acestia având o cota de 2/3 parte, atat domiciliul cât si ocupația reclamanților este in Chiribis la imobilul situate la nr. 147/A - aflat in spatele terenului din litigiu (pe nr. top. 130). La acest imobil, reclamanții nu au nici un fel de anexe, ei folosind anexele de la casa părintească situată in Chiribis nr. 197, in timp ce domiciliul apelantului si locul său de muncă se află in Oradea. De altfel, întregul imobil a fost continuu in folosința lor, incă anterior decesului tatălui lor.
S-a mai arătat că, în măsura in care partajarea imobilului se va face in natura - indiferent - că este varianta 3 (dorită de reclamanți) sau varianta 4 (solicitata de apelant în subsidiar)- apelantul va fi in situația in care nu va avea nici o anexa gospodărească (var. 3) sau cel mult un coteț si pătul (var. 4) cu care nu are ce face, deoarece nu este agricultor si nu deține terenuri agricole in zona pentru a avea nevoie de astfel de anexe. Atat fântâna, cat si pivnița si ambele magazii vor fi incluse in lotul reclamanților, în ambele variante. Astfel, va ajunge in situația in care - indiferent de varianta dispusa de instanța de judecată-să achite sulta către reclamanți si să mai și investească in imobil pentru a-si rezolva problema cu apa (fântâna), cu o magazie pentru lemne si o pivnița si va primi un imobil pe care nu si-l doreste si nu-l va folosi pentru că nu îi este util.
Totodată s-a sustinut că, prin varianta 4 imobilul nici nu poate fi folosit ca unitate locativă funcțională pentru cineva care locuiește la . alta parte, in ipoteza valorificării acestuia, valoarea imobilului ar ajunge una foarte redusă.
Intimatii Corpas Gratian si Corpas S., prin întâmpinare, au solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Au invederat intimatii că au dorit la începutul procesului atribuirea întregului imobil, cu plata sultei in favoarea apelantului, apelantul insă s-a opus vehement acestei variante, solicitând instanței pe cale reconventionala partajarea terenului in natură, ca fiind regula in materie.
Potrivit intimatilor, doar apelantul a fost cel care si-a schimbat poziția pe parcursul îndelungatului litigiu. Astfel, fată de solicitarea lor inițială, de atribuire a imobilului in intregime, raportat la faptul că dețineau o cota mai mare de 2/3 parti, si la vremea respectivă, dispuneau si de bani pentru achitarea sultei cuvenite apelantului, acesta s-a opus, motivând că această variantă contravine regulii in materie de impărteală, arătând că imobilul este comod partajabil in natură, pe de o parte, iar pe de alta parte, considera inechitabil ca intimatii să dețină in intregime tot terenul, chiar dacă aveau o cota mai mare.
In atare situație, au arătat intimatii că, la termenul din 08.05.2009, si-au precizat acțiunea, in sensul că doresc si ei, asemenea apelantului din prezentul dosar, partajarea terenului in natură, cu atat mai mult cu cât apelantul se opunea categoric atribuirii terenului in favoarea lor. La ultimul termen, pârâtul apelant si-a precizat acțiunea, in sensul că solicită atribuirea imobilului in favoarea reclamantilor, nedorind partajarea in natură, asa cum a solicitat pe tot parcursul procesului. De asemenea, prin apelul împotriva sentinței civile nr. 689/21.06.2010 pronunțata de Judecătoria Marghita, apelantul solicita, ca varianta subsidiară, partajarea in natura, conform unei variante diferite (varianta IV), ce a fost efectuată la solicitarea acestuia, in apel.
Au invederat intimatii că, în rejudecarea fondului, după casare, au fost de acord cu partajarea imobilului conform variantei IV din raportul de expertiză, solicitată in subsidiar de apelant si aceasta a fost si modalitatea de partajare dispusa de instanță.
