Succesiune. Decizia nr. 715/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 715/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 10-06-2013 în dosarul nr. 2814/177/2009
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.715/R/2013
Ședința publică din 10 iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T. S.
JUDECĂTOR D. C.
JUDECĂTOR F. I. C.
GREFIER D. C.
Pe rol fiind pentru azi judecarea recursului civil înaintat de recurenții M. I., P. T. în contradictoriu cu intimații T. Z., Ț. I., U. V., C. G. JANOȘ, împotriva sentinței civile nr.270 din 13.02.2012 a Judecătoriei Aleșd, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 3 iunie 2013 când părțile au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pentru data de 10 iunie 2013 – zi în care s-a pronunțat hotărârea.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil, tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.270 din 13.02.2012 a Judecătoriei Aleșd s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată în cauză.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
A fost respinsă excepția inadmisibilității invocata în cauză de pârâții M. I. și P. T..
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții T. Z., și C. G. JANOȘ, ambii, cu dom. în Cluj N., Gh. D., nr.15, ., în contradictoriu cu pârâții Ț. I., dom. în Lugașu de Jos, nr. 278, jud., Bihor, M. I., dom. în Bratca, Poiana, nr.783, jud. Bihor, P. T., dom. în . Criș, ., U. V., dom. în Beiuș, ., ., jud. Bihor și în consecință dispune:
S-a constatat că pe terenul în suprafață de 28.496 mp, identificat în cartea funciară nr. 113, cu nr. top. 1127, 1128, 1129 a localității Bratca defunctul Ț. T. în timpul vieții a edificat o casă de locuit construită anterior anului 1990, cu anexe gospodărești.
S-a constatat că masa succesorală după defunctul Ț. T. se compune din cota de 1/3 parte din terenul în suprafață de 28.496 mp înscris în cartea funciară nr. 113 cu nr. top. 1127, 1128, 1129 a localității Bratca, cat si din casa de locuit construită anterior anului 1990, cu anexe gospodărești amplasată pe aceleași nr. topo ,mai sus menționate .
S-a constatat deschisă succesiunea după defunctul Ț. T., faptul că moștenirea este testamentară și s-a transmis în întregime către numiții Ț. F. și soția Ț. F. în baza testamentului olograf din data de 21.10.1989.
S-a constatat deschisă succesiunea după defuncții Ț. F. și soția Ț. F. și faptul că masa succesorală după aceștia se compune din cota de 1/3 parte din terenul în suprafață de 28.496 mp înscris în CF 113, cu nr. top. 1127, 1128, 1129, a localității Bratca, împreună cu o casă de locuit construită pe acest teren .
S-a constatat că după defuncții Ț. F. și soția Ț. F. are vocație succesorală pârâtul Ț. I., în calitate de fiu, acestuia revenindu-i cota de 1-1 parte din masa succesorala rămasa de pe urma defuncților săi părinți.
A fost obligat pârâtul Ț. I. să încheie cu reclamanții contract de vânzare cumpărare cu privire la o suprafață de teren cu datele de identificare de mai sus, împreună cu casa de locuit iar în caz contrar prezenta hotărâre va ține loc de act autentic de vânzare cumpărare apt pentru întabulare, conform antecontractului de vânzare cumpărare.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune prin formarea de loturi după cum urmează:
LOTUL nr.1. –să cuprindă o suprafață de teren de 10.000 mp, împreună cu construcția și să le fie atribuit numiților Ț. F. și Ț. F..
Lotul nr. 2 – să cuprindă restul suprafeței de teren și să se înscrie în cartea funciară pe vechii proprietari.
S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al partilor conform dipozitivuilui prezentei hotarari .
Au fost compensate cheltuielile de judecată ocazionate cu acest proces.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Sub aspectul excepției inadmisibilității invocată în cauză de pârâții M. I. și P. T., odată cu depunerea întâmpinării, instanța de fond cercetând această excepție a reținut că această excepție este nefondată pentru următoarele considerente:
Pârâtul de rândul 2, M. I. a fost chemat în judecată în calitate de coproprietar asupra terenului de sub nr. A+l-3, din C.F 113 Bratca și nu în calitate de moștenitor al restului coproprietarilor înscriși aici asupra terenului în litigiu, așa cum în mod eronat se susține prin întâmpinarea formulată în cauză.
