Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 258/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 258/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 16-12-2015 în dosarul nr. 258/2015
Cod ECLI
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 258/A/2015
Ședința publică din data de 16 decembrie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: G.-C. F., președinte secție
JUDECĂTOR: R.–I. B.
GREFIER: M.-M. E.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de reclamantul B. I. împotriva sentinței civile nr. 4929/2015 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul-apelant B. I., asistat de avocat M. Sinefta, cu împuternicire avocațială la dosar și avocat C.-Cudreg C., pentru pârâta-intimată B. M., cu împuternicire avocațială pe care o depune la dosar, lipsă fiind pârâții-intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că la data de 16.12.2015 pârâta-intimată B. M. a depus la dosar note scrise.
Reprezentanta reclamantului-apelant, avocat M. Sinefta, arată că nu are alte cereri de formulat.
Reprezentanta pârâtei-intimate, avocat C.-Cudreg C., de asemenea arată că nu are alte cereri de formulat.
Constatând că nu sunt cereri de formulat, tribunalul deschide dezbaterile asupra fondului apelului și acordă cuvântul reprezentanților părților în susținere.
Reprezentanta reclamantului-apelant, avocat M. Sinefta, solicită instanței admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul obligării pârâtei B. M. la plata cheltuielilor de judecată, cu obligarea acesteia și la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Reclamantul-apelant B. I. solicită instanței admiterea apelului astfel cum a fost formulat, în sensul de plății cheltuielilor de judecată efectuate la fondul cauzei, precum și cele din apel, învederând că a fost nevoit să promoveze acea acțiune pentru clarificarea situației în cartea funciară a imobilului proprietatea sa ca urmare a întocmirii actului de dezmembrare parcelară a cărui anulare a solicitat-o.
Reprezentanta pârâtei-intimate, avocat C.-Cudreg C., solicită instanței respingerea apelului declarat de reclamant cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond. În ce privește cheltuielile de judecată ocazionate în apel, arată că le va solicita pe calea unei acțiuni separate.
Constatând lămurite aspectele de fapt și de drept, tribunalul închide dezbaterile, pronunțarea hotărârii judecătorești urmând a avea loc azi, orele 15,00.
TRIBUNALUL
Deliberând constată,
Prin sentința civilă nr. 4929/2015 pronunțată la data de 24 iunie 2015 de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ s-a admis acțiunea civilă precizată și formulată de reclamantul B. I. împotriva pârâților B. M., T. D. și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice și în consecință s-a constatat nulitatea absolută parțială a actului de parcelare teren CF autentificat sub nr. 2093/23.08.2007 de BNP D. M., în ceea ce privește modul de dezmembrare a nr. topografic 6598/102/1/2, în numerele cadastrale_ (nr. top. 6598/102/1/2/1),_ (nr. top. 6598/102/1/2/2/2) și_ (nr. top. 6598/102/1/2/3), care a generat suprapunerile reale ale dreptului de proprietate între aceste numere cadastrale și nr. topografice 6598/102/2/1 și 6598/102/2/3 – evidențiate în raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de expertul T. M., astfel: între nr. cadastral_ și nr. top. 6598/102/2/1, cu suprafața de 42 mp, delimitată de perimetrul punctelor K-G-H-I-L pe planul de situație cu suprapunerile celor trei numere cadastrale; între nr. cadastral_ și nr. top. 6598/102/2/3, suprafața de 25 mp, delimitată de perimetrul punctelor E-F-G-H-I-J, pe același plan; între nr. cadastral_ și nr. top. 6598/102/2/3, suprafața de 11 mp, delimitată de perimetrul punctelor B-C-F-E; între nr. cadastral_ și nr. top. 6598/102/2/3, suprafața de 14 mp, delimitată de perimetrul punctelor A-B-C-D.
S-a dispus rectificarea în CF_,_,_ Bistrița în sensul repoziționării (actualizării) configurației grafice a nr. cadastrale_,_,_ și actualizării suprafețelor acestora la 127 mp (de la 188 mp), 272 mp (de la 247 mp) și 48 mp (de la 59 mp) – potrivit tabelelor de mișcare parcelară și planurilor de amplasament și delimitare a imobilelor din raportul de expertiză tehnică întocmite în cauză de expertul T. M. – care asigură înlăturarea suprapunerilor reale ale dreptului de proprietate, ce fac parte integrantă din hotărâre.