S-a arătat că, în mod temeinic si legal a pronunțat instanța hotărârea, apreciind că imobilul nu poate fi atribuit prin hotărâre judecătorească unuia dintre copărtasi, decât dacă copărtasul dorește ca bunul sa îi fie atribuit in intregime.
Intimatii au mentionat că, nu doresc atribuirea întregului imobil in favoarea lor, intrucât nu dispun de bani pentru achitarea sultei către apelant.
Totodată s-a învederat că, concluziile experților sunt cât se poate de clare, in sensul că imobilul este comod partajabil in natură, conform cotelor de proprietate deținute de coproprietari, formându-se doua loturi care respectă aceste cote.
S-a arătat că, făcând aplicarea prevederilor art. 730 Cod civ, dar si a art. 673 ind. 1, 673 ind. 5, alin. 2 Cod proc. civ. regula in materie de imparteală este partajarea in natură. Astfel, ori de cate ori este posibilă împărtirea in natură a unui imobil, instanța va proceda in acest fel. Iar din interpretarea art. 673 ind. 10 Cod proc. civ. rezultă că atribuirea bunului in favoarea unuia dintre coproprietari se poate dispune doar la cererea acestuia. Instanța nu poate dispune atribuirea bunului unui coproprietar care nu dorește acest lucru.
Instanta de apel examinând sentinta atacată, in limitele cererii de apel, in temeiul disp. art. 295 Cod pr. civ., cât si din oficiu pentru motive de ordine publică, constata că apelul declarat este nefondat si urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Partajul judiciar este reglementat ca o procedura specială in art. 673 ind. 1- 673 ind. 14 Cod pr. civ.
Referitor la modalitățile de realizare a partajului din disp. legale citate rezultă că ele sunt în număr de trei: partajul în natură, atribuirea întregului bun unui copărtaș și vânzarea bunurilor.
Partajul în natură trebuie să constituie regula. Este o soluție care se desprinde atât din textele legale menționate cât și din necesitatea respectării efectului declarativ al partajului. Astfel potrivit disp. art. 673 ind. 5 alin. 2 Cod pr. civ., instanta va face împarteala in natură.
În măsura în care este posibil să se facă partajul în natură, chiar dacă loturile sunt inegale, nu este admisibil ca instanța, fără consimțământul copărtașilor să recurgă la o altă modalitate de împărțeală. Iar în cazul în care loturile date în natură nu sunt egale din punct de vedere valoric, inegalitatea se compensează prin sume de bani numite sulte.
Potrivit art. 673 indice 9 cod pr. civ. la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea,
Atribuirea bunului unui copărtaș intervine în situația în care împărțirea lui în natură nu este posibilă, fie datorită unei imposibilități fizice, când bunul nu este comun partajabil, fie datorită unei imposibilități economice, deoarece s-ar ajunge la îmbucătățirea peste măsură a bunului.
Art. 673 ind. 10 cod pr. civ. stabilește condițiile în care partajul se realizează prin această modalitate. Textul prevede că în cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre copropietari instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 673 ind. 9 cod pr. civ. Prin încheiere instanța trebuie să stabilească și termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să depună sumele ce reprezintă cotele părți cuvenite celorlalți coproprietari. Instanța poate să atribuie bunul direct prin hotărâre asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.
In speță se retine că partajul in natura este posibil si se pot forma loturi conform cotelor de proprietate ale părților.
De altfel aceasta a fost si susținerea apelantului pe tot parcursul soluționării cauzei în primul ciclu procesual. Astfel prin intâmpinarea depusa in dosar nr. 587/2003 din care s-a disjuns capătul de cerere având ca obiect sistarea starii de indiviziune, apelantul a aratat că varianta propusă de intimați de a li se atribui lor intregul bun contravine procedurii impartelii judiciare care potrivit art. 673 ind. 5 alin. 2 Cod pr. civ. statueaza că regula este ca sistarea indiviziunii să se facă in principal in natură. A arătat apelantul că sora sa Corpas S. este asistentă la Spitalul de Copii din Oradea, iar sotul ei pensionar are domiciliul in Oradea. De asemenea apelantul considera inechitabil ca intimatii să dețină in intregime tot terenul, chiar dacă aveau o cota mai mare de proprietate, cu atat mai mult cu cât partajul în natură este posibil, fără a afecta cele două constructii, ambele având intrare distinctă din stradă. Numai inainte de acordarea cuvântului in fond in primul ciclu procesual apelantul si-a schimbat pozitia solicitând atribuirea bunului către intimati.