In ceea cel privește pe pârâtul de rând 3 P. T., instanța de fond a reținut în cauză că acesta a fost chemat în judecată pentru ca hotărârea ce se va pronunța să-i fie opozabilă, având în vedere că este nepot de soră a numitului P. T., iar moștenirea este testamentară și nu legală.
Totodată, s-a reținut în cauză că, conform petitului cererii de chemare în judecată acțiunea civilă pe care reclamanții au promovat-o, a fost întemeiată în drept pe prevederile art. 111 C. proc. civ. - "Partea care are interes poate să facă cerere de chemare în judecată pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept, iar cererea nu poate fi primita dacă partea poate cerere realizarea dreptului. În speță, reclamanții au încheiat un act de vânzare-cumpărare, având ca obiect promisiunea viitoare, din partea vânzătorului, de a le transfera in cartea funciara dreptul de proprietate asupra bunului, obiect al actului juridic intervenit între părți. Până la momentul la care reclamanții au promovat acțiunea civilă, vânzătorul nu a făcut nici un demers în sensul de a-și îndeplini, pe de o parte, obligația contractuală de a transfera în cartea funciara dreptul de proprietate asupra bunului înstrăinat pe numele si în favoarea reclamanților, iar pe de altă parte, pentru a transfera proprietatea așa cum rezulta din disp. art. 1314-1318 Cod Civil. Ca urmare a faptului ca vânzătorul, în calitate de moștenitor al proprietarului de carte funciara asupra imobilului vândut, nu si-a îndeplinit obligația de a-si procura actele si de a fi în măsura să încheie cu reclamanții contract de vânzare - cumpărare în formă autentică, având ca obiect bunul înstrăinat, în temeiul art. 1073 si 1077 Cod Civil, reclamanții în calitate de creditori, prin achitarea prețului, conform textului legal invocat, au înțeles să își valorifice dreptul subiectiv născut din achitarea prețului și să solicite ajutorul instanței de judecată în valorificarea dreptului pretins. Chiar dacă acțiunile în stabilirea masei succesorale, aparent sunt calificate ca acțiuni personale, în temeiul disp. art. 974 C. civ., s-a considerat că în consonanță cu textul de lege menționat creditorii pot exercita toate drepturile si acțiunile debitorului lor, pentru a-si valorifica dreptul de creanță. Așadar, nu numai ca pe calea acțiunii oblice reclamanții pot exercita orice drepturi rezultate din contractul de vânzare-cumpărare intervenit între reclamanți pe de o parte si pârâtul Ț. I. pe de altă parte în calitate de vânzător, dar potrivit dispozițiilor art. 728 Codul Civil aceștia pot să solicite sistarea stării de indiviziune asupra imobilului cumpărat; faptul susținut de pârâți în întimpinare că reclamanții nu pot solicita sistarea stării de indiviziune asupra imobilului pe considerentul că nu l-au înscris în cartea funciara, nu are relevanță juridică, deoarece ca urmare a admiterii solicitărilor reclamanților din acțiunea civilă, a fost admisă si sistarea stării de indiviziune în condițiile în care cele de mai sus vor fi dovedite în cauză.
De altfel, în acest sens s-au pronunțat si instanțele superioare, care au statuat în mod constant, că atunci când este vorba de o stare de coproprietate rezultată dintr-o succesiune, la solicitarea pârtilor, instanța de judecată va sista si starea de indiviziune, asta pentru a evita pe viitor alte neînțelegeri între comoștenitorii - copartajanți.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată în cauză, instanța de fond a considerat că și această excepție este nefondată pentru aceleași argumente mai sus arătate, la data promovării acțiunii reclamanții aveau calitate procesuală activă, atât în ceea ce privește acțiunea oblică, cât și în ceea ce privește acțiunea în prestație tabulară si sistarea indiviziunii, motive pentru care în baza art. 41 și următoarele C.P.C. a respins excepția ca nefondată.
