Nulitate/anulare act. Sentința nr. 17/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 17/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 17/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 17/2015
Ședința publică din data de 19 februarie 2015
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: N. C., judecător
GREFIER: G. N.
P. de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud reprezentat prin:
S. A. – prim procuror adjunct
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulate de reclamantul Z. I., prin mandatar C. M., împotriva pârâtei C. pentru Protecția Copilului Bistrița Năsăud și cererea de intervenție în nume propriu promovată de C. N., respectiv cererrea reconvențională formulată de pârâții C. M. și S., având ca obiect anulare act, exercitarea autorității părintești și a legăturilor de familie față de minorul Z. M. A. I..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă C. M. în calitate de pârât și ca mandatar al reclamantului Z. I., cu procură judiciară la dosar (fila 5), pârâta C. S., lipsă fiind reclamantul Z. I., pârâții C. P. Protecția Copilului Bistrița-Năsăud, J. I., intervenienta în nume propriu C. N. și intervenientul R. T..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că, la data de 17.02.2015, s-a depus la dosar un script din partea mandatarului reclamantului, C. M., dar și în calitate de pârât reclamant reconvențional față de cererea de intervenție formulată de intervenienta C. N.. La data de 18.02.2015 la dosar s-a depus raportul de evaluare psihologică a copilului Z. M. A. I.. Niciunul dintre cei prezenți nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru studierea înscrisului.
Tribunalul, în temeiul disp.art. 64 Cod procedură civilă, pune în discuția părților admiterea în principiu a cererii de intervenție în interes propriu formulată la termenul anterior de R. T..
C. M. în calitate de pârât și ca mandatar al reclamantului Z. I. solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție.
Pârâta C. S. arată că este de acord cu admiterea în principiu a cererii de intervenție.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea, admiterii în principiu, a cererii de intervenție, această cerere nu are legătură cu obiectul cauzei, sens în care în baza disp.art. 209 Cod procedură civilă a se constata că cererea este inadmisibilă.
Tribunalul, văzând că obiectul cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul R. T. vizează pretenții bănești-cheltuieli locative- formulate în calitate de proprietar al apartamentului contra fostului chiriaș care este intervenienta în interes propriu C. N., precum și obiectul cauzei pendinte -anularea hotărârii comisiei protecției copilului din cadrul D.G.A.S.P.C. Bistrița-Năsăud de revenire a copilului în familia mamei, precum și cererile referitoare la exercitarea autorității părintești și exercitarea legăturilor de familie dintre bunicii materni, respectiv fratele mai mare față de copilul Z. M. A. I.-, după deliberare, respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul R. T..
Tribunalul pune în discuția părților excepția invocată in oficiu de instanță la termenul anterior de judecată a decăderii pârâților-reclamanți reconvenționali C. din dreptul de a formula cerere reconvențională față de cererea de intervenție îndreptată împotriva lor intervenienta C. N., având ca obiect cererea părinților de dezmoștenire a fiicei, interdicția de a le purta numele și de a se apropia de ei.
Domnul C. M. în calitate de pârât și ca mandatar al reclamantului Z. I. și pârâta C. S. arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocată.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea excepției de tardivitate invocată, din oficiu, de instanță a cererii reconvenționale formulată de pârâții reclamanți reconvenționali, cererea fiind formulată în termen.
Tribunalul, după deliberare, văzând cuprinsul înscrisului depus la dosarul cauzei filele 146-147, reiterat prin înscrisul depus la dosar, fila 218 verso, respinge excepția decăderii pârâților din cererea reconvențională formulată față de cererea de intervenție în interes propriu, constatând că aceștia au formulat pretențiile referitoare la dezmoștenirea fiicei, interzicerea ca pe viitor aceasta să le poarte numele și interdicția fiicei de a se apropia de părinți, ca fiind în termen legal formulată, adică de îndată, consecutiv, formulării cererii de intervenție în interes propriu aparținând intervenientei în interes propriu C. N., depusă la dosar la fila 24, respectiv 110 și 171 și având ca obiect solicitarea de interdicție a pârâților soții C., părinții intervenientei în interes propriu, respectiv bunicii băiatului M. A. I., de a se apropia de copil și de intervenientă și soțul J. I., respectiv a fiului mai mare al intervenientei I. D. Iustinel aflat în îngrijirea pârâților bunici materni, soții C., de a se apropia de fratele mai mic și de familia mamei.
Instanța pune în discuția părților cererile de probațiune solicitate de către C. M., în calitate de pârât și ca mandatar al reclamantului Z. I., prin înscrisul depus la dosar pentru acest termen de judecată.
C. M. în calitate de pârât și ca mandatar al reclamantului Z. I. arată că susține cererile de probațiune solicitate prin scriptul depus la dosar pentru acest termen de judecată.
Pârâta C. S. arată că este de acord cu cererile de probațiune solicitate.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea cererilor în probațiune formulate prin scriptul depus la dosar pentru acest termen de judecată de C. M., probele solicitate sunt inutile cauzei și nu contribuie la justa soluționare a cauzei.
Tribunalul, după deliberare, văzând obiectul cauzei, respinge ca neutilă soluționării acesteia atât solicitarea de a se efectua adresă către Romtelecom și școala genarală care a eliberat adeverința referitoare la lipsa/prezenta copilului la școală, cât și la SCLEP B-N pentru a se efectua verificări referitoare la modul de ocupare a fostei și actualei reședințe a mamei copilului de către aceasta, dar și cererea de efectuarea a verificărilor referitoare la modul în care DGASPC B-N a gestionat situația copilului, aspectele în discuție reprezentând aspecte cu caracter administrativ nerelevante pentru cauza pendinte. Referitor la solicitarea de a indica instanța unitatea medicală agreată de tribunal pentru a stabili gradul corect de handicap al băiatului cel mare părăsit de mamă și aflat în grija bunicilor pentru a se obține un nou certificat de încadrare în grad de handicap cu consecința obligării mamei de a plăti ca rentă viageră contravaloarea tratamentelor și nevoilor personale, tribunalul le aduce la cunoștință existența actelor normative care le reglementează, precum și împrejurare că o instanță de judecată nu se poate transforma într-un avocat al nici uneia dintre părți, astfel că după deliberare respinge cererea de nominalizare. Domnul C. M. în calitate de pârât și ca mandatar al reclamantului Z. I. precizează că solicitarea de trimitere a dosarului la parchet nu vizează trimiterea prezentei cauze la parchet, ci vizează modalitatea apreciată ca nelegală prin care DGASPC B-N își îndeplinește atribuțiile de serviciu. Arată că nu formulează alte cereri de probațiune și solicită dezbaterea în fond a obiectului prezentei cauze la acest termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri și incidente de soluționat, în considerarea prevederilor art. 209 alin. 1 Cod procedură civilă ce stipulează necesitatea legăturii dintre cererea reconvențională și cea principală prin prisma pretențiilor reconvenționale care să derive din același raport juridic sau în strânsă legătură cu acesta, văzând obiectul cererii reconvenționale formulată de pârâții C. M. și C. S.- dezmoștenirea fiicei, interdicția ca aceasta să le poarte pe viitor numele și interdicția ca aceasta pe viitor să se aproprie de ei-, dar și obiectul cererii de intervenție în interes propriu formulată de C. N. în raport de care s-a formulat cererea reconvențională - exercitarea autorității părintești și a legăturilor de familie dintre bunici și fratele mai mare în ceea ce-l privește pe minorul M. A. I. revenit în familia mamei, pune în discuția părților inadmisibilitatea cererii reconvenționale față de cererea de intervenție pentru considerentul că obiectul cererii de intervenție este distinct și nu are legătură cu obiectul cererii de intervenție, respectiv cererea reconvențională are ca obiect raporturile de familie dintre părinți și fiică, iar cererea de intervenție are ca obiect raporturile juridice dintre mamă și copil, respectiv bunici și copil.