S-a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond, în baza probatoriului administrat, a reținut faptul că din înscrisurile atașate la dosar (filele 9-31) și din cuprinsul raportului de expertiză tehnică efectuată în cauză de expertul T. M., depusă la dosar la filele 108-148, imobilul care constituie obiectul acțiunii promovate de reclamant este situat intravilanul municipiului Bistrița, pe . administrativ 5, obiect al măsurătorilor topografice constituindu-l un perimetru cu suprafața de 1106 mp, delimitat cu gard pe toate laturile, terenul fiind învecinat pe latura nordică cu S. I. (nr. adm. 7), pe latura estică cu . sudică cu Gordon I. (nr. adm. 3) și pe latura vestică cu Ș. C. (.. 4), având categoriile de folosință curți, construcții și arabil.
Pe acest teren este edificată o casă de locuit, în regim de înălțime P+E, cu suprafața construită la sol de 92 mp, construcție compusă din două apartamente aflate în proprietatea reclamantului B. I. (CF_-C1-U1 Bistrița) și a pârâtei B. M. (CF_-C1-U2 Bistrița), în cartea funciară numărul 4733 Bistrița fiind înscris dreptul de proprietate asupra numărului topografic 6598/102 în favoarea statului conform încheierii de carte funciară numărul 474 din 29 martie 1955, înscris în baza sentinței civile numărul 1969/954 dată de Tribunalul popular al municipiului Bistrița.
Asupra acestui imobil s-a efectuat o primă operațiune funciară prin încheierea numărul 417-418 din 23 aprilie 1985, efectuată în baza deciziei numărul 103/1985 dată de Consiliul popular al municipiului Bistrița-Năsăud, a deciziei numărul 34/1985 a Consiliului popular al județului Bistrița Năsăud și a schiței anexe, ocazie cu care imobilul identificat cu numărul topografic 6598/102 se dezmembrează astfel: . 6598/102/1 cu suprafața de 988 mp s-a reînscris în cartea funciară numărul 4733 Bistrița, în favoarea lui B. Ș. și . 6598/102/2, cu suprafața de 200 mp, se transcrie în cartea funciară 4733/1 în favoarea Statului R..
O a doua operațiune funciară s-a efectuat prin încheierea numărul 5058 din 04.09.1995, în baza actului de parcelare teren și contractelor de vânzare-cumpărare autentificate de notariatul de stat Bistrița, cu încheierile nr. 8268 și 8269 din 30 august 1995, imobilul identificat cu numărul topografic 6598/102/1 dezmembrându-se astfel: . 6598/102/1/1, cu suprafața de 494 mp s-a reînscris în cartea funciară 4733 Bistrița în favoarea lui B. I., cu titlu de cumpărare și . 6598/102/1/2, cu suprafața de 494 mp s-a transcris în cartea funciară 6235 Bistrița în favoarea lui A. M. D. și M. A..
Ulterior acestor operațiuni, pârâta B. M., fostă căsătorită Arpășteuan a solicitat parcelarea imobilului cu suprafața de 494 mp, identificat cu numărul topografic 6598/102/1/2, înscris în cartea funciară 6235 Bistrița în trei loturi, astfel: lotul numărul 1 cu suprafața de 59 mp, căruia i s-a atribuit numărul cadastral_, s-a transcris în cartea funciară numărul_ Bistrița (provenită din conversia de pe hârtie a CF_) în favoarea M. B., fost căsătorită Arpășteuan, lotul numărul 2 cu suprafața de 247 mp, căruia i s-a atribuit numărul cadastral_, s-a transcris în cartea funciară numărul_ Bistrița (provenită din conversia de pe hârtie a CF_) în favoarea Danielei T. și lotul numărul 3, cu suprafața de 188 mp căruia i s-a atribuit numărul cadastral_, s-a transcris în cartea funciară numărul_ Bistrița (provenită din conversia de pe hârtie a CF numărul_) în favoarea M. B., fost căsătorită Arpășteuan, iar cartea funciară numărul 6235 Bistrița, s-a sistat.
