Fond funciar. Decizia nr. 55/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 55/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 55/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.55/R/2015
Ședința publică din data de: 16 aprilie 2015
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: S. I., vicepreședinte tribunal
JUDECĂTORI: N. C.
: B. I. S.
GREFIER: V. V.
S-a luat în examinare, după casare prin decizia civilă nr.186/R/2014 pronunțată de acest tribunal, acțiunea civilă formulată de reclamantul P. comunei Chiuza împotriva pârâților D. F.-A., C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Chiuza și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistrița-Năsăud, având ca obiect fond funciar - anulare titlu de proprietate.
Cauza s-a dezbătut în fond la data de 26 martie 2015, concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea deciziei pentru data de 2 aprilie 2015, când pentru același motiv s-a amânat pentru data de 9 aprilie 2015 apoi pentru data de astăzi 16 aprilie 2015.
TRIBUNALUL
Deliberând constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Beclean sub numărul de mai sus, precizată prin scriptul de la fila 46, reclamantul P. comunei Chiuza a solicitat în contradictoriu cu pârâții D. F. A., C. locală Chiuza pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. județeană Bistrița-Năsăud pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ca instanța să constate nulitatea absolută a TP_/2002 emis pe numele pârâtului D. F. A., precum și a tuturor actelor anterioare emise în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate. Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul arată că pârâtul D. F. A. a formulat potrivit Legii 18/1991 cererea înregistrată la comisia locală sub numărul 517/14.03.1991, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile care au aparținut unchiului său, defunctul F. P., precum și cu privire la cele care au aparținut defuncților săi părinți. Deși menționează în cerere că se atașează certificat de moștenitor, un asemenea act nu a fost depus la comisia locală. Titlul atacat este lovit de nulitate absolută întrucât așa cum se poate observa din cuprinsul acestuia, reconstituirea s-a făcut pârâtului menționat în calitate de proprietar deposedat, or acestuia nu i-a fost preluată abuziv nici o suprafață de teren în fostul CAP. Arată că defuncții soți F. P. și F. N. au deținut conform registrului agricol din anii anterior cooperativizării suprafața de 2,63 ha teren pentru care a fost emis titlul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctei F. N.. Pentru aceeași suprafață însă i-a fost reconstituit dreptul de proprietate și pârâtului D. F. A., motiv pentru care suprafața din titlul atacat se suprapune peste cea a lui P. G., C. G., M. M., V. S. și V. P..
În drept, reclamantul invocă art. III alin. 1 lit. a) și alin. 2 din Legea 169/1997.
Prin întâmpinare pârâtul D. F. A. a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii. Arată că reclamantul a formulat prezenta cerere fără să țină cont de anexa validată de către comisia județeană prin care a fost recunoscut dreptul de proprietate al său, hotărârea comisiei județene nefiind atacată în termenul legal. Arată că are calitatea de moștenitor după defunctul F. P., așa cum atestă certificatul de moștenitor 240/1980, situație în care și-a dovedit dreptul de proprietate cu privire la terenul înscris în titlu.
Prin întâmpinare pârâta C. județeană a arătat că nu se opune în principiu admiterii cererii reclamantului și cere respingerea excepției lipsei de interes a acestuia în promovarea acțiunii, excepție invocată de pârâtul D. F. A.. Arată că din documentele obținute de la comisia locală reiese că D. F. A. a adresat acestei comisii cererea cu numărul 517/14.03.1991 prin care a solicitat, în calitate de moștenitor al unchiului său F. P., precum și al părinților săi D. A. și D. A., reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de teren de 2,78 ha situat în localitatea Piatra. Cerea pârâtului a fost admisă și s-a dispus înscrierea acestuia în anexa 2a, anexă cuprinzând foștii membrii cooperatori, în viață, care au adus pământ în CAP. Or, având în vedere faptul că pârâtul D. F. A. nu a fost membru cooperator înscrierea lui pe această anexă este greșită, de asemenea și titlul emis în favoarea sa .