Domnul C. M. în calitate de pârât și ca mandatar al reclamantului Z. I. și pârâta C. S. arată că lasă la aprecierea instanței excepția privind inadmisibilitatea cereri reconvenționale față de cererea de intervenție.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea cererii reconvenționale formulată de pârâții reclamanți reconvenționali C. M. și C. S., potrivit disp.art. 209 Cod procedură civilă cererea reconvențională este inadmisibilă.
Tribunalul, după deliberare, văzând că nu mai sunt alte cereri și incidente de soluționat, urmează a dispune în legătură cu admisibilitatea sau inadmisibilitatea cererii reconvenționale odată cu fondul cauzei.
Domnul C. M., ca mandatar al reclamantului Z. I. și în calitate de pârât-reclamant reconvențional, arată că nu formulează alte cereri de probațiune și solicită dezbaterea în fond a obiectului prezentei cauze la acest termen de judecată.
Pârâta–reclamantă reconvențional C. S. arată că nu formulează alte cereri de probațiune și solicită ca dezbaterea în fond a prezentei cauze să aibă loc la acest termen de judecată.
Reprezentantul parchetului arată că nu formulează cereri prealabile dezbaterii cauzei în fond, considerând cauza în stare de judecată, dezbaterea ei putând avea loc la acest termen de judecată.
Nemaifiind cereri prealabile ori incidente procedurale formulate, instanța în temeiul disp.art. 244 Cod procedură civilă constată încheiată cercetarea procesului și dispune a se dezbate fondul cauzei, aducând la cunoștință mandatarului reclamantului, care nu este avocat și nu este licențiat în drept, că potrivit art.83 Cod procedură civilă nu poate pune concluzii în numele reclamantului, ci doar în nume propriu în calitate de pârât.
Pârâtul C. M. solicită admiterea acțiunii reclamantului așa cum a fost formulată în scris deși nu dorește neapărat desființarea hotărârii de redare a lui M. A. I. la mama acestuia, care îl poate crește, însă cu condiția ca bunicii și fratele mai mare să aibă legături personale cu nepotul, respectiv fratele mai mic, învederând că a pornit acest proces pentru a putea avea legături personale întrucât mama copilului le interzice în prezent. Arată că împreună cu soția sa, ca bunici, l-au crescut pe M. A. I. de mic timp de 12 ani, din care 9 ani exclusiv, în care fiica sa și mama copilului, s-a aflat în străinătate, la fel cum a ajuns ca exclusiv să se ocupe de nepotul cel mare pe care fiica sa l-a abandonat și nu-l mai vrea nici în prezent pentru că este un copil cu probleme. Solicită respingerea cererii de intervenție formulată de intervenienta fiica sa, nefiind posibil a se interzice tatălui biologic, bunicilor materni și a fratelui mai mare de a avea legături cu M. A. I.. Subliniază că scopul acestui demers este ca tatăl, bunicii materni și fratele să aibă legături permanente cu copilul M. A. I., în condițiile redării lui în familia mamei, în cadrul Legii nr. 272/2004. În privința excepției inadmisibilității cererii reconvenționale formulate, lasă soluția la aprecierea instanței.
Pârâta C. S. arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză cu privire la acțiunea principală pentru motivele arătate de soțul său. În privința cererii de intervenție solicită respingerea solicitării de restricționare a bunicilor, tatălui și fratelui de a avea legături cu copilul pentru că scopul acestui proces a fost acela de obligare a mamei să permită copilului legătura cu bunicii materni care l-au crescut timp de 12 ani din care 9 ani exclusiv, precum și a tatălui biologic și a fratelui mai mare de a avea contact cu copilul. În privința excepției inadmisibilității cererii reconvenționale formulate, lasă soluția la aprecierea instanței.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea acțiunii formulată de reclamantul Z. I., prin mandatar C. M., ca neîntemeiată, atât în ceea ce privește anularea Hotărârii nr. 55/27.05.2014 cât și în ceea ce cererea împotriva pârâtului J. I. având ca obiect instituirea interdicției de a lua legătura cu minorul, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada că relațiile personale stabilite între soțul mamei minorului și minor sunt afectate, în sensul că produc minorului o primejduire a dezvoltării fizice, psihice și morale, așa cum se prevede în art. 17 din Legea nr. 272/2004. A se avea în vedere că aceste interdicții sunt neîntemeiate. Respingerea cererii de intervenție în nume propriu formulată de intervenienta C. N. ca neîntemeiată, întrucât în cauză, de asemenea, nu s-a făcut nici în această situație dovada că relațiile personale stabilite între minor și cei doi bunici sunt deteriorate și că există o primejduire a vieții minorului cauzată de către bunicii materni. Solicită a se înlătura orice altă solicitare de interdicție pe care intervenienta a formulat-o față de pârâți. P. urmare apreciază că Hotărârea nr. 55/27.05.2014 a comisiei de protecția copilului este temeinică și legală. Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâții C. M. și C. S. în contradictoriu cu intervenienta în interes propriu C. N. precum și cu privire la cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul R. T., solicită a fi respinse ca inadmisibile.
TRIBUNALUL
Deliberând constată:
P. acțiunea civilă înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul Z. I., tatăl minorului Z. M. A. I., născut la data de 20.07.2002, prin mandatar C. M.,bunic matern al copilului, a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâta C. P. Protecția Copilului Bistrița-Năsăud și pârâtul J. I., soțul actual al mamei copilului, să desființeze hotărârea prin care copilul a fost redat în familia mamei, pentru a fi pus în drepturile părintești care i-au fost luate, ajungându-se la înlăturarea copilului, impunerea de către tatăl adoptiv a voinței acestuia, adică îndepărtarea de el, de fratele lui I. D. Iustinel și de bunicii materni care l-au crescut până la vârsta de 12 ani.