Expertul tehnic a arătat că în urma comparării informației din „plan de situație cu reconstituirea amplasamentelor nr. topo, dezmembrate în dosarul cf. nr. 5058/1995" cu cea din „plan de situație cu poziționarea numerelor cadastrale atribuite în documentația de dezmembrare dosar CF_/2007" se observă faptul că la dezmembrarea numărului topografic 6598/102/1/2 persoana autorizată care a întocmit documentația cadastrală și inspectorul de specialitate din cadrul OCPI Bistrița-Năsăud care a recepționat-o tehnic nu au urmărit respectarea configurației și amplasamentul numărului topografic 6598/102/1/2, cum era acesta definit în dosarul de carte funciară 5058/1995. Urmare acestui fapt numărului topografic 6598/102/1/2 i se schimbă forma, dimensiunile și amplasamentul, astfel încât cele trei imobile dezmembrate, rezultate din acest număr topografic, sunt suprapuse peste alte două numere topografice: 6598/102/2/3 și parțial peste 6598/102/2/1.
Prin dezmembrarea numărului topografic 6598/102/1/2 s-au generat patru suprapuneri reale ale dreptului de proprietate între numerele cadastrale rezultate_,_ și_ cu numerele topografice: 6598/102/2/3 și 6598/102/2/1, suprapuneri definite după cum urmează: suprapunerea reală între numărul cadastral_ și numărul topografic 6598/102/2/3 este delimitată de perimetrul punctelor A-B-C-D și are valoarea de 14 mp; suprapunerea reală între numărul cadastral_ și numărul topografic 6598/102/2/3 este delimitată de perimetrul punctelor B-C-F-E și are valoarea de 11 mp; suprapunerea reală între numărul cadastral_ și numărul topografic 6598/102/2/3 este delimitată de perimetrul punctelor E-F-G-H-I-J și are valoarea de 25 mp; suprapunerea reală între numărul cadastral_ și numărul topografic 6598/102/2/1 este delimitată de perimetrul punctelor K-G-H-I-L și are valoarea de 42 mp.
Primele trei suprapuneri descrise vizează terenuri care sunt proprietatea tabulară exclusivă a pârâtei B. M. și a fiicei sale T. D., ultima suprapunere descrisă afectează terenul cu suprafața de 92 mp identificat prin numărul topografic 6598/102/2/1 asupra căruia este proprietar statul român și asupra căruia reclamantul solicită atribuirea prin ordinul prefectului a cotei părți aferente apartamentului 1 (nr. topografic 6598/102/2/1/1).
Așa cum rezultă din măsurătorile topografice efectuate în cauză, raportat la concluziile expertului tehnic T. M., se constată că solicitarea reclamantului este corectă din punct de vedere tehnic și există o suprapunere reală a dreptului de proprietate între numărul cadastral_ și numărul topografic 6598/102/2/1, suprapunere care împiedică întocmirea și recepția tehnică a unei documentații cadastrale pentru atribuirea terenului proprietatea tabulară a statului român reclamantului, prin ordinul prefectului, întocmindu-se de către expert și propunerile corespunzătoare de rectificare, de corectare a situației de existență a suprapunerii, astfel încât terenul construit cu casa cu cele două apartamente să nu fie afectat de suprapunerea reală a suprafeței totale a celor trei numere cadastrale cu suprafața de 47 mp (494 mp - 447 mp = 47 mp).
A fost avut în vedere faptul că există un act autentific notarial care consemnează voința părților de a împărți un teren, de formă predominant longitudinală. Potrivit voinței părților s-a creat un lot pentru T. D. (nr. cadastral_) care are o cale de acces către . loturi situate de-o parte și de alta a accesului pârâtei T. D. (nr. cadastral_ la nord și_ la sud), loturi care sunt proprietatea pârâtei M. B..