În drept, pârâta C. județeană Bistrița-Năsăud invocă prevederile art. 41-43, 115-116 C. 1865, art. 8-13 din Legea 18/1991, art. 5 și 6 din HG 890/2005, Legea 247/2005.
Legal citată, pârâta C. locală nu Chiuza și-a desemnat reprezentant în instanță și nu formulat apărări în scris.
La 15.03.2013 a fost formulată de către numitul T. G. o cerere de intervenție în interes propriu prin care acesta solicită instanței să dispună rectificarea CF_ Piatra în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului D. F. A.. Arată că în dosarul_ a fost acționat în judecată de acest pârât care a cerut să-i recunoască dreptul de proprietate cu privire la supra-fața de 1.703 mp înscrisă în titlul eliberat în favoarea acestuia. Așa cum a arătat și în dosarul menționat, pentru suprafața pretins ocupată fără drept, pe numele tatălui său a fost eliberat TP_/2002, existând astfel două titluri pentru aceeași suprafață, care i se cuvine lui, intervenientului.
În drept, intervenientul T. G. invocă prevederile art. 134 din DL 115/1938, Legea 7/1996, art. 908 NCC.
Prin sentința civilă nr.1660 din 29 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._ , s-a admis acțiunea și cererea de intervenție în interes propriu și în consecință s-a constatat nulitatea absolută a TP nr._/30.08.2002, eliberat de pârâta C. județeană Bistrița-Năsăud pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în favoarea lui D. A. F., pârâtul D. F. A. din prezenta cauză, precum și a tuturor actelor premergătoare emiterii acestui titlu, emise în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.
S-a dispus radierea din CF_ Chiuza a dreptului de proprietate al pârâtului D. F. A. cu privire la terenul în suprafață de 1.703 mp, înscriere efectuată în baza TP nr._/30.08.2002.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la C. locală Chiuza pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor sub numărul 517/14.03.1991, pârâtul D. F. A. a solicitata reconstituirea dreptului de proprietate potrivit Legii 18/1991 cu privire la suprafața de teren de 2,78 ha situat în localitatea Piatra în calitate de nepot al unchiului său, F. P., potrivit certificatului de moștenitor pe care îl anexează (f. 99-100). Mai arată în aceeași cerere pârâtul că moștenește și pe părinții săi, D. A. și D. A., adoptați de Floșui A. și Floșui I..
Cererea pârâtului D. F. A. a fost admisă în parte și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al acestuia cu privire la suprafața de teren de 2,55 ha, pârâtul fiind înscris în anexa 2 a Piatra (f. 102). În continuare, comisia județeană, a procedat la emiterea pe numele pârâtului D. F. A. a TP_/30.08.2002 pentru suprafața de 2,5485 ha (f. 4). Cu privire la suprafața de teren de 1.703 mp, înscrisă în titlul menționat, dreptul de proprietate al pârâtului D. F. A. a fost înscris în CF_ (număr vechi 778/N) Chiuza (f. 52).
Ceea ce trebuie de remarcat în primul rând cu privire la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate este faptul că aceasta nu este semnată pârâtul D. F. A., aspect care a fost verificat de către instanță la termenul de judecată din 22.10.2013 prin prezentarea de către reclamant spre vedere a originalului acestei cereri, aflată la dosarul de retrocedări a comisiei locale.
În al doilea rând, deși cererea de reconstituire a fost formulată de către pârâtul D. F. A. în calitatea de moștenitor al lui F. P., D. A. și D. A., pârâtul a fost înscris în anexa 2a a HG 131/1991 privind membrii cooperatori care au adus pământ în CAP, or, prin interogatoriu pârâtul D. F. A. a acceptat că solicitarea de retrocedare a fost făcută în calitate de moștenitor al persoanelor menționate, iar nu în aceea de proprietar deposedat (f. 113), astfel încât înscrierea în anexa menționată se dovedește a fi greșită. Greșit este sub acest aspect și titlul în care nu sunt menționați antecesorii pârâtului D. F. A., înțelegându-se astfel că suprafața de teren acolo menționată a fost retrocedată titularului în calitate de proprietar deposedat.