Referitor la excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților, invocată în cauză, instanța de fond având în vedere aceleași considerente mai sus arătate, a reținut că și această excepție este nefondată întrucât pârâtul de rândul 2 M. I. are calitate procesuală pasivă pentru faptul că este coproprietar înscris în CF 113 Bratca, respectiv asupra terenului supus partajului, iar pârâtul P. I., așa cum reclamanții au arătat, cu toate că aparent, succesiunea este testamentară, nu ar avea calitate procesuală pasivă, a fost chemat în judecată pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunța, astfel că instanța de fond ținând seama de principiul disponibilității părților și văzând prev. art. 41 și urm. C.p.c. a respins excepția ca nefondată.
Referitor la fondul cauzei dedusă judecății, instanța de fond a reținut că:
La data de 13.03.2001, între reclamanți pe de o parte în calitate de cumpărători si pârâtul de rând 1, Ț. I. a intervenit un antecontract de vânzare-cumpărare asupra unei suprafețe de teren de 10.000 mp, împreună cu o casă de locuit situată în loc. Bratca, în locul numit Poiana, la numărul administrativ 729, pentru prețul total de 5.500 lei din care la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare cumpărătorii au achitat suma de 1300 lei ( 13.000.000 lei vechi), conform mențiunii din contract.
Terenul care formează obiectul contractului de vânzare cumpărare pentru care s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare se identifică cu cel înscris în C.F. 113 Bratca, nr. top. 1127, 1128, 1129 toate ale localității Bratca asupra cărora apar înscriși ca proprietari conform inscripțiunilor de sub B-12, 13, 14, 15, numiții Ț. T. în cotă de 34/48 parte, J. I. născută Ț. și M. I. în cotă de 5/48 parte fiecare - a se vedea filele 6-8 dosar vol. 1.
Din actele de stare civilă depuse în probațiune la dosar, instanța de fond a reținut că, proprietara CF J. I., născută Ț. înscrisă sub B15 cu o cotă de 5/48 parte, în prezent este decedată, moștenitoarea acesteia fiind pârâta de rand 4 B. V., ulterior citata în cauza U. V. .
Conform acelorași acte de stare civilă depuse la dosar instanțade fond a reținut că pârâtul de rândul 1 Ț. I., este fiul defuncților Ț. F. - decedat la data de 4.01.2000 ( certificat deces .- nr._ /5.01.2000) cu ultimul domiciliu și al defunctei Ț. F.- decedată și ea la data de 3.12.2005 cu ultimul domiciliu în loc. Bratca, jud. Bihor ( certificat de deces ., nr._/3.12.2005), acesta fiind unicul descendent al acestora în calitate de fiu, prin urmare culege întreaga masa succesorală după aceștia. Totodată se reține că Ț. G. antecesorul părților pârâte din cauza de față a fost căsătorit cu T. A. din căsătoria acestora rezultând 3 copii Ț. F.-fiu, Ț. V. căsătorită P. fiică și Ț. T. căsătorit cu Ț. F. .
De asemenea s-a reținut în cauză că la data de 15.02.1990 a decedat numitul Ț. T. conform certificatului de deces .-8 nr._/17.02.1990 care a avut conform acelorași acte de stare civilă depuse în probațiune la dosar, ca frați pe Ț. F. si pe Ț. V., iar aceasta din urmă este decedată si are ca moștenitor unicul fiu pârâtul de rândul 3 -P. T..
Față de cele relevate de conținutul colii de carte funciară la care am făcut referire anterior cât și raportat la depozițiile martorilor Ț. D. și M. V., audiați în cauză ( filele 157-158 vol. 1 dosar) și cuprinsul raportului de expertiză topografică întocmit în cauză de inginer expert S. D., instanța de fond a constatat că pe terenul identificat în cartea funciară nr. 113, Bratca cu nr. top. 1129 a localității Bratca, în locul denumit “ P. “, la nr. administrativ 729, defunctul Ț. T. în timpul vieții a edificat o casă de locuit construită anterior anului 1990, cu anexe gospodărești, aspect care de altfel recunoscut de către pârâți și rezultat fără putință de tăgadă din lucrarea de expertiză mai sus arătată, urmare renumerotării nr. top. inițial primind nr. top. 1129/2 Bratca ( a se vedea filele 161-170, raport de expertiză topografică efectuat de inginer expert S. D..) .