Expertul tehnic a constatat că este necesară o actualizare areolară și repoziționare a celor trei imobile și a avut în vedere păstrarea modului de parcelare definit în actul notarial, cu următoarele note specifice: suprapunerile cu numerele topografice 6598/102/2/3 și 6598/102/2/1 au fost soluționate în detrimentul numerelor cadastrale cu care s-au suprapus, păstrându-se limita sud-vestică dintre pârâta B. M. și T. D. la distanța de 34,8 metri de . apare și în propunerea de dezmembrare, fiind definite imobilele până la limita marcată prin garduri și necontestată de vecini.
În acest sens, s-a propus redimensionarea, respectiv diminuarea unor suprafețe de teren și majorarea altora, astfel: suprafața numărului cadastral_ din cartea funciară_, proprietatea M. B., s-a propus să se diminueze de la 59 mp la 48 mp; numărului cadastral_ din cartea funciară_, proprietatea Danielei T. i s-a majorat suprafața de la 247 mp la 272 mp și numărului cadastral_ din cartea funciară_, proprietatea M. B., i s-a diminuat suprafața de la 188 mp la 127 mp.
Este firească apoi actualizarea configurației grafice a celor trei numere cadastrale care a presupus redefinirea contururilor poligonale care identifică aceste numere cadastrale, în documentele intitulate „planuri de amplasament și delimitare a imobilului", în care s-a evidențiat modul de definire grafică a fiecăruia din cele trei imobile în privința folosinței faptice, mărginită de garduri, fără a aduce atingere dreptului de proprietate al niciunui vecin al terenului.
Întrucât niciunul dintre pârâți nu s-a opus nici acțiunii civile inițiale, introductive de instanță, neformulând întâmpinare și nici pe parcursul cercetării judecătorești, după depunerea precizării și extinderii de acțiune, fiind de acord și cu concluziile din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, neavând obiecțiuni asupra acestuia (filele 87, 156 din dosar), manifestând aceeași atitudine procesuală și cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei, pârâta B. M. exprimându-și toată disponibilitatea pentru găsirea actului de dezmembrare parcelară autentificat contestat în cauză, instanța a constatat că pârâții nu au nicio culpă procesuală, întrucât nu le poate fi imputată lor întocmirea eronată a acestui act, astfel că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 453 alin. 1 C.proc.civ., cererea reclamantului de obligare a acestora la plata cheltuielilor de judecată nefiind întemeiată.
În drept s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 907, art. 908 alin. 4 din Noul Cod Civil.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul, numai sub aspectul soluției de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii apelate, în sensul obligării pârâtei B. M. la plata cheltuielilor de judecată la fond, cu cheltuieli de judecată în apel.
În motivare s-a arătat că soluția este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente.
Potrivit art. 453 alin. 1 C.proc.civ., „partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, să-i plătească acesteia cheltuielile de judecată".
În speță, fără îndoială că partea care a câștigat procesul este apelantul B. I., întrucât acțiunea sa a fost în întregime admisă.
Exonerarea vreunui pârât de la plata cheltuielilor de judecată poate avea loc doar dacă sunt incidente dispozițiile art. 454 C.proc.civ., care prevăd că „pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se află de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1522 alin.(5) din Codul civil român rămân aplicabile.
Aplicarea dispozițiilor art. 454 C.proc.civ. presupune, imperativ, recunoașterea efectivă de către pârât, în întregime, a pretențiilor reclamantului, făcută la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate.
Norma are în vedere mărturisirea simplă, în sensul art. 348 C.proc.civ., definită ca „recunoașterea de către una din părți, din proprie inițiativă sau în cadrul procedurii interogatoriului, a ...".
O astfel de recunoaștere a pretențiilor reclamantului în sensul art. 454 C.proc.civ., constituie o achiesare la pretențiile acestuia, care poate avea loc prin întâmpinarea depusă de pârât în condițiile art. 205 C.proc.civ., verbal în fața instanței și consemnată în încheierea de ședință, etc.