În al treilea rând, așa cum rezultă din adresa comisiei locale (f. 75), D. A. și D. A., părinții pârâtului D. F. A. după care acesta a solicitat retrocedarea, nu au avut poziție în registrul agricol și nu există în cauză dovezi că aceștia ar avea calitatea de proprietari deposedați. Cu privire la F. P., cea de-a treia persoană după care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, acesta, împreună cu F. N., figurează în registrul agricol al anului 1961 cu suprafața de teren de 2,63 ha (f. 10), însă pârâtul D. F. A. nu și-a dovedit față de această persoană vocația succesorală concretă, în cauză nefăcându-se dovada existenței certificatului de moștenitor despre care se vorbește în cererea de reconstituire (certificatul de moștenitor aflat la fila 30 a dosarului, depus odată cu întâmpinarea, dovedește calitatea de moștenitor a pârâtului D. F. A., față de F. A., iar nu față de F. P.).
Conform art. III din L 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri.
Toate aceste argumente expuse mai sus pledează pentru constatarea nulității absolute a TP_/30.08.2002 emis pe numele D. A. F., pârâtul din prezenta cază, D. F. A., precum și a tuturor actelor premergătoare emiterii acestui titlu, emise în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.
În condițiile în care s-a dispus anularea titlului, a fost admisă și cererea de intervenție formulată de T. G. și s-a dispus radierea din CF_ Chiuza a dreptului de proprietate al pârâtului D. F. A. cu privire la terenul în suprafață de 1.703 mp, înscriere efectuată în baza titlului menționat.
Instanța de fond a constat că reclamantul a efectuat în cauză cheltuieli de judecată în sumă de 1.700 reprezentând onorariu avocat pe care pârâții, părți căzute în pretenții, în temeiul art. 274 C. pr. civ., au fi obligați să le suporte, în solidar, în condițiile în care niciunul dintre ei nu a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului.
Prin decizia civilă nr. 186/2014, Tribunalul Bistrița-Năsăud a admis recursul declarat de pârâtul D. F. A. împotriva sentinței civile cu nr.1660 din 29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._, pe care a casat-o și a reținut cauza spre rejudecare.
În motivarea deciziei s-a reținut că prima instanță a rezolvat cauza fără a stabili pe deplin starea de fapt. Astfel, în repetate rânduri, reclamantul intimat a susținut că terenurile reconstituite în favoarea pârâtului recurent s-ar suprapune fie cu cele cuprinse în TP nr._/1997 eliberat în favoarea numitului F. F. (și care provin din moștenirea def. F. P.), fie cu cele reconstituite în favoarea unor terțe persoane.
O atare susținere nu a fost verificată în teren, nefiind dispusă o expertiză care să identifice terenurile reconstituite pentru a se putea determina cui au aparținut, în condițiile în care identitatea dintre parcele nu rezultă din datele cuprinse în cele două titluri. Aceasta cu atât mai mult cu cât în recurs, pârâtul a depus extrase de carte funciară din care rezultă că antecesorii săi au deținut terenuri pe raza localității Chiuza, despre care afirmă că ar fi fost înscrise în registrul agricol la poziția numiților Flosui A. și Flosui I..
Este real, și în final chiar și recurentul a admis faptul că nu a existat o înfiere formală a mamei sale de către familia Flosui, astfel că eventualele drepturi pretinse se circumscriu gradului de rudenie pe care D. A. l-a avut față de Flosui I. ( mătușă, sora mamei sale G. născută T.).