In motivarea acțiunii reclamantul arată că potrivit Legii nr. 272/2004 a anunțat protecția copilului că este plecat din țară, că fiul cel mare al fostei soții minorul I. D. Iustinel este dat prin instanță la bunicii materni, iar fiul mai mic care este și fiul său, Z. M. A. I., este dat în plasament la aceiași bunici materni, însă nu conform legii prin instanță. După neînțelegerile ivite între reclamant și mama minorului, C. N., aceasta împreună cu soțul actual J. I. răpește copii de la școală, poliția îi dă în urmărire generală, iar a doua zi copiii și obiectele extrase de J. I. din casa bunicilor materni sunt găsite în satul Mureșeni la domiciliul lui J. I.. Protecția copilului în loc să acționeze conform legii nu a luat nici o măsură, fiind nevoit să arate cazul poliției și ulterior să fie acuzat de calomnie de J. I.. Mai arată că timp de 4 ani nu a mai fost deranjat, iar mama C. N. a întrerupt orice legătură cu copii. În luna decembrie 2013 a fost anunțat de bunici că aceștia le creează din nou probleme. El fiind plecat din țară a crezut că bunicii vor fi ajutați de protecția copilului care cunoștea istoricul. C. în loc să respecte art. 1 alin.2 și următoarele, în luna mai 2014, fără anchetă socială, fără analiza situației, a dat copilul mamei fără aprobarea sa, chiar dacă i-a spus telefonic doamnei T. S. că nu este de acord cu darea copilului la mamă din motivul că aceasta nu are un venit stabil necesar creșterii celor doi copii, nu are un domiciliu stabil necesar pentru crearea condițiilor de viață optimă a copiilor și nu este de acord să despartă cei doi frați care au crescut împreună de la naștere și până în prezent. El fiind angajat permanent în Italia cu contract de muncă nedeterminat nu a putut să vină în țară decât în luna septembrie 2014 când a găsit copilul cu urme vizibile de lovituri pe față, picioarele cu răni, iar corpul nu l-a putut vedea pentru că nu i s-a dat voie să se aproprie de el. Din spusele copilului, pe care l-a înregistrat vocal, era maltratat fizic și psihic de către cei doi, interzicându-i orice legătură a copilului cu alte persoane în afară de cei doi, starea copilului putând fi confirmată de către doctorița de familie B. A. la care i s-a permis să-l ducă după două săptămâni. Reclamantul mai menționează că în tot acest timp se făcea monitorizarea prin serviciul de asistență socială a primăriei Bistrița de către C. de protecția copilului și cercetare penală efectuată de către poliția municipiului Bistrița 2127/2014 întrucât mama copiilor C. N. reclamă penal pe copilul ei minorul I. D. Iustinel, fratele lui Z. M. A. I., că l-a lovit pe acesta din joacă și i-a produs pe mână o vânătaie la mărimea unei monede. Toate organele abilitate ale statului, contrar Legii 272/2004, nu văd că copilul lui este bătut și maltratat. Mai mult copilul este amenințat și i se impune să stea cu mama și cu J. I.. Pe copil îl ținea cu mâinile sus în genunchi, iar când lăsa mâinile jos îl lovea cu pumnul în cap și cu ibricul de ceai. Reclamantul arată că a făcut adresă la protecția copilului, la dl. președinte al comisiei județene R. și la serviciul de asistență socială a primăriei Bistrița. I s-a interzis să vadă procesele verbale de monitorizare a copilului de către primărie, procesele verbale de constatare la anchetele sociale cerute de lege, domiciliul mamei, veniturile și condițiile create copilului. În data de 01.10.2014 a primit răspuns de la primăria Bistrița că nu se confirmă cele spuse de el, fără nici o explicație și de la comisia de protecția copilului hotărârea prin care a fost dat minorul mamei fără motivație și fără să i se arate ancheta socială care a determinat luarea hotărârii. Întrucât protecția copilului la nenorocit și pe fratele copilului I. D. Iustinel dându-l la vârsta de un an sănătos, acesta îl aduce bolnav după un an la bunicii materni. Când l-a cunoscut era într-un hal fără de hal și nu vrea să se întâmple același lucru și cu copilul lui. Datorită faptului că își pierde locul de muncă în Italia, fiind o lună lipsă, a împuternicit prin actul notarial nr. 3521/2004 încheiat de notarul D. M. pe bunicul matern C. M. de a-i reprezenta interesele lui și ale copilului lui Z. M. A. I.. Cere luarea de măsuri urgente de anulare a hotărârii nr. 55 din 27.05.2014 a comisiei județene a protecției copilului și punerea sub tutelă a minorului Z. M. A. I. la bunicii materni de unde a fost luat, până când se va întoarce în țară. Mai cere ca numitul J. I. să nu mai aibă voie să se apropie de minorii Z. M. A. I. și I. D. Iustinel (interdicție permanentă). Mai cere instanței să solicite rapoartele de monitorizare și rapoartele anchetelor sociale întrucât nu s-a efectuat la domiciliile reale ale numitei C. N. și domiciliul copilului precum și a motivelor pentru care comisia pentru protecția copilului nu a acționat prompt conform legii chiar și atunci când a cerut în scris.
În procedura regularizării cererii de chemare în judecată, la data de 23.10.2014la dosar s-a depus cerere de intervenție din partea intervenientei în nume propriu C. N. (fila24), prin care arată că a făcut dovada că are locuință, loc de muncă și a îndeplinit toate cerințele cerute de către protecția copilului și comisia pentru redarea în familie a lui M. A. I.. Motivele pentru care nu este de acord ca bunicul C. M. să primească tutela copilului și anularea redării în familie sunt următoarele. Copilul a fost bătut de către bunica C. S. și de către fratele lui I. D. Iustinel, având certificat medico-legal de la medicul legist. Un alt motiv este învățătura proastă care o avea în perioada cât a locuit la bunici și fratele lui, copilul învățând la Liceul de Arte ,,C. B.” având amenințare la corigență la patru materii, obsesia jocurilor pe internet, lipsa igienei personale ( spălat pe dinți, făcut baie și îmbrăcăminte) lipsa educației față de alte persoane. În prezent copilul a fost mutat la Școala Gimnazială nr. 4 având rezultate foarte bune la învățătură. Solicită a se pune interdicție bunicilor de a mai deranja copilul și pe ei pentru următoarele motive. Totdeauna deranjează copilul în pauzele școlare motiv pentru care copilul a schimbat școli iar ei au fost nevoiți să schimbe locuința deoarece erau deranjați zilnic de către bunică și D., nu puteau ieși nicăieri deoarece erau urmăriți și începeau scandalul, amenințări și vorbe jignitoare, ca dovadă fiind toate declarațiile făcute la poliție, dosarul de urmărire penală pe numele ei și al soțului J. I. pentru răpire și alte declarații de trafic de droguri, prostituție și trafic de persoane și multe altele. Toate acestea au început de când s-a căsătorit în urmă cu 5 ani și continuă și astăzi, în special din luna septembrie de la venirea în țară a tatălui Z. M.. De când a reînceput legăturile cu tatăl natural și bunicii copilului a început să meargă prost cu școala luând 2 la testul inițial la matematică și 4 la muzică. P. acest motive și multele altele solicită să nu fie introdus ca parte civilă în proces, copilul este consiliat psihologic.