Totodată raportat la actele de stare civilă menționate, instanța de fond în baza art. 650 și următoarele C.civ. sub imperiul cărora a aluat naștere raportul juridic dedus judecății, și raportat și la data decesului lui de cujus Ț. T. intervenit la data de 6.02.1990, instanța de fond a constatat că masa succesorală de pe urma defunctului Ț. T. se compune din cota de 34/48 parte din terenul în suprafață de 28.496 mp înscris în cartea funciară nr. 113 cu nr. top. 1127, 1128, 1129 a localității Bratca, acesta fiind ca atare înscris în CF menționat sub B-12 în baza încheierii nr. 785/4.06.1956 transmiterea proprietății în favoarea acestui defunct făcându-se în baza încheierii de predare a moștenirii nr. 1628/1951 cât și a actului de partaj asupra imobilelor, fiind ca atare înscris, ceea ce îi revine defunctului din totalul suprafeței de_ fiind 20.185/28.496 adică 34/48 parte .
In ceea ce privește faptul că defunctul Ț. T. văduv ar fi lăsat testament olograf în favoarea defuncților Ț. F. și Ț. F. acest aspect rezultă din însăși cuprinsul actului intitulat „ declarație” care îmbracă forma unui testament olograf care deși a fost contestat de către pârâți nu a fost supus expertizării deși inițial s-a luat în discuție acest aspect, în cele din urmă pârâții M. I., P. T. și U. V., nu au mai solicitat în cauza de față efectuarea unei eventuale expertize grafologice ci s-au mărginit doar la a sesiza organele de cercetare penală; însă cu privire la acest ultim aspect nefiind făcută în cauză dovada că, actul supus discuției ar fi „un fals „ și nici nu au făcut dovada că ar fi început urmărirea penală față de vreuna dintre părțile implicate în cauză ; prin urmare actul intitulat „ Declarație” încheiat la data de 28 dec. 1989 îmbracă forma unui testament olograf, acesta emanând de la defunctul Ț. T. persoană care s-a dovedit în cauză prin depozițiile martorilor audiați ( filele 157, 158 dosar vol. 1 ) că a fost înmormântat, respectiv că în ultima perioada a vieții a fost îngrijit de către fratele său Ț. F. și soția acestuia Ț. F., acesta din urmă fiind antecesorii în drepturi ai pârâtului de rândul 1 Ț. I., motive pentru care instanța de fond în baza art. 650 și următoarele C.civ. sub imperiul cărora a aluat naștere raportul juridic dedus judecății, și raportat și la data decesului lui de cujus Ț. T. intervenit la data de 6.02.1990, instanța de fond urmează să constate deschisă succesiunea după defunctul Ț. T., masa succesorală rămasă fiind transmisă în întregime în favoarea defuncților Ț. F. și soția Ț. F. în baza testamentului olograf din data de 21.10.1989; totodată va constata deschisă succesiunea după defuncții Ț. F. și soția Ț. F. și faptul că masa succesorală după aceștia se compune din cota de 34/48 parte din terenul în suprafață de 28.496 mp înscris în CF 113, cu nr. top. 1127, 1128, 1129, a localității Bratca, împreună cu o casă de locuit construită pe acest teren amplasata pe nr. topo 1129/2 conform identificării realizate de ing. exp. S. D., conform raportului de expertiză topografica întocmit în cauza, iar la această masă succesorală are vocație succesorală, pârâtul de rând 1 Ț. I., în calitate de unic fiu al defuncților mai sus arătați. .
Având în vedere încheierea antecontractului de vânzare cumpărare cu privire la imobilele în litigiu, cota de 10.000 mp teren din terenul în suprafață de 28.496 mp înscris în CF 113, cu nr. top. 1127, 1128, 1129, instanța de fond având în vedere prevederile art 969 și urm cod civ, coroborat cu art. 1073,1075, 1077 Cod Civil, raportat și la prevederile art. 14, 17, 22, 24, 26 din decretul Lege nr. 115/1938, a dispus obligarea pârâtului de rând 1 Ț. I. să încheie cu reclamanții contract de vânzare cumpărare cu privire la suprafața de_ mp/20.185/28.496 mp, cât și cu privire la imobilul casă de locuit cu anexe gospodărești amplasat în loc. Bratca, nr. administrativ 792 în caz contrar prezenta hotărâre urmând să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare apt pentru întabulare.