Nicidecum nu echivalează cu o recunoaștere de către pârât a pretențiilor reclamantului neformularea întâmpinării, acordul exprimat față de raportul de expertiză sau neformularea de obiecțiuni, atitudinea procesuală cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei, disponibilitatea pârâtului de a depune la dosar un act pe care acesta l-a încheiat, respectiv îl deține, neexprimarea poziției față de pretențiile reclamantei, etc.
În speță S. R. a formulat întâmpinare (care nu a fost cusută la dosarul de fond, dar ea există la dosar), prin care a arătat că solicită „admiterea acțiunii formulate" de reclamant, apreciind-o ca fiind întemeiată.
De asemenea, pârâta T. D. s-a prezentat personal în fața instanței la
termenul următor celui la care a fost introdusă în proces, și a arătat în mod expres că
este de acord cu acțiunea formulată (f. 177 - încheierea din 21 ianuarie 2015).
Pe de altă parte, în ceea ce-i privește pe pârâții S. R. și T. D., din probele administrate în cauză rezultă că aceștia nu sunt culpabili de situația greșită din cărțile funciare a căror rectificare solicitată.
Situația este însă total diferită în ceea ce o privește pe pârâta B. M..
Aceasta nu a formulat întâmpinare, deși la 25.02.2014 și-a angajat avocat pentru studiu dosar (f 58), avocat care a studiat dosarul, potrivit cererii de la fila 59 dosar fond.
Primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate a fost 5 martie 2014, potrivit încheierii de ședință de la fila 60, care cuprinde și mențiunea „procedura de citare legal îndeplinită", termen la care pârâta B. Msria nu s-a prezentat în instanță nici personal și nici prin mandatar.
Acesta este termenul la care pârâta trebuia să recunoască pretențiile reclamantului, pentru a se putea pune în discuție exonerarea ei de la plata cheltuielilor de judecată, potrivit art. 454 C.proc.civ., ceea ce nu s-a întâmplat.
La termenul de judecată următor, din 7 mai 2014, pentru pârâtă se prezintă avocatul angajat la 06.05.2014 (f. 67, 87) care depune la dosar o . acte fără însă a-și exprima vreo poziție față de acțiune.
Abia la termenul din 12.11.2014 (f. 156 dosar fond), după depunerea raportului de expertiză întocmit în cauză de exp. T. M., reprezentantul pârâtei B. M. a arătat că este de acord cu pretențiile reclamantului și că nu se opune completării la raportul de expertiză.
Prin depunerea la dosar a actului de parcelare autentificat sub nr. 2093/23.08.2007, pârâta B. M. nu a făcut decât să-și îndeplinească obligația prevăzută de art. 293 C.proc.civ.
Din acest act (f. 92-93) face parte integrantă și documentația întocmită de expertul B. D. (f. 68-78, 95-106), care cuprinde și mențiunea: „beneficiar B. M.", (f. 68), ceea ce înseamnă că a fost întocmită la solicitarea și în beneficiul acesteia.
Din chiar actele depuse la dosar de către pârâta B. M. se evidențiază fără nicio îndoială, neconcordanța dintre documentația întocmită de expertul B. D., în baza căruia pârâta a încheiat actul de partaj autentificat sub nr. 2093/2007 și documentația care a stat la baza înscrierilor anterioare din cărțile funciare în discuție.
Toate suprapunerile de intabulare în discuție au fost determinate de actele întocmite de pârâta B. M. sau la solicitarea și în beneficiul acesteia, astfel că ea este responsabilă de situația de carte funciară care a determinat formularea acțiunii, întrucât aducea atingere drepturilor reclamantului.
Față de această situație, pârâtei îi revenea chiar obligația de a face ea demersurile pentru înlăturarea suprapunerilor reale ale dreptului de proprietate obiect al acțiunii și se afla în întârziere de drept, potrivit art. 1523 alin. 2 lit. (e) Cod civil.
Prin conduita sa, pârâta B. M. a cauzat prejudicii reclamantului, răspunzând pentru cea mai mică culpă.
Așa fiind, pârâta B. M. trebuia obligată la plata cheltuielilor de judecată chiar și în situația în care ar fi recunoscut pretențiile reclamantului încă la termenul din 5 martie 2015, ceea ce, oricum, nu s-a întâmplat.