La data de 27.10.2014 intervenienta C. N. a depus o completare la cererea de intervenție(fila 110) prin care arată că I. D. l-a lovit pe fratl mai mic și alte dăți, motiv pentru care în 26.05 .2014 i s-a eliberat certificat medico-legal și a depus o sesizare la poliție care a ajuns la parchet. P. acest motive solicită a se lua măsuri legale și dacă este posibil interdicția de a se mai apropia de familia ei în special de fiul ei.
De asemenea la data de 19.01.2015 intervenienta a depus la dosar o precizare la cererea de intervenție( fila171) prin care arată că de când l-a transferat pe copilul Z. M. la Școala Gimnazială nr. 4, bunica C. S. și bunicul C. M. îl deranjează zilnic pe copil și de 2-3 ori într-o zi de la școală, de multe opri chiar din timpul orelor, îl îndeamnă pe băiat să se comporte și să vorbească urât cu familia ei, băiatul datorită acestor probleme este consiliat în continuare de psihologul de la DGADSPC B-N. Bunicii îl amenință cu plasamentul de la protecția copilului dacă nu face și nu spune ceea ce îl învață ei, să nu învețe la școală, să vorbească urât cu tatăl vitreg J. I. și să o lovească pe sora lui J. D.. P. a dovedi acest lucruri a atașat copie din registrul școlii, iar alte dovezi sunt de la poliție. P. aceste fapte și mai ales pentru că îl deranjează, îl învață, îl instigă pe M. împotriva ei și a familiei sale solicită un ordin de interdicție pentru ca C. M., C. S. și I. D. Iustinel să nu se mai apropie de ea și de familia ei, în primul rând de Z. M. A. I..
Reclamantul Z. I., prin mandatar C. M., a depus la dosar întâmpinarela cererea de intervenție (filele 116-117), prin care arată că dosarul a fost deschis de Z. M., tatăl minorului, nu cum încearcă mama minorului să ducă în eroare instanța. Arată că mama minorului s-a mutat din Gh. Debăsești din cauză că nu și-a plătit chiria și cheltuielile la asociație în valoare de peste 23 milioane lei. A fost contactat de ziaristul de la Răsunetul că fata nu a plătit datoriile. Mai are ale 22 milioane la Romtelecom. Adeverința de la locul de muncă adusă la dosarul de reîncadrare a minorului în familie a fost făcută după trei zile de angajare, a mai mers o lună și i s-a desfăcut contractul de muncă pentru lipsă. De când a revenit în decembrie 2013 a stat în 4 locuri. Mașina care J. I. zice că le-a luat-o este vândută lor iar cu Euro dați de el și-a plătit datoriile în Ș. Cel M. unde a stat. Cu toate acestea protecția copilului să meargă la ea, fără aprobarea tatălui biologic plecat în Italia și care în anchete se arată că își făcea datoria de tată și le lua de toate. Menționează că mama după ce i-a răpit pe copii în anul 2010 nu s-a mai răspuns cu ei nici la telefon să-i sune de ziua lor, nicidecum să le dea ajutor.Certificatul medical depus arată că pata este făcută de un corp contondent dur și nu cu pumnul cum arată mama că l-ar fi lovit fratele din greșeală. În timpul efectuării anchetei penale, polițistul anchetează minorul I. D. Iustinel fără prezența de avocat sau tutore, vede o pată de 2 cm, aproximativ, dar nu vede loviturile de pe fața minorului Z. M. care conform celor relatata ( și înregistrate) tatălui lui erau făcute de J. I. și mama lui. Era pus în genunchi cu mâinile ridicate, când îi amorțeau mâinile și le scăpa, J. îi dădea bobârnace în cap iar mama cu ibricul de cafea. Situația rea la învățătură a apărut în semestrul II când a venit mama. Deși la vârsta de un an mama îl părăsește pe I. D. Iustinel în Șesul Ilvei, protecția copilului îl dă tatălui și nu s-a mai interesat de el. Tatăl după ce s-a terminat concediul post natal de care a beneficiat a adus copilul o legumă și l-a lăsat în fața blocului și a mai venit să vadă copilul după 12 ani timp de 10 minute. Mama s-a mai ocupat de el numai la insistențele lui Z. I. tatăl lui Z. M. după despărțirea de acesta mama a părăsit copiii iar acesta a continuat să susțină singur pe cei doi minori. După întoarcerea din 2010 când răpește copii dispare până acum când caută pe toate căile să facă rău copiilor, pe D. ținându-l în plângeri penale. Protecția copilului în loc să ia măsurile legale ca urmare a situației după scandalul de răpire taie gradul de handicap. El deși nu vede cu un ochi, are probleme neurologice și locomotorii de gradul III dat de protecția copilului, mama ne acuză că luăm bani și de aceea vrem să luăm copii. A arătat la protecția copilului că mama la nenorocit pe I. D. și acum urmează M. fratele lui. Mai arată că a depus la Poliția Bistrița plângere cu faptele făcute de mamă contra fiilor ei. Poliția cheamă copilul de câte ori vrea mama lui și apoi dă N.U.P. Întrucât minorii au nevoie de liniște iar ei fiind în vârstă înaintată și fiind purtați la poliție și tribunal roagă judecata de urgență a cazului. Solicită efectuarea unui control medical de specialitate a minorului I. D. Iustinel la organe de decizie pentru a verifica încadrarea în gradul de handicap a minorului. Cere interzicerea de a se apropia sau lua legătura cu ei și cu minorul a lui J. I. și mama lor, Scoaterea de pe numele lui al numitei C. N., dezmoștenirea și interdicția de a se apropia de el la mai puțin de 100 metrii cât trăiește și după moartea lui. Solicită reintegrarea minorului Z. M. A. I. în familia sa și a tatălui lui și întoarcerea lui la Școala C. B. întrucât mama l-a mutat într-o lună la două școli.
Pârâta C. pentru Protecția Copilului Bistrita-Nasaud a depus la dosar întâmpinare(f.32-34) prin care solicită respingerea acțiunii ca neintemeiata si menținerea hotărârii atacata ca temeinica si legala, iar pe cale de excepție a invocat tardivitatea introducerii cererii de chemare in judecata, solicitând respingerea acțiunii ca tardiv introdusa pentru următoarele motive.