Având în vedere dobândirea dreptului de proprietate de către părți, pe cote părți indivize, văzând și solicitarea expresă a reclamanților de a se proceda la sistarea stării de indiviziune cât și prevederile art. 728 și următoarele cod civil sub imperiul cărora s-a născut raportul juridic dedus judecății, potrivit cărora „ nimeni nu poate fi obligat de a rămâne în indiviziune „ ținând seama și de concluziile raportului de expertiză topografică întocmit în cauză de inginer expert S. D., instanța de fond a dispus sistarea stării de indiviziune prin formarea de loturi în favoarea părților după cum urmează: Lotul nr. 1, a fost compus din nr. top. 1127/1 în suprafață de 5010 mp, nr. top. 1128/1 în suprafață de 195 mp, nr. top. 1129/1 în suprafață de 490 mp, nr. top. 1129/3 în suprafață de 4305 mp în total suprafața de 10.000 mp se atribuie numiților Ț. F., Ț. F. și Ț. I.;Lotul nr.2, a fost compus din nr. top. 1127/2 în suprafață de_ mp, nr. top. 1128/2 în suprafață de 384 mp, nr. top. 1129/2 în suprafață de 620 mp, nr. top. 1129/4 în suprafață de 6382 mp, în total suprafața de 18.496 mp se atribuie proprietarilor de CF, conform raportului de expertiză topografică- varianta 2, întocmit în cauză de inginer expert S. D. .
La alegerea variantei de partajare a imobilelor în litigiu instanța de fond a avut în vedere amplasamentul construcțiilor dobândite de către reclamanți în baza antecontractului de vânzare cumpărare, identificată de către inginer expert ca fiind amplasate pe nr. top. 1129/2 Bratca cât și faptul că suprafața de 10.000 mp achiziționată de către reclamanți este compactă ceea ce permite o firească folosință a terenului de către aceștia fără eventuală stabilire a unui drept de servitute de trecere ( așa cum s-ar fi impus în varianta nr. 1), instanța de fond opinând că această modalitate de partajare relevată de expert în varianta nr. 2 este singura în măsură să asigure părților o folosință utilă și compactă asupra imobilelor ce formează obiectul litigiului de față .
În baza art. 24, 51 și următoarele din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară astfel cum a fost modificată, instanța de fond a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate a părților conform dispozitivului prezentei hotărâri .
În baza art. 274– 275 C.p.c având în vedere interesul părților de clarificare a situației juridice a imobilelor ce formează obiectul cauzei văzând poziția parțială de neopunere a pârâților de rândul 1,4,5, instanța de fond a compensat cheltuielile de judecată ocazionate de părți cu litigiul de față .
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs, timbrat cu 650 lei taxă timbru prin chit.._ BH și 3 lei timbru judiciar, recurenții M. I. și P. T. care au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului se arată că sentința recurată este netemeinică și nelegală, dată cu încălcarea esențială a legii.
Nu s-a pronunțat cu privire la toate excepțiile procesuale dirimante invocate în cauză, respectiv prescripția prevăzută de art.700 pct.1 c.pr.civ., acceptarea succesiunii nu s-a făcut de către beneficiarii testamentului olograf în termen de 6 luni de la deces, iar actul sub semnătură privată invocat pentru a dovedi că reclamanții au cumpărat casa și terenul, nu este opozabil terților.
În mod greșit instanța a respins celelalte excepții invocate, respectiv faptul că în calitate de creditori reclamanți nu erau îndrituiți să exercite acțiunea succesorală acest drept putea fi exercitat doar de către cei care au vocație succesorală, reclamanții având doar acțiunea prev.de art.974 și 975 cod civil.
Deși a solicitat verificarea testamentului olograf, contestând faptul că scrierea și semnătura ar aparține defunctului Ț. T., instanța a refuzat să efectueze procedura de verificare și a considerat testamentul valabil pe motiv că nu s-a cerut expertiza grafologică.
