Uzucapiune. Decizia nr. 645/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 645/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 03-06-2013 în dosarul nr. 13279/271/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 645/R/2013
Ședința publică din 03 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T. S.
JUDECĂTOR D. C.
JUDECĂTOR F. I. C.
GREFIER D. C.
Pe rol fiind pentru azi judecarea recursului civil înaintat de recurenta P. C. în contradictoriu cu intimații P. M., I. M., I. M., I. A.-I., P. T., P. I., L. C., L. E., H. A., împotriva sentinței civile nr.6799/2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei av.Bot S., potrivit delegației avocațiale de la dosar și intimata P. M., lipsă fiind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că, recursul este motivat, procedura de citare este completă, prin serviciul registratură la data de 31 mai 2013 intimata P. M. a depus la dosar completare la întâmpinare (II) la care a anexat înscrisuri în copie, respectiv pag.104 din registrul de schimbări Oradea II, adresa nr._/2008 Oradea, copie extras CF 3505 Oradea, contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 5 ianuarie 1967, motivelor de apel depuse într-un dosar al Judecătoriei Oradea, concluzii depuse în dosarul nr._/2000 a Judecătoriei Oradea, certificatul de deces al defunctei I. M., foaie de proprietate tradusă din limba maghiară, cerere formulată către MAI Direcția Regională Oradea, cererea numitului I. M. depusă către Tribunalul orașului Oradea la data de 8 noiembrie 1954, o altă cerere către Tribunalul orașului Oradea formulată de I. M. la data de 14 .11.1954, adresa nr._ din 30.11.1954, proces verbal nr.25 întocmit cu ocazia ședinței comisiei centrale MAI, după care:
Instanța comunică completarea la întâmpinare și înscrisurile anexe acesteia cu reprezentantul recurentei av.Bot S..
Reprezentantul recurentei învederează instanței că nu are alte cereri de formulat.
Intimata P. M. susține completarea la întâmpinare, consideră că în prezentul dosar este o dublă speță, astfel face referire la acțiunea principală care a fost pornită ca și o acțiune de uzucapiune, de asemenea face referire la vicierea procedurii de comunicare a hotărârii de la fond, ea luând la cunoștință de sentință doar la arhiva instanței și nu a putut formula recurs pentru considerentele sentinței. La fondul cauzei în data de 30.05.2012 a invocat lipsa calității de reprezentant a domnului avocat prin lipsa semnăturii recurentei P., astfel din punctul său de vedere reclamanta este un personaj fictiv. În anul 2003 ca și cetățean străin numita P. nu putea dobândi teren în nici un fel astfel în lipsa contractului de împuternicire situația rămâne în continuare nelămurită și apare situația ca și cum ar fi interesul personal al domnului avocat în cauză. Precizează de asemenea că nu este mulțumită cu motivarea sentinței de fond
Reprezentantul recurentei prezintă spre vedere o copie a cărții de identitate a recurentei P. C. și îi înmânează intimatei o copie a acestui înscris.
Intimata P. M. după studierea înscrisului prezentat îl restituie domnului avocat. Învederează faptul că, acea carte de identitate care i-a fost prezentată în copie este eliberată în anul 2004 iar contractul a fost încheiat în anul 2003, astfel aceasta nu poate invoca uzucapiunea dacă nu este proprietară de teren.
Instanța, consideră lămurită cauza închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat solicitând a se avea în vedere că au îndeplinit condițiile prevăzute de lege, au avut în posesie terenul încă din 1940 fără să fie tulburați în posesie, au dovedit suprafețele de teren, soții P. sunt întabulați în CF sub B.6, astfel solicită a se dispune admiterea acțiunii așa cum a fost formulată la fondul cauzei, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert, taxa de timbru achitată și onorariu de avocat.