Fundamentul suportării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală și despăgubirea integrală a părții câștigătoare.
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor la instanța de fond, s-a arătat că acesta este de cel puțin 5.006,41 lei, constând în: taxă judiciară de timbru - 627,50 lei (f 39);
onorariu expert - 2.979,91 lei (f. 62, 152, 181); onorariu de avocat - 1400 lei (f. 195, 196).
În drept s-au invocat dispozițiile art. 466, art. 470, art. 480, art. 453 C.proc.civ., art. 28 din OUG nr. 80/2013.
Apelul a fost legal timbrat cu taxă judiciară de timbru, anulată la dosar.
Prin notele scrise depuse la dosar de intimata B. M. la data de 16 decembrie 2015 s-a solicitat respingerea apelului, cu motivarea că documentația a fost întocmită de către un expert tehnic autorizat, intimata neavând nicio implicare, datorită lipsei de cunoștințe specifice de topometrie și cadastru. De altfel, intimata nu are nici cunoștințe juridice, ea a solicitat expertului dezmembrarea terenului proprietatea sa, întrucât a intenționat înstrăinarea unei părți din acesta către fiica, T. D..
Nu înțelege care ar fi fost modalitatea de cenzurare a lucrării expertului de către intimată, în calitate de beneficiară, în condițiile în care chiar și înțelegerea unei coli evolutive de carte funciară îi este deosebit de dificilă, dacă nu chiar imposibilă.
Prin urmare, din acest punct de vedere nu i se poate imputa vreo culpă, intimata neavând calificare profesională pentru întocmirea sau verificarea documentațiilor cadastrale.
După întocmirea documentației cadastrale, expertul B. D. a înaintat-o spre avizare și recepționare Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Bistrița-Năsăud, care a avizat-o și a dispus înscrierea acesteia în cartea funciară.
Din nou se naște aceeași întrebare retorică: cum ar fi putut intimata, în calitate de beneficiară, să influențeze ori să cenzureze activitatea de verificare a instituției de cadastru și publicitate imobiliară, chiar presupunând (prin absurd, desigur), că ar fi știut că documentația este eronat întocmită, pentru a determina înscrierea acesteia în cartea funciară.
Nici din acest punct de vedere nu i se poate imputa vreo culpă, intimata neavând atribuții de control a activității de verificare și avizare a documentațiilor cadastrale în cadrul O.C.P.I. Bistrița-Năsăud.
După primirea cererii de chemare în judecată, este real că a angajat mandatar avocat pentru studiul dosarului, întrucât intimata nu are calificare juridică care să-i permită să înțeleagă o acțiune de asemenea complexitate, cu atât mai mult cu cât știa că tot ceea ce intimata personal a întreprins a fost perfect legal.
Nu a înțeles care a fost motivul acționării sale în judecată, cu atât mai mult cu cât era vorba despre documentația întocmită de un expert autorizat și recepționată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, fapt care conferea o prezumție absolută de corectitudine și legalitate acesteia.
Acesta a fost motivul pentru care nu a înțeles să formuleze întâmpinare, dar în același timp nici nu s-a opus la admiterea acțiunii, alegând să-și exprime punctul de vedere doar după depunerea raportului de expertiză tehnică judiciară de către expertul judiciar numit în cauză, T. M..
De altfel, orice punct de vedere și-ar fi exprimat anterior administrării acestei probe, ar fi fost prematur, întrucât nu numai că nu a înțeles despre ce eroare ar fi putut fi vorba într-o documentație recepționată de OCPI, dar nu s-ar fi gândit niciodată că s-ar fi putut ajunge la erori atât de grave precum "exproprierea" statului român, cum s-a întâmplat în situația de față.
Abia după depunerea expertizei tehnice judiciare la dosar a înțeles în ce anume a constat eroarea, acesta fiind de altfel motivul pentru care a fost de acord cu admiterea acțiunii, cum a fost de acord și cu precizarea și extinderea acesteia de către reclamant la data de 12.11.2014, deci mult ulterior primului termen de judecată din 05.03.2014, în condițiile art. 204 alin. (3) C.proc.civ.