În urma cercetărilor penale s-a dovedit în mod clar că testamentul a fost falsificat de către Tepele I., motiv pentru care solicită instanței de recurs să constate nulitatea absolută a acestuia.
Nulitatea acestuia atrage și nulitatea actului de vânzare cumpărare încheiat de către reclamant cu Ț. I., urmând a se constata că moștenirea legală în cauză în cotă de ½ revine lui P. T..
Modalitatea de ieșire din indiviziune îl prejudiciază în mod grav M. I. care nu are ieșire la stradă.
În drept se invocă art.304 pct.8 și 9 c.pr.civ.
Intimații T. Z. și C. G. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului în principal ca tardiv, iar în subsidiar ca și neîntemeiat.
În motivarea recursului se arată că motivele de recurs vizează aspecte și fapte care nu au fost susținute de părțile recurente în fața instanței de fond în mod procedural.
Recurenții nu au invocat în fața instanței de fond excepția prescripției dreptului de a accepta succesiunea.
Pârâtul P. T. a fost chemat în judecată numai ca hotărârea să îi fie opozabilă.
Acțiunea au promovat-o întrucât vânzătorul nu a făcut nici un demers pentru a și îndeplini, pe de o parte, obligația contractuală de a transfera în cartea funciară dreptul de proprietate asupra bunului înstrăinat pe numele și în favoarea cumpărătorilor.
Vânzătorul în calitate de moștenitor testamentar al proprietarului de carte funciară asupra imobilului vândut, nu și-a îndeplinit obligația de a-și procura actele și de a fi în măsură să încheie cu ei contract de vânzare cumpărare în formă autentică.
Chiar dacă acțiunile în stabilirea masei succesorale, aparent sunt calificate ca acțiuni persoanele, în temeiul disp. art.974 c.civi., creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, pentru a și valorifica dreptul de creanță.
Potrivit disp. art.728 c.civ. pot solicita sistarea de indiviziune asupra imobilului cumpărat.
Pârâții nu au contestat în mod procedural testamentul, în sensul că nu au formulat o cerere reconvențională, nu s-au înscris în fals cu acesta c, iar în aceste condiții înscrisul se bucură de validitate astfel că nu lor le revenea sarcina de a dovedi că acesta nu este fals.
Chiar dacă prin ordonanța parchetului s-a stabilit falsitatea testamentului, contractul de vânzare cumpărare este în continuare valabil și îl obligă pe vânzător la transmiterea bunului înstrăinat și la transferarea dreptului de proprietate.
Ambele parcele de teren rezultate în urma sistării de indiviziune au ieșire la drumul pietruit, iar acest aspect nu a fost criticat de M. I. prin obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, cea ce face că acest motiv de recurs, să nu poată fi primit.
În drept se invocă prevederile codului civil, legea nr.7/1996, DL nr.115/1938, art.312, 301 c.pr.civ.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și a celor din oficiu, tribunalul apreciază recursul declarat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Prin Ordonanța dată de către P. de pe lângă judecătoria Aleșd la data de 27.03.2012 s-a dispus între altele aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ amendă în cuantum de 700 lei învinuitului - intimat în prezentul dosar, Ț. I..
În cuprinsul ordonanței se arată că în cursul urmăririi penale s-a efectuat un raport de constatare tehnico științifică, prin care s-a constat în mod indubitabil că scrisul olograf existent pe declarația din 21.10.1989 a fost executată de numitul Ț. I., constatându-se de asemenea și că semnăturile existente pe acel act, față de actele de comparație depuse nu aparțin persoanelor respective.
Prin acțiunea formulată, reclamanții intimați solicite să se constate că numiții Ț. F. și soția Ț. F. sunt moștenitori testamentari după defunctul Ț. T., în baza testamentului olograf din data de 21.10.1989.
Potrivit legii, art.859 cod civil, testamentul olograf este valabil „când este scris în tot, datat și semnat de mâna testatorului”.