Intimata solicită respingerea recursului, a se avea în vedere că s-a produs o foarte mare greșeală, a invocat chiar și ea uzucapiunea din 1940. În realitate a fost de fapt un furt de teren, un furt de recoltă din partea familiei H.. Consideră că a depus la dosar suficiente înscrisuri și solicită a se ține cont de acestea, mai învederează faptul că terenul din litigiu a fost luat de la familia sa prin forță chiar și CF-ul este falsificat.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6799 din 7.05.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta P. M. și s-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta P. C. în contradictoriu cu pârâții P. M., I. M., I. M., I. A. I., P. T., P. I., L. C. D., L. E. și H. A., fiind obligată reclamanta la plata în favoarea pârâților P. T. și P. I. a sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1254/2003 de BNP B. F. E. (f.8), reclamanta P. C. a cumpărat de la numita H. A. imobilul situat în Oradea, ., compus din casă de locuit și terenul aferent în suprafață de 299 mp, identificat prin nr. top. 8447/30, înscris în CF 9181 Oradea, dreptul de proprietate al reclamantei fiind întabulat în CF 9181 Oradea sub B.12 (f.51-52). Ulterior, reclamanta a întocmit documentația cadastrală cu privire la imobilul cumpărat, fiind astfel constituit nr. cad._, înscris în CF_ Oradea (f.53).
La rândul său, vânzătoarea H. A. a dobândit imobilul cu nr. top. 8447/30 Oradea în baza contractului de întreținere autentificat sub nr. 3675/1996 de BNP T. Drăjan (f.15), de la mama sa, H. M., născută D., care la rândul său, l-a dobândit, în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 21.11.1946.
În cauză a fost audiată martora G. L. (f.71), care a declarat că imobilul din Oradea, . a aparținut părinților săi, care l-au înstrăinat, cu titlu de întreținere, surorii martorei, H. A.. Părinții martorei au folosit acest imobil din anul 1940, nefiind tulburați în posesie nici aceștia, nici sora martorei, imobilul reprezentând în natură casă de locuit cu teren aferent în suprafață de aproximativ 500-600 mp, terenul fiind îngrădit cu un gard din plăci de beton de la data când a fost folosit de părinții martorei și până în prezent.
Din expertiza topografică efectuată în cauză de expertul F. A. F. (f.97-99) reiese că reclamanta folosește suprafața de 682 mp, delimitată prin garduri și construcții, din care suprafața de 299 mp este identificată prin nr. cad._, înscris în CF_ Oradea, iar suprafața de 383 mp este identificată prin nr. top. 8448/12, înscris în CF_ Oradea.
Din probatoriul administrat în cauză reiese că posesia asupra cotei de 383/_ mp din imobilul cu nr. top 8448/12 Oradea a început în anul 1946, când numita H. M., născută D., antecesoarea vânzătoarei H. A., a dobândit imobilul prin cumpărare, reclamanta înțelegând să uzeze de joncțiunea posesiilor exercitate de aceasta din urmă cu posesia exercitată de H. A. și mama sa.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta P. M., instanța a respins-o, deoarece reclamanta și antecesorii săi are calitatea de posesor al imobilului cu nr. top 8448/12 Oradea, justificând astfel dreptul de a invoca uzucapiunea, urmând ca instanța să analizeze pe fond dacă, în speță, sunt îndeplinite condițiile uzucapiunii.
Deși pârâta P. M. susține că, contractul de vânzare-cumpărare încheiat în anul 2003 la BNP B. F. E. ar avea un caracter dubios, ceea ce conduce la nelegitimitatea calității de proprietar a reclamantei, instanța constată că pârâta nu a formulat cerere reconvențională pentru desființarea acestui contract de vânzare-cumpărare sau să invoce vreun motiv de nulitate, astfel că valabilitatea acestuia se prezumă.