Emiterea titlului de proprietate atacat prezumă existența și regularitatea procesului de reconstituire, odată ce el a intrat în circuitul civil putând fi desființat doar în condiții expres și limitativ prevăzute de lege. O astfel de situație este inexistența îndreptățirii pârâtului la retrocedarea terenurilor în dispută, însă ea trebuie probată în afară de orice dubiu de către titularul acțiunii, P. .> Neregulile de ordin formal, invocate de către reclamant ar fi putut atrage eventual o nulitate relativă a reconstituirii, o atare solicitare nefăcând obiectul cauzei de față. Astfel, lipsa semnăturii de pe cerere nu atrage în mod automat anularea titlului de proprietate, putând fi complinită oricând și cu atât mai puțin se poate echivala cu lipsa cererii, cum în mod forțat s-a afirmat de către reclamant. Mai mult decât atât, amplasarea înscrierilor de pe pagina nr. 2 a cererii face credibilă afirmația pârâtului recurent cu privire la existența a unei a treia pagini din cerere, ce nu se mai regăsește în arhiva primăriei. De asemenea, în principiu, greșita înscriere într-o anexă și lipsa indicării în TP a calității de moștenitor a titularului, în situația în care nu există alți moștenitori solicitanți ai terenurilor (cum este cazul def. D.) pot forma obiectul unei cereri de modificare a titlului, așa cum a subliniat și C. județeană, necircumscriindu-se motivelor de nulitate absolută prevăzute de art. III lit. a din Legea 169/1997, text pe care reclamantul și-a fundamentat demersul judiciar.
Așa fiind, hotărârea a fost casată, iar cauza reținută spre rejudecare în vederea administrării de noi probe, respectiv a unei expertize topo prin care să se identifice terenurile în litigiu, să se stabilească dacă acestea provin din moștenirea def. D. A., respectiv Flosui A. și I., după care a existat solicitarea reclamantului, dacă ele se suprapun cu cele care au aparținut defuncților F. P. și F. N. sau cu alte reconstituiri efectuate în mod valabil. Totodată, urmare a rejudecării vor fi analizate și celelalte critici, care dat fiind motivul de casare reținut nu au putut fi examinate în această fază a procesului.
În rejudecare s-a administrat proba cu înscrisuri, cea cu expertiza topografică și s-au solicitat reclamantului relații cu privire la situația pretinselor reconstituiri existente pe terenurile ce sunt cuprinse în titlul de proprietate a cărui anulare s-a solicitat.
Analizând actele și lucrările dosarului, probele administrate în fața instanței de fond, în recurs și în rejudecare după casare, tribunalul constată că pretențiile reclamantului sunt fondate în parte, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
Fiind vorba de o acțiune în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate, promovată de primarul comunei Chiuza în baza legitimării procesuale conferite de prevederile art. III alin.2 din Legea 169/1997, modificată, ea trebuie să se circumscrie motivelor care pot justifica aplicarea unei atari sancțiuni. Cu alte cuvinte, nu orice neregulă intervenită în procedura de reconstituire justifică nulitatea titlului de proprietate nr._/30.08.2002, eliberat în favoarea pârâtului D. F. A., act intrat în circuitul civil de mai bine de 10 ani.
Prin urmare, așa cum s-a reținut deja în decizia de casare, argumentele reclamantului cu privire la lipsa semnăturii de pe cererea de reconstituire, greșita înscriere a pârâtului pe anexa nr.2a, împrejurarea că în prezent în arhiva Comisiei locale Chiuza nu se regăsesc actele doveditoare depuse de către pârâtul beneficiar al reconstituirii (în condițiile în care numerotarea din registrul original prezentat tribunalului la termenul din 27 martie 2014 nu este una coerentă f.103 verso, lipsind paginile următoare cererii in cauză), lipsa mențiunii de pe titlu privind calitatea de moștenitor al beneficiarului, nu sunt, ele singure, de natură a conduce la concluzia lipsei îndreptățirii pârâtului la reîntregirea proprietății ce a aparținut antecesorilor săi.