În urma solicitării mamei copilului, numita Chiribes N., și a evaluării situației materiale și a garanțiilor morale, C. pentru Protecția Copilului Bistrița-Năsăud a dispus încetarea plasamentului copilului Z. M. A. la bunica materna Chiribes S. și reintegrarea copilului în familia mamei. In ce privește condițiile în care copilul a fost crescut și a trăit, arată că acesta provine dintr-o relație de concubinaj a mamei cu numitul Z. loan, având stabilita filiația fata de tata. Copilul a locuit până in anul 2005 într-un apartament proprietate personala a bunicilor materni, împreuna cu părinții, cu fratele mai mare llovan Dănut Iustinel și cu bunicii materni. Fratele mai mare, al copilului în cauză, llovan D. Iustinel, este rezultat dintr-o relație anterioara a mamei. In anul 2005, atât mama cât si tata copilului au plecat la munca in Italia, iar M. a rămas în îngrijirea bunicilor materni. Din cauza faptului ca minorul a rămas fără ocrotire părinteasca, a fost instituită măsura plasamentului familial la bunica materna Chiribes S. conform Hotărârii Comisiei pentru Protecția Copilului Bistrița-Năsăud nr. 206 din 28.06.2006. Anterior solicitării de redare înaintată de mama, copilul Z. M. A. se afla în plasament familial la bunica materna, unde a fost bine îngrijit. Copilul in vârsta de 11 ani, este elev in clasa a V-a a la Școala de Arte Plastice ,,C. B.” din municipiul Bistrița, unde are rezultate medii la învățătură. Din declarațiile bunicilor a rezultat ca, la scoală, nu a avut probleme de comportament si nici acasă, iar probleme majore de sănătate nu exista. Acesta a menținut legătura cu tatăl, atât telefonic cat si prin intermediul internetului, reclamantul cunoscând intenția mamei de a solicita reintegrarea copilului in familie, fiind informat de către bunicii materni ai copilului. Mama copilului s-a întors in țară la sfârșitul anului 2013, încă de la întoarcere, aceasta a luat legătura cu ambii copii aflați în plasament familial la bunicii materni. In aceasta perioadă, mama a menținut legătura cu copilul atât prin telefon cat si prin vizite, atât la domiciliul mamei, cât și la domiciliul copilului. Referitor la situația mamei copilului, arătam ca este recăsătorită având o fetita in vârsta de 3 ani rezultata din căsătorie, întrebat fiind de intențiile mamei de a fi reintegrat in familia actuala a mamei, copilul a declarat ca se înțelege bine cu actualul soț al acesteia, cât și cu sora cea mica. M. a declarat că, este de acord cu reintegrarea în familia mamei si dorește să crească în continuare alături de aceasta, de care este foarte atașat. Bunicii minorului de foarte mult timp au o relație tensionată cu fiica lor Chiribes N., aceștia nu sunt de acord cu solicitarea mamei privind reintegrarea familiala a minorului în cauză, invocând diverse motive personale. Ținând cont de faptul că, mama copilului a solicitat instituției reintegrarea copilului în cauza în familia proprie, în urma evaluării condițiilor materiale si a garanțiilor morale, in ședința din data de 27.05.2014 C. pentru Protecția Copilului Bistrița-Năsăud a dispus încetarea plasamentului și redarea copilului in familia mamei. În ce privește cererea reclamantului de instituire a tutelei pentru copilul in cauza, solicită respingerea ca nelegală, având în vedere dispozițiile art.40, alin.(1) din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În condițiile în care instanța de judecată apreciază cererea reclamantului ca fiind una făcuta în temeiul art.68 si următoarele din actul normativ amintit mai sus, își va exprima poziția doar în urma reevaluării situației copilului, reevaluare care nu poate fi efectuată, ținându-se cont de interesul superior al copilului, în termenul de 5 zile acordat de instanța in vederea depunerii întâmpinării. De asemenea, în ce privește interzicerea relațiilor personale ale copilului cu numitul J. loan, va exprima poziția in urma reevaluării situației copilului.
In drept, s-au invocat prevederile art. 205 din Codul de Procedura Civila, Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificările si completările ulterioare.
La primul termen de judecată stabilit pentru data de 18.12.2014(f.144) cererea de intervenție în interes propriu formulată de mama copilului C. N. a fost admisă în principiu, în raport de care cadrul procesual a fost extins prin atragerea în proces a bunicilor materni C. M. și S. în calitate de pârâți, cererea reclamantului de instituire pentru copil a tutelei în favoarea bunicilor materni fiind disjunsă, urmând ca după formarea dosarului să se pună în discuție excepția necompetenței tribunalului de a o soluționa.
La al doilea termen de judecată, după ascultarea în camera de consiliu a copilului M. A. I., și discutarea în condiții de contradictorialitate a excepției invocată în apărare de pârâta C. pentru protectia copilului Bistrița-Năsăud s-a respins ca neîntemeiată excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată pentru considerentele ce urmează: art. 2 din Hotărârea de Guvern nr.1437/2004 prevede atribuțiile principale ale Comisiei pentru protecția Copilului, printre care la litera „d” se dispune că revocă s-au înlocuiește măsura stabilită respectiv măsura de protecție specială, în condițiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat; art. 3 aliniatul 1 din același act normativ dispune că în exercitarea atribuțiilor ce îi revin comisia emite hotărâri; Hotărârile comisiei pot fi atacate la tribunalul de la domiciliul copilului, cauzele supuse judecării fiind soluționate potrivit regulilor speciale de procedură prevăzute de Legea nr.272/2004, potrivit art. 10 aliniat 3 din aceeași hotărâre de guvern; textul legal nu prevede și un termen de atacare a hotărârii; deși în prezenta cauză se cerere anularea unei hotărâri de revocare a unei măsuri de protecție specială, în tăcerea legii, s-a apreciat că articolul ultim citat se aplică prin analogie și în situația de față; totodată din examinarea capitolului 10 din Legea nr.272/2004 republicată, unde sunt reglementate regulile speciale de procedură la care face trimitere art. 10 aliniat 3 din hotărârea de guvern, se deduce că legiuitorul nu a instituit un termen pentru atacarea hotărârilor date de comisie în materia de față.