Instanța constată că în speță este aplicabilă uzucapiunea în regimul de carte funciară reglementat de Decretul-lege nr. 115/1938 privitoare la publicitatea imobiliară.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin Decizia nr. 86/2007, pronunțată în cadrul soluționării unui recurs în interesul legii, că, în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 și împlinite după . legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv cele ale Decretului-Lege nr. 115/1938. Decizia este obligatorie, potrivit art. 329 alin.3 Cod procedură civilă.
În speță, fiind aplicabilă uzucapiunea reglementată de Decretul-Lege nr. 115/1938, trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de art. 27, care reglementează uzucapiunea tabulară, sau de art. 28, care reglementează uzucapiunea extratabulară.
Potrivit art. 27 din acest act normativ, beneficiază de efectele uzucapiunii persoana care și-a înscris, fără cauză legitimă, adică pe baza unui titlu nevalabil, drepturi reale ce pot fi dobândite prin uzucapiune, dacă titularul astfel înscris le-a posedat cu bună-credință, potrivit legii, timp de 10 ani.
Instanța apreciază că, în speță, nu este îndeplinită această condiție, deoarece reclamanta și antecesorii săi nu apar întabulați în CF_ Oradea asupra parcelei cu nr. top. 8448/12, ci antecesorii pârâților, I. M., I. F., I. A. și I. A..
Potrivit art. 28 din Decretul-Lege nr. 115/1938, beneficiază de efectele uzucapiunii posesorul unui imobil pe care l-a posedat în condițiile legii, timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate înscris în cartea funciară.
Nici această condiție nu este îndeplinită în speță, deoarece în CF_ Oradea apar întabulați pârâții din prezenta cauză. Mai mult, posesia reclamantei nu poate fi caracterizată ca o posesie utilă, deoarece imobilul cu nr. top. 8448/12 Oradea a făcut obiectul unor litigii de fond funciar, așa cum reiese din adresa nr. 291.960/24.01.2012 emisă de Comisia Locală Oradea (f.134-135). Din aceeași adresă mai rezultă că din .. 8448/12 Oradea nu mai există teren disponibil, această parcelă făcând obiectul reconstituirii dreptului de proprietate prin emiterea unor titluri de proprietate în favoarea unor terți.
Pentru aceste motive, instanța a respins ca nefondată cererea reclamantei.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 C.pr.civ. a obligat reclamanta la plata în favoarea pârâților P. T. și P. I. a sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial parțial, raportat la munca depusă de avocat – redactare concluzii scrise.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în termen legal reclamanta P. C., prin care a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii pronunțate, în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat faptul că instanța trebuia să rețină faptul că în cauză sunt îndeplinite condițiile uzucapiunii potrivit dreptului cutumiar maghiar sau codului civil, termenul fiind împlinit înainte de . Legilor 58 și 59/1974, prin joncțiunea posesiilor. Antecesorii reclamantei au posedat imobilul începând cu 1940, terenul fiind de la început îngrădit. Pârâții P. au fost de acord inițial cu admiterea acțiunii, schimbându-și poziția doar prin concluziile scrise. Din însumarea titlurilor de proprietate eliberate pe topograficul în cauză, rezultă că mai este disponibilă o suprafață de 1224 mp, în care intră și cota deținută de reclamantă. Adevărații pârâți în cauză sunt pârâții P. și I., în calitate de succesori ai proprietarilor tabulari, care nu au folosit porțiunea solicitată de reclamantă, fiind inutilă opoziția pârâtei P. după 70 de ani în care nu a avut posesia.
În drept s-a invocat art. 304 pct. 7-9 C.pr.civ., 1846-1862 c.civ., DL 115/1938, Lg 7/1996.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata P. M., a solicitat respingerea recursului, arătând că deși în mod corect s-a respins acțiunea în fond, motivarea instanței nu este corespunzătoare, situația de fapt și de drept fiind cu totul alta, existând în fapt de-a lungul timpului o adevărată conspirație împotriva intimatei și a familiei sale.
În dovedire, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Ceilalți intimați nu și-au exprimat poziția față de recursul formulat în cauză.