Mai mult decât atât, astfel de nereguli se constată și în privința altor titluri de proprietate depuse la dosar, fără ca primarul să fi solicitat constatarea nulității absolute a titlului, cum ar fi de exemplu în situația TP nr._/2002(f.171), unde deși cererea este formulată de numiții T. G., T. L. și T. G. în calitate de moștenitor al defunctului T. P.(f.172), titlul de proprietate este eliberat direct pe numele moștenitorului, fără a se face trimitere la antecesor, iar înscrierea s-a realizat tot în anexa nr.2 a(poz.119-f.190). Identic s-a procedat și în situația numitei O. S. (f.182,183, f.188-poz.77).
Poziția reclamantului cu privire la situația de fapt a terenurilor în litigiu a fost una oscilantă, justificând prin acțiune lipsa îndreptățirii pârâtului prin împrejurarea că s-ar fi eliberat două titluri de proprietate pentru terenurile ce ar fi aparținut defunctului F. P., și că ele s-ar suprapune cu suprafețele reconstituite în favoarea numiților P. G., C. G., M. M., V. S. și V. P.. Aceeași argumentație s-a reiterat prin întâmpinarea depusă în recurs (f.57), pentru ca mai apoi prin adresa din 15 mai 2014 de la fila 146 să se susțină că terenul din ridul Zăvoaie se suprapune peste terenurile reconstituite în favoarea numiților T. V., T. G. și T. G., că cel din ridul Ș. după grădini se suprapune peste terenul lui T. G., terenul din ridul Pe poduri se suprapune peste terenurile lui T. V., P. M., O. S., C. G. și C. V., iar terenul din ridul Briște se suprapune peste terenul lui T. I. și F. I..
În baza probatorului administrat în prezentul cadru procesual tribunalul urmează a stabili îndreptățirea pârâtului D. A. F. la reconstituirea dreptului de proprietate, întinderea acesteia și eventualele suprapuneri cu alte reconstituiri.
Așa cum rezultă din copia cererii de reconstituire depusă la 14 martie 1991(f.5), pârâtul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitatea de moștenitor al părinților D. A. și D. A., precum și a pretinșilor părinți adoptivi ai lui D. A., defuncții Floșui A. și Floșui I.. Contrar afirmațiilor reclamantului, cererea relevă fără putință de tăgadă intenția de a recupera imobilele ce au aparținut antecesorilor, chiar dacă a fost întocmită de o persoană fără cunoștințe juridice, legea neimpunând anumite formule prin care să se exprime solicitarea persoanei îndreptățite.
Contrar susținerilor reclamantului din notele aflate la fila 167 din dosar, în cauză nu au fost depuse dovezi din care să rezulte că și alte persoane ar fi solicitat terenurile ce au aparținut familiei Floșui. Astfel, din cererea depusă de numiții T. V., T. G. și T. G. (f.172) rezultă în mod cert că aceștia au solicitat terenurile ce au aparținut tatălui lor T. P., cererea numitului T. I. (antecesorul intervenientului T. G.) aflată la fila 50 din dosarul de fond este formulată în nume propriu, cererile numiților Ș. A. (antecesoarea numitei P. M.) f.176, a lui C. G. f.178, a lui C. V. f.179, a lui T. V. f.180, F. I. f.185, T. I. f.187, nu conțin nici o trimitere la vreun antecesor, iar cererea depusă de numita O. S. (f.183) vizează terenurile deținute de O. G..
În consecință, fiind vorba de cererea unui singur moștenitor, nu se pune problema înscrierii în titlul proprietate a mai multor beneficiari, după aceeași antecesori.