Pârâții C. M. și S. au formulat întâmpinare și acțiune reconvențională precizată față de cererea de intervenție în interes propriu aparținând fiicei lor (f.146-147,217-218) prin care solicită dezmoștenirea fiicei, interdicția ca aceasta să le poarte pe viitor numele și interdicția ca aceasta pe viitor să se apropie de ei, cu următoarea motivare. În documentele depuse în dosar sunt multe omisiuni, inadvertențe, neadevăruri. Legea_ se aplică numai în folosul familiei J. și nu a minorului. 1. Adresa_.05.2014 a DGASPC. Mama este consultată în privința menținerii relațiilor copilului cu tatăl lui,frate, familie. Mama deține locuința singură. A locuit de la revenirea în țară în 5 locuri unde are de plătit cheltuielile (de aceea se tot mută să nu achite datoriile). Loc de muncă stabil. A lucrat în 4 locuri de muncă durata medie o lună de zile. 2. Cererea formulată de minorul Z. M. este dictată de mama, sunt cuvintele ei zise și la fratele mai mare I. D. și săptămâna trecută spuse în școala generală nr. 4 Bistrița când l-a dus la DGASPC: 3. Plângerea la DGASPC din 26.05.2014. M. are o vânătaie pe mână și că ar fi fost bătut. Certificat medico-legal din 26 mai 2014 arată că acesta: lovire cu un corp contondent dur. La poliție mama reclama penal pe copilul ei I. D. că-și obligă fratele (Z. M.) să învețe să nu-l facă de râs și din joacă l-a lovit la umăr. Minorul declară tatălui Z. I. conform înregistrării că J. I. și mama îl puneau în genunchi cu mâinile ridicate ore întregi. Atunci când îi amorțeau mâinile și le scăpa în jos J. I. îl lovea cu pumnii în cap iar mama cu ibricul de cafea (corpul contondent). Declarația_/28.05.2014 DGASPC B-N. Mama se obligă să respecte prevederile Legii 272/2004 în privința minorului. Aceștia îl izolează complet pe M. de tată, frate, familie. Îl ține închis în cameră și nu are voie să privească pe geam, telefonul îi este luat și interzisă orice legătură. 4. Adresa nr._/19.05.2014 DGASPC: Venit mediu de 1100 lei. Adeverința de salariu de 850 lei dată de . dată după 3 zile de angajare și unde a mai lucrat două săptămâni. Acesta a fost loc de muncă stabil. Total venit necunoscut. T. S. a vorbit la telefon cu Z. I. a confirmat că tatăl nu este de acord ca M. să fie dat mamei. Tatăl nu a primit nici un răspuns la adresa efectuată la DGASPC, mai mult nu au fost primiți în audiență la director. Domnul președinte R. când a văzut ce a semnat în prima fază l-ea promis ajutor iar apoi nu le-a mai răspuns în nici un fel. 5.Mama cerere să fie parte civilă în proces dar nu reiese că ar interesa-o binele minorului: cere daune și pensie alimentară. Același lucru cu sprijinul DGASPC l-a făcut cu ani în urmă și cu fratele I. D. care pentru un concediu post natal de 2 ani S. de la DGASPC l-a dat la L. Ilvei de unde le-a fost adus de tatăl lui, pentru că mama l-a părăsit cu rahitism, dublă pareză, un picior smuls din șold și cu o vedere un ochi. Acest copil care termină clasa a VIII-a cu media 9,83 și mama îi face reclamații penale la poliție. 6. Adresa nr._/18.05.2014 DGASPC Bistrița. Doamna C. a locuit în Italia 9 ani împreună cu soțul și copilul. Care soț și care copil. Z. M. este elev în clasa a VIII- a, total greșit, anchete efectuată în drum și nu la fața locului arată două domicilii ale mamei, cel din acte și cel real. Arată că tatăl copilului este cel ce a ținut legătura cu el și i-a asigurat cele necesare,spre deosebire de mamă care i-a abandonat pur și simplu. După răpirea din 2009 nici nu i-a mai sunat de frica lor. Acum brusc a prins-o dorul de Z. M. numai întrucât are datorii mari și a sperat că o va ajuta tatăl lui sau va obține pensie alimentară de câteva sute de Euro să-și plătească datoriile. La venirea în țară Z. I. deși a făcut adresă la DGASPC să se rezolve cauza nu i s-a răspuns și nici nu a fost primit în audiență. I s-a interzis legătura cu fiul deoarece acela era bătut de J. I. și avea urme vizibile pe față și pe mâini. Cu toate ca îi cumpăra la copil rechizite școlare, haine, rechizite, încălțăminte, îi face ochelari de vedere, iar pentru a putea ține legătura cu el îi cumpăra telefon nou și un ceas de mână. Toate bunurile copilului sunt luate de J. I. și nu le mai are. J. I. muta copilul în luna octombrie de la liceul de Arte la generală 5 și apoi la generală nr. 4 fără să ceară aprobarea tatălui biologic. Atât școlile cât și DGASPC nu țin cont de dorința tatălui biologic, deși legea prevede clar mai mult sunt somați să întrerupă legătura cu minorul. T. S. șantajează copilul amenințându-l că dacă nu se integrează în familia J. va zbura la casa de copii, contrar ce prevede legea, el având pe lângă tatăl biologic și familie. În data de 11.12.2014 J. I. agresează fizic și verbal minorul Z. M. în fața clasei de față cu diriginta și reprezentantul inspectoratului. DGASPC în loc să aplice Legea 217/2013 art.23 alin. D amenință copilul. Solicită instanței audierea de urgență a minorului întrucât are 12 ani și scoaterea lui din acest cerc vicios și instituirea tutelei legale și aplicarea Legii nr. 217/2003 privind pe J. I. care terorizează copilul maltratându-l fizic, psihic și verbal. Interzicerea de a se mai apropia de minor la mai puțin de 100 m. De asemenea solicită efectuarea unei anchete penale conform art. 297, 321, 325 Cod penal a factorilor responsabili din DGASPC pentru întocmirea de acte eronate, dezinteres față de copil, folosirea de acte contrar legii și fără valoare, anchete sociale făcute împotriva legii, șantaj și amenințare a minorului. Solicită scoaterea din drepturile ce i se cuvin a mamei dezmoștenirea și interzicerea de a mai purta numele de C. cât și interzicerea de a se mai apropia de ei la mai puțin de 100 m. chiar și după moarte. Este falsă adeverința medicală comunicată în adresa de răspuns a școlii generale nr. 5, depus pentru a motiva absențele, (uz de fals) în această școală în timp ce elevul Z. M. era prezent ( nu bolnav) în școala generală nr. 4 (conform adresei depuse). Solicită efectuarea unei adrese către Școala Generală nr. 5 să prezinte instanței (actul fals). Mai arată că mutările repetate de reședință, familia J. le pune pe seama hărțuirii de către ei. Adevărul (înșelăciune) iau chirii stau un timp și pleacă lăsând datorii la proprietar. În Ș. cel M. ., . lei la Cosmote și chirie; G. P. Debăsești datorii, proprietar parte civilă. La domiciliul lui, unde a avut domiciliu: Provident aproximativ 3000 lei împrumuturi și dobânzi + cheltuieli de recuperare; Romtelecom – Dolce, neplătit contract și nepredare echipamente aferente, aproximativ 2200 lei dat în recuperare firma BBO –AUT + cheltuieli de recuperare. P. confirmare solicită efectuarea de adresă către Romtelecom. Conform legii stabilirea de reședință se face cu acte doveditoare. De asemenea, solicită adresă la Poliția municipiului Bistrița, evidența populației, pentru cei care i-au făcut reședința să prezinte actele justificative sau de proprietate necesare. Pe lângă faptul că insultă proprietarii, îi calomniază și pe ei că-i hărțuiește și este nevoită să se mute ( confirmare martori). La Croitorul J. i s-a cerut să-i primească în pod că ea vine și le ia apartamentul. Solicită efectuarea unei adrese către Școala Generală nr. 4 Bistrița, pentru a comunica de câte ori au fost ei la școală și de câte ori a provocat scandal familia J. și agresarea minorului (confirmate). Întrucât se fac afirmații grave că învață copilul ( să dea foc la casă) solicită audierea minorului în prezența unui psiholog ( conform legii) cu întrebări bine stabilite conform celor arătate în dosar ( de ambele părți) inclusiv cine îl amenință că dacă nu se încadrează în familia J. va zbura la casa de copii. Solicită adresă și la Școala Generală nr. 4 Bistrița pentru a confirma faptul cum că familia J. a provocat scandal la poarta, că nu li s-a dat registru să facă copie de pe el ( această amenințare asupra portarilor în timpul serviciului la o instituție publică = ultraj). Conform adreselor depuse la dosar familia J. confirmă încălcarea legii 272/2004 privind drepturile fundamentale ale copilului ( dreptul de