Nu este real faptul că prin conduita sa ar fi cauzat prejudicii apelantului-reclamant, în condițiile expuse anterior. Rezolvarea situației creată de întocmirea eronată a documentației de dezmembrare ar fi fost exclusiv judiciară, fiind nevoie de intervenția instanței de judecată pentru dispunerea anulării întabulării eronate și a rectificărilor aferente, fapt care ar fi presupus cheltuielile suportate de către reclamant, cel puțin cu taxa de timbru și onorariul expertului.
Nu este reală susținerea apelantului potrivit căreia toate suprapunerile de întabulare au fost determinate de actele întocmite de intimată, întrucât aceasta nu a întocmit niciun act în acest sens.
Cât despre actele întocmite la solicitarea și în beneficiul său, atâta timp cât nu a avut niciun moment vreo obligație legală sau convențională de cenzurare a acestora, nu i se poate reține vreo culpă, întrucât nu a avut cunoștință despre această situație, pentru a face ea însăși demersurile necesare îndreptării ei, astfel cum pretinde apelantul.
Obligația revenea unei instituții chiar a statului român, instituție care nu și-a îndeplinit obligația de verificare și avizare și a cărei atitudine este culpabilă din acest punct de vedere, tocmai îndeplinirea defectuoasă a acestei obligații aducând de fapt prejudicii statului român prin "exproprierea" sa.
Obligația născută din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale s-ar putea eventual reține în sarcina referentului OCPI Bistrița-Năsăud care a avizat și recepționat documentația în cauză și care avea abilitatea legală în acest sens și/sau a expertului care a întocmit defectuos documentația, nicidecum în sarcina intimatei.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 480 C.proc.civ.
Ceilalți intimați nu au depus la dosar întâmpinare sau note scrise.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, tribunalul constată că apelul declarat este fondat, pentru considerentele care urmează a fi relevate.
În cauză apelul vizează exclusiv soluția instanței în privința cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant, astfel că apelul va fi examinat în aceste limite.
Potrivit art. 453 C.proc.civ. cheltuielile de judecată efectuate de părți vor fi suportate în final de partea care cade în pretenții, adică de acea parte care a pierdut procesul.
Din cuprinsul hotărârii instanței de fond rezultă în mod evident că reclamantul este partea care a câștigat procesul, pârâții fiind părțile care au pierdut.
Art. 454 C.proc.civ. reglementează exonerarea de plată a pârâtului care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, cu excepția situației în care acesta, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere.
Pentru pârâții intimați B. M. și S. R. primul termen de judecată a fost data de 5 martie 2014 (f. 60 dosar fond), termen pentru care intimata B. M. deși a fost legal citată nu s-a prezentat în instanță și nici nu și-a exprimat acordul cu privire la admiterea acțiunii reclamantului. În ceea ce privește statul român, acesta a depus la dosar întâmpinare la data de 11 decembrie 2013, în procedura prealabilă fixării primului termen de judecată (întâmpinare necusută la dosar), exprimându-și expres acordul cu privire la admiterea acțiunii.
Pentru pârâta intimată T. D. primul termen de judecată a fost data de 21 ianuarie 2015, pârâta fiind chemată în judecată pe parcursul procesului. La acest termen pârâta a recunoscut pretențiile reclamantului, fiind de acord cu acțiunea formulată (f. 177 dosar fond).
Tribunalul reține că în cazul în care o parte pierde procesul ea poate fi exonerată de plata cheltuielilor de judecată numai în situațiile prevăzute de art. 454 C.proc.civ.
Ca atare, în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu se impune obligarea pârâtei intimate B. M. să suporte cheltuielile de judecată efectuate de reclamant pe considerentul că nu a formulat întâmpinare, a fost de acord cu concluziile expertizei întocmite, și-a exprimat disponibilitatea pentru găsirea actului de dezmembrare parcelară.
Asemenea elemente nu valorează recunoaștere. Recunoașterea trebuie să fie expresă, ea neputând fi dedusă din diferite manifestări ale părții.