În ce privește calitatea de moștenitor al reclamantului după defuncții săi părinți D. A. și A., nu există controverse în cauză, actele de stare civilă depuse la fila 58 dosar fond, fila 74 dosar recurs coroborată cu dovada de la fila 116 din același dosar, atestând filiația față de aceștia, dar și după bunica maternă T. G., căsătorită F., aceasta din urmă fiind decedată la data înființării cooperativelor agricole de producție.
Referitor la rudenia pârâtului cu defuncții Floșui A. și Floșui I., tribunalul reține că nu s-a făcut dovada unei adopții în conformitate cu prescripțiile legale, chiar pârâtul prin reprezentant legal învederând că nu deține acte care să ateste stabilirea unei legături de filiație între susnumiți și defuncta D. A., în realitate fiind vorba doar de o înfiere(adopție) în fapt, la care și face trimitere pârâtul prin scriptul de la fila 119 dosar recurs. Declarația extrajudiciară dată de numita M. F.(f.9 dosar recurs) nu poate dovedi actul solemn al înfierii. Prin urmare, nu se poate reține calitatea de bunici ai reclamantului pentru defuncții Floșui, însă pârâtul D. o moștenește pe defuncta Floșui I., născută T., care a fost mătușa maternă a mamei sale D. A. (f.134, având aceeași părinți ca și defuncta T. G., căsătorită F., respectiv pe T. G. și E.). În lipsa unor succesori în grad mai apropiat, care să fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după Floșui I., născută T., tribunalul reține că pârâtul este îndreptățit să redobândească terenurile ce au aparținut în mod cert acesteia.
Dovada proprietății preluate la CAP se realizează în condițiile art. 11 din Legea 18/1991 republicată ( fostul art.10 din aceeași lege), înscrierile în registrul agricol ( evident cu valoare declarativă) neputând fi absolutizate, așa cum susține reclamantul. D. consecință, existența unor acte de proprietate ce contrazic înscrierile din registrul agricol nu poate fi ignorată nici de comisia locală și nici de către instanță.
Din extrasele de carte funciară depuse la dosar, coroborate cu mențiunile existente în registrul agricol la poziția familiei Floșui, tribunalul reține că pârâtul D. F. A. justifică îndreptățire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 1 ha 6928 mp teren(rotunjit).
În cf nr.32 nr. top 1, mama pârâtului F. A., căsătorită D., a deținut o cotă de 1/2 parte din cota de 1/2, ceea ce înseamnă suprafața de 2835 mp, (f.83 recurs). În cf 496 nr. top 313/7 și 428/6, bunica reclamantului T. G. căsătorită F. a deținut suprafața de 5637 mp, iar aceasta fiind decedată în anul 1949, se conchide că terenul ce i-a aparținut se afla la data colectivizării în patrimoniul fiicei D. A., născută F.. De asemenea, în cf nr.491, nr. top 313/1 și 428/1, F. A., căsătorită D. a deținut suprafața de 5637 mp, iar în cf nr. 495 nr. top 313/6 și 428/5 mama pârâtului a deținut cota de 1/2 parte, respectiv 2818,5 mp, în total 1 ha 6928 mp.
În ce privește cotele din cf 32 și 495 înscrise pe numele lui T. I., măritată F., tribunalul reține că pârâtul nu justifică îndreptățire, nedovedindu-se că această persoană ar fi una și aceeași cu T. I., căsătorită Floșui. Pârâtul a afirmat că mătușa sa ar fi fost căsătorită anterior cu numitul F. G., însă nu a depus acte de stare civilă care să ateste acest fapt. Mai mult decât atât, mătușa pârâtului T. I. s-a căsătorit cu numitul Floșui A. în anul 1924 (f.343), în timp ce potrivit mențiunilor de carte funciară, T. I. era văduva lui F. G. în anul 1935 (f.93 verso).