a ține legătura cu tatăl biologic și familia), mai mult se cere chiar interzicerea acestor drepturi. Mama J. N. cheamă poliția că fiul ei I. D. o bate în stradă. Intervenind imediat poliția aprobă convorbirea minorului Z. M. cu tatăl lui fapt interzis de mamă. Cu toate acestea mama face plângere penală copilului că ia dat să vorbească cu tatăl lui ( că mama nu-i permite) cu ce drept interzice? Protecția copilului, pe lângă faptul că nu i-a măsuri să se respecte drepturile copilului (obligatorii conform legii) cere chiar poliției să le interzică a exercita acest drept trimițând chiar adrese ce confirmă încălcarea legii. În loc să urmărească aplicarea legii și să pregătească mama să nu o încalce ( datorită istoricului) o încalcă în formă continuată ( legea) cei care sunt puși să o respecte. A cerut anularea hotărârii întrucât s-au făcut unele erori ( neglijența în serviciu) constatând că aceste persoane continuă cu bună știință să încalce Legea 272/_ și 217/2013 ( abuz în serviciu și abuz de funcții) și doresc cu orice preț izolarea minorului de tatăl biologic. Minorul I. D. Iustinel cel căruia mama lui îi face plângerile penale, a fost adus în stare gravă de boală ( Rahitism și displazie spastică, picior smuls din șold, lipsă vedere la un ochi iar celălalt 1/3 din normal ) cu concursul larg al Protecției copilului care în loc să-l ajute în anul 2009 când a avut loc răpirea îi taie gradul II de handicap, solicită trimiterea lui la o comisie legală de expertiză pentru a i se stabili gradul corect de handicap. Întrucât mama lui a cerut ca acesta să nu se mai apropie de familia sa solicită acordarea unei îndemnizații legale copilului întrucât mama, conform anchetelor sociale a petrecut ultimii 9 ani în Italia cu soțul și nu a avut grijă de copii ( să-și respecte obligațiile de mamă) și nici nu s-a răspuns cu ei. Solicită ca prin încheierea de ședință să se permită tatălui biologic al minorului să țină legătura cu Z. I. întrucât acesta i-a cumpărat (deși nu a fost lăsat să-l vadă) pe lângă rechizite, haine încălțăminte, ceas, un telefon, tocmai pentru a ține legătura. Toate acestea i-au fost interzise minorului de către J. I., contrar legii. Solicită să fie obligați, prin hotărâre să respecte legea, adică drepturile copilului interzise astăzi de J. I.. Mama conform cererii intră în instanță nu pentru a-și crește și educe copiii, ci pentru a obține despăgubiri morale și materiale ( pentru faptul că bunicii i-a crescut pe copii, iar ea i-a neglijat total). Și pe minorul I. D. Iustinel l-a nenorocit pentru foloase materiale ( a fost folosit pentru ca tatăl să primească cei doi ani de concediu post natal și l-a părăsit total). Protecția copilului nu a știu de el timp de 4 ani. A fost pus de dl.R. I. să dea în judecată tatăl pentru părăsire și copilul era dat lui prin tribunal. Nu știe a cui interese apără protecția copilului dar a lui nu. Întrucât J. N. a solicitat să le fie interzis să se apropie de familia ei, solicită să fie admisă cererea dar să-i fie dată și ei interdicție de a se apropia de ei cât timp trăiesc, precum și interzicerea de a mai purta numele de C. și scoaterea din toate drepturile de moștenire a oricărui bun. Mai solicită de urgență punerea în drepturi a minorului Z. M. prin ordonanță, întrucât acesta este complet izolat de tată și familie. Cer deschiderea anchetei penale asupra celor ce sunt puși să vegheze la respectarea legii și a drepturilor copilului, iar aceștia în firmă continuată o aplică după bunul plac, contrar normelor legale.
La data de 03.02.2015 numitul T. R. a depus la dosar un script intitulat întâmpinare cu valențe însă de cerere de intervenție în interes propriu (fila 208)având ca obiect obligarea intervenientei în interes propriu C. N. de a-i plăti suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli locative restante pentru apartamentul închiriat la data de 07.11.2013, pentru care însă din luna iulie 2014 nu s-au mai plătit cheltuielile. La asociația de locatari nu a plătit nici un ban de la început, iar celor de la Electrica nu le-a dat voie să citească contorul șase luni. La finalul luni octombrie, au fost anunțați că chiriașii au părăsit locuința, lăsând în urmă foarte multe facturi. Precizează faptul că din momentul în care nu au mai beneficiat de serviciile celor de la Aquabis, Electrica și E-On Gaz, aceștia au părăsit locuința, neplătind nimic. Incepând din luna noiembrie s-a prezentat la Electrica, E-On Gaz și Asociația de locatari, plătind inclusiv deschiderea lor, dovadă chitanțele. La Asociația de locatari a plătit suma de 872 lei, la Electrica 584 lei, iar la E-On Gaz - 545 lei, în total 2000 lei.
În ședința publică din data de 19.02.2015 după discutarea prealabilă în condiții de contradictorialitate s-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de R. T. și s-a respins ca neîntemeiată excepția invocată in oficiu de instanță la termenul anterior de judecată a decăderii pârâților-reclamanți reconvenționali C. din dreptul de a formula cerere reconvențională față de cererea de intervenție îndreptată împotriva lor intervenienta C. N. pentru considerentele menționate în încheierea de ședință-practica a prezentei hotărâri și s-a pus în discuția contradictorie a părților inadmisibilitatea cererii reconvenționale față de cererea de intervenție pentru considerentul că obiectul cererii de intervenție este distinct și nu are legătură cu obiectul cererii de intervenție, respectiv cererea reconvențională are ca obiect raporturile de familie dintre părinți și fiică, iar cererea de intervenție are ca obiect raporturile juridice dintre mamă și copil, respectiv bunici și copil.
Examinând prioritar conform art.248 Cod proc. civ. excepția invocată din oficiu, a inadmisibilității cererii reconvenționale aparținând pârâților C. M. și S. față de cererea de intervenție în interes propriu aparținând intervenientei C. N. în raport de care cei doi au dobândit calitatea de pârâți, tribunalul constată temeinicia excepției. Pârâții sunt părinții intervenientei, între ei subzistând o acută stare conflictuală după separarea fiicei de concubinul avut după prima căsătorie, reclamantul Z. I., și după recăsătorirea acesteia cu pârâtul J. I.. Văzând prevederile art. 209 alin. 1 Cod procedură civilă ce stipulează necesitatea legăturii dintre cererea reconvențională și cea principală prin prisma pretențiilor reconvenționale care să derive din același raport juridic sau în strânsă legătură cu acesta, văzând obiectul cererii reconvenționale formulată de pârâții C. M. și C. S.- dezmoștenirea fiicei, interdicția ca aceasta să le poarte pe viitor numele și interdicția ca aceasta pe viitor să se aproprie de ei-, dar și obiectul cererii de intervenție în interes propriu formulată de C. N. în raport de care s-a formulat cererea reconvențională - exercitarea autorității părintești și a legăturilor de familie dintre bunici și fratele mai mare în ceea ce-l privește pe minorul M. A. I. revenit în familia mamei și distincția totală dintre obiectul cererii reconvenționale formulată de pârâții soți C. M. și C. S. și care vizează exclusiv raporturile de familie dintre aceștia și fiica lor C. N., față de raportul juridic dedus judecății prin acțiunea principală formulată de reclamantul Z. I. și cea a cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta C. N. referitoare la exercitarea autorității părintești și a legăturilor de familie dintre bunici și fratele mai mare, respectiv soțul actual al mamei în ceea ce-l privește pe minorul M. A. I. revenit în familia mamei în cadrul măsurilor de protecție specială instituite prin Legea nr. 272/2004, constatând independența totală a raporturilor juridice menționate, urmează a admite ca fiind întemeiată excepția inadmisibilității cererii reconvenționale examinate.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Copilul Z. M.-A.-I., CNP_, s-a născut la data de 20.07.2002 în loc. Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, și este fiul reclamantului Z. I. și al intervenientei în interes propriu C. N., foști concubini (f.160).