Prin urmare, având în vedere că pârâta B. M. nu și-a exprimat acordul în privința admiterii acțiunii (ci doar acordul privind precizarea și extinderea de acțiune – f. 156 dosar fond) se impunea obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată la fond.
În concret reclamantul a efectuat cheltuieli cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 627,50 lei (f. 39 dosar fond), cu onorariul de expert în cuantum de 2978,91 lei (f. 62, 152, 181) și cu onorariul de avocat în cuantum de 1400 lei, justificat cu chitanțele nr. 0036 din 25 mai 2015 și nr. 0016 din 26 februarie 2014, depuse în copie la dosar (f. 195, 196 dosar fond), anterior închiderii dezbaterilor.
Totalul cheltuielilor se ridică la suma de 5006,41 lei.
Culpa în crearea situației de carte funciară revine exclusiv pârâtei intimate B. M., deoarece ea a fost beneficiara documentației ce a stat la baza încheierii actului autentic de partaj.
Nu poate fi reținută apărarea intimatei în sensul că nu i se poate imputa culpa în condițiile în care lucrarea s-a întocmit de un specialist și a fost avizată de o instituție de specialitate.
În calitate de beneficiar al lucrării care a produs efecte în privința dreptului de proprietate intimata răspunde de prejudiciile cauzate altuia cât timp a utilizat lucrarea de expertiză în vederea partajării terenului.
În ipoteza în care intimata apreciază că nu avea posibilitatea de a-și da seama de consecințele produse ea are deschisă calea unei acțiuni împotriva expertului care a întocmit lucrarea, a instituției care a avizat-o pentru recuperarea sumelor la plata căreia a fost obligată ca urmare a admiterii acțiunii în nulitatea actului de partaj și de rectificare a situației tabulare.
În niciun caz reclamantul, care a câștigat procesul, nu poate fi lăsat să suporte cheltuielile de judecată efectuate pentru restabilirea situației legale de carte funciară, situație care a fost modificată ca urmare a unui partaj efectuat de pârâta intimată B. M. pe baza unei documentații pe care ea însăși a solicitat-o.
În baza considerentelor relevate și a prevederilor art. 453 alin. 1 și art. 454 C.proc.civ., făcând și aplicarea art. 480 C.proc.civ., tribunalul va admite apelul declarat, va schimba în parte hotărârea atacată în sensul că va obliga pe pârâta B. M. să plătească reclamantului B. I. suma de 5006,41 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond, reprezentând taxă judiciară de timbru (627,50 lei), onorariu de expert (2978,91 lei), onorariu de avocat (1400 lei).
Vor fi menținute restul dispozițiilor hotărârii, care nu au constituit obiect al apelului.
În temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., având în vedere că apelul a fost admis, intimata B. M. fiind partea care a pierdut procesul, tribunalul o va obliga să plătească apelantului B. I. suma de 1177,32 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă de timbru (177,32 lei) și onorariu de avocat (1000 lei, justificat cu chitanța nr. 0054 din 2 septembrie 2015, depusă în copie la dosar – f. 11).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul B. I. CNP_, domiciliat în Bistrița, ., apartament 1, județul Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr. 4929/2015 pronunțată la data de 24 iunie 2015 de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, schimbă în parte hotărârea atacată în sensul că,
Obligă pe pârâta B. M. CNP_, domiciliată în Bistrița, ., apartament 2, județul Bistrița-Năsăud să plătească reclamantului B. I. suma de 5006,41 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond, reprezentând taxă judiciară de timbru (627,50 lei), onorariu de expert (2978,91 lei), onorariu de avocat (1400 lei).
Menține restul dispozițiilor hotărârii.
Obligă pe intimata B. M. să plătească apelantului B. I. suma de 1177,32 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă de timbru (177,32 lei) și onorariu de avocat (1000 lei).
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
G. C. F. R.-I. B. M.-M. E.
red. F.G.C./dact. F.G.C./6 exemplare
22 decembrie 2015
judec. fond M. N. L.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 863/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD | Pretenţii. Decizia nr. 166/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD → |
|---|