Rămâne fără relevanță faptul că antecesorii pârâtului nu au înscris aceste suprafețe de teren în fosta Cooperativă agricolă de producție, de vreme ce potrivit art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991 beneficiari ai reconstituirii sunt și persoanele cărora li s-a preluat teren în orice mod de către aceasta, sau moștenitorii acestora, esențială fiind calitatea de fost proprietar. Or în speță calitatea de fost proprietar este dovedită cu extrasele de carte funciară mai sus evocate, iar preluarea terenurilor în patrimoniul cooperativei agricole de producție nu a fost contestată.
În ce privește restul terenurilor ce se regăsesc în registrul agricol pe numele defuncților Floșui A. și Floșui I., tribunalul apreciază că acestea nu pot justifica îndreptățirea pârâtului la suprafețe suplimentare celor rezultând din cartea funciară, întrucât pe de o parte, el nu îl moștenește pe Floșui A. și nu s-a făcut dovada că terenurile au aparținut exclusiv soției acestuia, iar pe de altă parte, din totalul suprafeței de 2,59 ha deținută de această familie, suprafața de 0,43 ha era situată la Mocod, iar suprafața de 0,02 ha reprezenta curți construcții, nu a fost solicitată a fi restituită (f.68 dosar recurs.)
Pentru lămurirea situației de fapt și de carte funciară a terenurilor, după casarea cu reținere, tribunalul a dispus efectuarea unei expertize topografice de către expertul T. I. Z., lucrarea fiind depusă la filele 248-302 din dosar.
Obiecțiunile la această lucrare au fost respinse ca nefondate, iar părțile nu au solicitat întocmirea unei expertize contrare, astfel că statuările instanței vor avea la bază această lucrare cu caracter tehnic.
În privința terenului situat în ridul "Briște", tarlaua 15 . cu suprafața reconstituită de 10130mp, expertul a reținut că posesia pârâtului se situează parțial pe vechile amplasamente ce au aparținut anterior antecesorilor (cf.491 Piatra nr. top 428/1, cf. 495 Piatra top 428/5, cf 496 Piatra top 428/6), dar că această parcelă nu se suprapune cu . lui F. I. și nici cu . T. I.. Schița de punere în posesie prezentată de primar în care pe . pârâtului D. este înscris numele de T. M. în mod corect nu a fost luată în considerare de expert, de vreme ce la dosar nu s-a depus vreun act de reconstituire în favoarea acestei persoane, iar primarul a susținut că suprapunerea s-a realizat cu cei doi susmenționați.
Terenul situat în ridul "Poduri", identificat tarlaua 5/3 . 2744 mp, și . suprafața reconstituită de 2808 mp, se identifică cu nr. top 1 din cf 32, și s-a constatat că posesia pârâtului se situează pe vechiul amplasament. S-a reținut de asemenea, că acest teren nu se suprapune cu cele reconstituite în favoarea numiților Ș. A., T. I., C. G., C. V..
Cel de-al treilea amplasament al pârâtului, situat în ridul "După Grădini", este identificat în tarlaua 42/1, . cu suprafața de 1703mp, aflat în posesia intervenientului T. G.. În privința acestui teren expertul a reținut că din punct de vedere al cărții funciare . topograficul 313, mai exact cu topograficele 313/5, 313/6 și 313/7. Realizând compararea și suprapunerea schițelor de punere în posesie, expertul a conchis că pentru același amplasament au fost eliberate două titluri de proprietate, amplasamentul parcelei 32/1 . de proprietate eliberat în favoarea lui D., se suprapune cu suprafața de 1442 mp, peste amplasamentul parcelei nr.32 . TP nr._/2002 eliberat lui T. I. (antecesorul posesorului T. G.), iar suprafața de 261 mp se suprapune peste amplasamentul parcelei nr.31 aflată în posesia numitului F. I..