Examinând hotărârea atacată, atât prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele, se constată că aceasta este legală și temeinică.
Criticile aduse de recurentă hotărârii atacate, se apreciază în totalitate nefondate.
Terenul cu nr. top. 8448/12 în suprafață de_ mp a avut statut de teren cooperativizat și a făcut obiectul Lg 18/1991, fiind eliberate asupra acestuia mai multe titluri de proprietate. Există de asemenea și o hotărâre judecătorească privind îndreptățirea pârâtei P. I. la eliberare de titlu de proprietate, titlul nefiind încă eliberat. E. susține recurenta că ar mai exista suprafață disponibilă din acest topografic, în realitate întreaga suprafață fiind epuizată (TP 909-1000 mp, TP 723-1450 mp, TP 3089-_ mp + . mp în total_ mp, deci mai mult decât suprafața totală a topograficului).
În ce privește data începerii posesiei, necesară pentru determinarea legii aplicabile uzucapiunii, proba testimonială administrată în cauză nu poate fi considerată concludentă, întrucât martora audiată în cauză este sora persoanei de la care a cumpărat reclamanta, respectiv fiica persoanei cu care reclamanta dorește joncțiunea posesiei, care prin mărturie dorește să ateste posesia propriei sale mame, neavând cum să cunoască personal data indicată pentru începerea posesiei, întrucât în perioada respectivă nici nu era născută. Așa fiind, în cauză nu poate fi considerată dovedită data începerii posesiei. D. M., mama martorei audiate în cauză și persoana cu care reclamanta dorește să unească posesia a dobândit prin cumpărare terenul învecinat, cu nr. top. 8447/30, în anul 1947 conform înscrierii de sub B 8 din CF 9181 Oradea, astfel că doar de la acest moment ar putea susține că a avut posesia, întrucât și dacă anterior a folosit efectiv nu a făcut-o sub nume de proprietar.
Față de faptul că terenul a fost cooperativizat, nu se poate vorbi de o posesie utilă propriu-zisă, iar pe de altă parte prin Legile nr. 58 și 59/1974, cursul prescripției achizitive a fost întrerupt, iar până la data cooperativizării și respectiv a intrării în vigoare a acestor legi nu era împlinit termenul prescripției achizitive, care ar fi putut să curgă, cel mai devreme din 1947.
În ce îi privește pe succesorii proprietarilor tabulari, acestora li s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. 3089 pentru o porțiune de_ mp din topograficul în cauză, iar faptul că aceștia nu au folosit terenul nu s-a datorat pasivității ci faptului că terenul a fost comasat la CAP, astfel că împotriva acestora nu a curs termenul de prescripție achizitivă, opunerea acestora la admiterea acțiunii fiind astfel justificată.
În raport de considerentele expuse, criticile aduse de recurentă hotărârii atacate se apreciază a fi nefondate, motiv pentru care în baza art. 312 C.pr.civ. – recursul se va respinge ca nefondat.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil introdus de recurenta P. C., cu domiciliul procesual ales în Oradea ..6, . în contradictoriu cu intimații P. M., domiciliată în Timișoara ., județul T., I. M., domiciliat în Timișoara ..88 ., I. M., I. A.-I., ambii domiciliați în A. ..19, județul Bihor, P. T., P. I., ambii domiciliați în Oradea ., județul Bihor, L. C., L. E., ambii domiciliați în Oradea ./B, județul Bihor și H. A., domiciliată în Oradea Splaiul Crișanei nr.20, ..2, județul Bihor împotriva sentinței civile nr.6799 din 7 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o păstrează în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. T. S. D. C. F. I. C. D. C.
Red.jud. fond P. F.
Red.jud. recurs C. F.
Tehnoredactat CFI /DC, azi 26.06.2013
2 ex.
| ← Fond funciar. Hotărâre din 06-12-2013, Tribunalul BIHOR | Pretenţii. Decizia nr. 148/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