Asa cum rezulta din concluziile raportului de contraexpertiză topografică efectuat in cauză, imobilul in litigiu este comod partajabil in natură si s-au format două variante de partajare a terenului, corespunzător cotelor de proprietate ale părtilor, este vorba despre variantele 3 si 4 (in apel).
Aceasta variantă 4 a fost solicitată de apelant in cazul in care bunul nu se atribuie intimatilor si a fost acceptată de intimati după trimiterea cauzei spre rejudecare. Această modalitate de partajare a fost a fost avută în vedere de instanță, hotărârea pronuntată fiind temeinică si legală.
Sustinerea apelantului în sensul că imobilul nu poate fi folosit ca unitate locativă funcțională este nefondată. Astfel în lotul acestuia intră casa nouă cu anexe gospodăresti (cotet, pătul) si teren aferent 882 mp., acest lot are front stradal suficient și acces auto.
Mai retine tribunalul că, dacă bunul nu este comod partajabil în natură, instanta nu poate să atribuie bunul unui copărtaș dacă acesta nu doreste. Ori în spetă nici apelantul si nici intimatii nu au solicitat atribuirea bunului după casarea cu trimitere spre rejudecare. Potrivit disp. art. 673^11 Cod pr. civ., în cazul in care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului, instanta, prin incheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodata dacă vânzarea se va face de catre părti prin buna invoială ori de catre executorul judecatoresc. Asadar în cazul in care imobilul in litigiu nu ar fi fost comod partajabil, având in vedere că niciuna din părti nu a cerut atribuirea lui, acesta ar fi trebuit vândut, nefiind posibilă atribuirea către intimați, in conditiile in care acestia nu îl doresc, așa cum nefondat solicită apelantul.
Față de cele de mai sus, în baza art. 296 Cod pr. civ. va fi respins ca nefondat apelul declarat.
În baza art. 274 Cod pr. civ. apelantul, fiind in culpă procesuală, va fi obligat să plătească intimatilor Corpas, suma de 1000 lei reprezentând onorar avocatial justificat cu chitanta depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul civil introdus de apelantul T. C. domiciliat în Oradea, ., jud. Bihor în contradictoriu cu intimații C. S. domiciliată în Oradea, ., .. 11, jud. Bihor, C. G. domiciliat în Chiribiș, nr. 147 A, jud. Bihor, T. G. domiciliat în Chiribiș, nr. 196, jud. Bihor, T. E. domiciliată în Chiribiș, nr. 195, jud. Bihor, I. L. domiciliată în Marghita, . A, jud. Bihor, T. I. domiciliat în Chiribiș, nr. 195, jud. Bihor, T. F. I. domiciliat în Marghita, .. 46, ., jud. Bihor, T. G., T. V. ns. G., T. V., T. G., T. GYONGY, toți cu domiciliu necunoscut împotriva sentinței civile nr. 318 din 06.03.2013 pronunțată de Judecătoria Marghita, pe care o păstrează în totalitate.
Obligă apelantul la cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei în favoarea intimatilor C. G. și C. S..
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 octombrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
B. N. S. M. P. D.
Red. fond G. I.
Red. BN
Dact. BN/PD
Ex. 15/18.11.2013
Pt. conf. 8 . ușa inst.
T. C., C. S., C. G., T. G., T. E., I. L., T. I., T. F. I., T. G., T. V. ns. G., T. V., T. G., T. Gyongy - ultimii cinci prin afișare la ușa instanței
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Pretenţii. Decizia nr. 540/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