Terenul situat în ridul "Zăvoaie", . 14, arabil cu suprafața reconstituită de 2900 mp, și tarlaua 46 . terenuri neagricole cu suprafața reconstituită de 5200 mp, se află în posesia și proprietatea tabulară a numitului I. O. D., care a cumpărat aceste suprafețe de la D. A. F.. Acest teren nu a constituit vechi amplasament al antecesorului reclamantului, anterior fiind proprietatea tabulară a Bisericii Reformate, așa cum rezultă din cf nr._ Chiuza nr. top 218. Pentru acest amplasament nu au fost identificate suprapuneri cu alte terenuri reconstituite în favoarea altor persoane.
D. consecință, tribunalul constată că pârâtului D. F. A. i s-a reconstituit în mod nelegal dreptul de proprietate pentru o suprafață mai mare decât cea la care este îndreptățit, titlul de proprietate nr._/2002 fiind nul absolut în privința porțiunii de 8557 mp, raportat la prevederile art.III alin.1 lit.a din Legea 169/1997. Raportat la situația de fapt și de drept a terenurilor înscrise în titlul de proprietate, ținând cont de faptul că pârâtul a înstrăinat . tarlaua 43/1 și . tarlaua 46, de împrejurarea că pentru . din . eliberate două titluri de proprietate, iar terenul nu se află în folosința reclamantului, precum și necesitatea evitării fărâmițării excesive a loturilor, tribunalul urmează să admită în parte acțiunea și cererea de intervenție, să constate nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr._/30.08.2002, eliberat în favoarea pârâtului D. A. F., precum și a actelor premergătoare emise pe numele acestui pârât în limita suprafeței de 8557 mp, și să dispună radierea din titlul menționat a parcelelor 32/1 din tarlaua 42/1 în suprafață de 1703 mp, a parcelelor nr. 9 și 10 din tarlaua 5/3, în suprafață de 2744 mp respectiv 2808 mp, și reducerea suprafeței parcelei nr.16 din tarlaua 15 cu 1302 mp, .
Pentru diferența de suprafață de 1 ha 6928 mp, la care pârâtul este îndreptățit, așa cum s-a reținut mai sus, titlul de proprietate și actele premergătoare urmează a fi menținute.
În temeiul prevederilor art.274, art.276 din Codul de procedură civilă, tribunalul urmează să compenseze în întregime cheltuielile de judecată. În acest sens se reține că pretențiile reclamantului s-au admis în proporție de 1/3 parte, astfel că din totalul sumelor suportate cu acest titlu de 4650 lei i s-ar cuveni suma de 1550 lei, în timp ce pârâtul D. F. a justificat cheltuieli de 2350 lei, proporția de 2/3 fiind de 1566 lei. Fiind vorba de sume sensibil egale, este judicioasă compensarea acestora în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte cererea de chemare în judecată precizată, formulată de reclamantul P. C. Chiuza, în contradictoriu cu pârâții D. F. A., domiciliat în loc. B., ., jud. A., C. locală Chiuza pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. județeană Bistrița-Năsăud pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Admite în întregime cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul T. G., domiciliat în loc. Piatra nr. 13, .-Năsăud.
Constată nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr._/30.08.2002, eliberat în favoarea pârâtului D. A. F., precum și a actelor premergătoare emise pe numele acestui pârât în limita suprafeței de 8557 mp și dispune radierea din titlul menționat a parcelelor 32/1 din tarlaua 42/1 în suprafață de 1703 mp, a parcelelor nr. 9 și 10 din tarlaua 5/3, în suprafață de 2744 mp respectiv 2808 mp, și reducerea suprafeței parcelei nr.16 din tarlaua 15 cu 1302 mp.
Respinge cererea în ce privește constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr._/30.08.2002 pentru suprafața de 1 ha 6928 mp, cuvenită pârâtului D. F..
Compensează în întregime cheltuielile de judecată .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
S. I. N. C. B. I. S. V. V.
Red./Tehnored. S.I. 3 ex
29.06.2015
| ← Succesiune. Decizia nr. 78/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD | Succesiune. Decizia nr. 106/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD → |
|---|