În condițiile în care prin ordonanța mai sus arătată, în urma cercetărilor penale efectuate, s-a stabilit că scrierea și semnătura din înscrisul olograf invocat nu aparține testatorului, ci unei alte persoane, fiind un fals, acel testament nu este valabil, și prin urmare beneficiarii acelui pretins testament defuncții Ț. F. și soția Ț. F. nu au calitatea de moștenitori testamentari ai defunctului Ț. T., masa succesorală rămasă în urma acestuia neputând intra astfel în patrimoniul acestora și nici transmisă succesorului lor legal, promitentul vânzător Ț. I. .
Contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată, datat 19.08.2007, are valoarea unei promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare, prin conversiunea vânzării nule pentru lipsa formei autentice, într-o promisiune bilaterală – antecontract – valabilă. În baza acestui antecontract reclamanții T. Z. și C. G. JANOȘ nu sunt decât beneficiarii obligației de a face, cea asumată de către promitentul vânzător Ț. I. de a le vinde bunul ce formează obiectul antecontractului.
Întrucât obiectul contractului nu a putut intra în patrimoniul antecesorilor legali ai promitentului vânzător, urmare a testamentului invocat, instanța fiind investită de către reclamanți prin cererea formulată doar pentru stabilirea calităților de moștenitori testamentari ai defunctului Ț. T., nu și cu o cerere subsidiară de stabilirea a moștenitorilor legali ai acestuia și a cotelor părți de moștenire care le revin, instanța nu poate pronunța în baza art.1073 și 1077 c.civil o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare cumpărare, imobilul nefiind în patrimoniul promitentului vânzător.
Acțiunea reclamanților în prestație tabulară fiind nefondată pentru motivele arătate, aceștia nu mai justifică un interes în ceea ce privește celelalte capete de cerere, astfel că acțiunea se impunea a fi respinsă în întregime de către instanța de fond.
Față de cele arătate ,tribunalul în baza art.312 c.pr.civ. cu referire la art.304 pct.9 c.pr.civ. și cu referire la celelalte prevederi legale mai sus arătate va admite ca fondat recursul civil formulat de recurenții M. I. și P. T. în contradictoriu cu intimații T. Z. ,C. G. JANOȘ, Ț. I., U. V.,, împotriva sentinței civile nr.270 din 13.02.2012 a Judecătoriei Aleșd, pe care o va modifica-o în parte în sensul că: va respinge acțiunea formulată de reclamanții T. Z. și C. G. Janos în contradictoriu cu pârâții Ț. I., M. I., P. T., B. V. și va menține dispozițiile privind respingerea excepțiilor invocate în cauză.
În baza art.274 c.pr.civ. va obliga reclamanții T. Z. și C. G. Janos aflați în culpă procesuală să plătească pârâților P. T. și M. I. suma de 800 lei cheltuieli de judecată în primă instanță constând în onorariu avocat justificat prin chit.nr.10/01.03.2010 și la 652 lei cheltuieli de judecată în recurs, constând în taxă timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil formulat de recurenții M. I., domiciliat în comuna Bratca ., județul Bihor și P. T., domiciliat în comuna Borod . Bihor în contradictoriu cu intimații T. Z. domiciliat în Cluj N. ..15, ., C. G. JANOȘ cu domiciliul procesual ales la T. Z. în Cluj N. ..15, ., Ț. I., domiciliat în Lugașul de Jos nr.278, județul Bihor U. V., domiciliată în Beiuș . ., județul Bihor, împotriva sentinței civile nr.270 din 13.02.2012 a Judecătoriei Aleșd, pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții T. Z. și C. G. Janos în contradictoriu cu pârâții Ț. I., M. I., P. T., B. V..
Menține dispozițiile privind respingerea excepțiilor invocate în cauză.
Obligă reclamanții T. Z. și C. G. Janos să plătească pârâților P. T. și M. I. suma de 800 lei cheltuieli de judecată în primă instanță.
Obligă intimații T. Z. și C. G. Janos la cheltuieli de judecată în recurs în cuantum de 652 lei în favoarea recurenților M. I. și P. T.
Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 iunie 2013.
Președinte Judecător Judecător Grefier
C. T. S. D. C. F. I. C. D. C.
Red.judecător fond D. I.
Red.judecător recurs S. C.
Tehnoredactat SCT/DC, azi 4.07.2013
2 ex.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 571/2013. Tribunalul BIHOR | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 38/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