Având în vedere că ambii părinți au plecat la muncă în Italia, prin Hotărârea nr. 206/28.06.2006 a Comisiei pentru protecția copilului din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud băiatul a fost plasat la bunica maternă C. S. (f.163).
Anterior relației de concubinaj intervenienta a fost căsătorită cu numitul I. I. din data de 18.07.1998 până la data de 3.04.2000 când prin sentința civilă nr. 1482/2000 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. 9977/1999 căsătoria a fost desfăcută prin divorț (f. 13-14 dosar civil acvirat). Fiul celor doi, minorul I. D.-Iustinel născut la data de 16.06.1998, a fost încadrat în grad de handicap mediu prin Hotărârea nr. R5/288 din 17.05.2006 a Comisiei pentru protecția copilului BN. În baza sentinței civile nr. 842/F/2006 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, acvirat, a fost plasat la bunicii materni C. S. și M. (f.15, 34-35 dos. acvirat), părinții fiind plecați la muncă în străinătate, în circumstanțele în care la divorț a fost încredințat tatălui împreună cu care a locuit inițial în . după 6 luni de zile a fost părăsit de acesta, astfel că a rămas practic în grija mamei și a bunicilor materni, iar după plecarea mamei în străinătate, prin intermediul autorităților, în grija bunicilor materni.
Bunicii materni ai celor doi frați, soții C. M. și S., i-au avut în îngrijire pe cei doi nepoți din anul 2006, atât mama, cât și tatăl lui M., plecați la muncă în străinătate, susținându-i financiar.
Mama băieților, intervenienta C. N., s-a căsătorit la data de 14.12.2009 cu pârâtul J. loan, cei doi devenind părinții lui J. D. A., născută la data de 20.12.2010 (f. 86-87).
Destrămarea relației de concubinaj dintre mama copiilor și reclamantul Z. I., respectiv existența relației de căsătorie a acesteia cu pârâtul J. I. a destabilizat relația dintre mamă și bunicii materni care îl preferau și îl preferă pe fostul concubin, ajungându-se ca fiica, intervenienta C. N., și părinții, pârâții C. M. și S., să se situeze pe poziții ireconciliabile. Astfel, în dosarul penal nr. 101/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, atașat prezentului,prin rezoluția din data de 31.05.2010 (f. 20-21) s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de soții C. N. și J. I. pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat, înșelăciune și nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului ca urmare a plângerii soților C. M. și S. formulată în data de 23.12.2009 după ce primii s-au întors în țară în concediu, mama locuind la bunicii materni unde se aflau și băieții ei, locație în care era găzduit când se întorcea în țară și fostul ei concubin, pe fondul neînțelegerilor dintre membri familiei C. mama și copii plecând la locuința soțului, de unde copiii au revenit la bunicii materni.
În anul 2014 soții C. N. și J. I. au revenit definitiv în țară, în orașul Bistrița unde și-au găsit locuri de muncă (f.93-100), inițial locuința familiei fiind stabilită în apartamentul închiriat de la intervenientul R. T. (f.105, 208).
Relaționarea mamei mai ales cu M. a fost facilitată de reprezentanții DGASPC-BN, în circumstanțele arătate: deteriorarea cronică a raporturilor dintre mamă și bunicii materni, aspecte probate de înscrisurile depuse la dosar f.51-80. Atât mama, cât și M. au dorit reîntregirea familiei, în care sens s-au manifestat neechivoc, prima dresând la data de 20.03.2014 solicitarea de reintegrare în familia sa (f.82), cu acordul soțului (f.81), iar băiatul exprimând constant aceeași dorință în fața reprezentanților direcției. În privința lui D. nu s-a pus problema schimbării situației plasamentului.
Pe fondul climatului tensionat dintre membri familiei C., la data de 22.05.2014 cei doi frați s-au certat în locuința bunicilor materni în a căror grijă se aflau, D. lovindu-l pe M.; mama a sesizat organele de poliție la data de 26.05.2014 când a văzut echimoza de pe antebrațul fiului cel mic, însă lucrarea penală s-a clasat la data de 9.09.2014 (f.14) urmare a împăcării părților.
Consecutiv incidentului, prin Hotărârea nr. 55 din 27.05.2014 a Comisiei pentru protecția copilului din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud s-a redat în familia mamei C. N. copilul Z. M. A. I. aflat anterior în plasament familial la bunicii materni C. M. și S., reținându-se schimbarea în sens pozitiv a situației mamei și solicitarea acesteia de reintegrare în familie (f.3). Documentația ce a stat la baza emiterii acestei hotărâri este atașată la dosar f. 37-105 și cuprinde: raport asupra anchetei sociale întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bistrița-Năsăud, acte de stare civilă și de identitate ale părinților biologici și copilului, inclusiv aparținând soțului actual al mamei, pârâtul J. I., dovezi ale reședinței familiale și ale raporturilor de muncă derulate de membri ei, declarații ale mamei date reprezentanților direcției și solicitări de a facilita relaționarea părintelui cu copilul, inclusiv de redare a copilului în familie, declarația copilului din data de 17.05.2014, certificatul medico-legal ce atestă prezența la data de 26.05.2014 a leziunilor traumatice pe antebrațul copilului produse probabil prin lovire cu un corp dur și care necesită 1-2 zile de îngrijiri medicale, adrese și note telefonice privind facilitarea de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bistrița-Năsăud a relaționării copilului aflat în plasament la bunicii materni cu mama ce a solicitat redarea în familia proprie și derularea procedurilor impuse, raportul de consiliere întocmit de direcție după întâlnirile dintre mamă și copil, raportul de situație referitor la copil, raportul de consiliere a mamei și a copilului, raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică si/sau psihoeducațională a mamei, a soțului ei și a copilului, ancheta socială întocmită de primăria municipiului Bistrița.
În cauza pendinte se contestă măsura de reintegrare înainte evocată de către tatăl biologic al lui M., reclamantul Z. I., aflat în continuare în străinătate, prin mandatar C. M.-bunicul patern, si concomitent se pretinde restricționarea relațiilor dintre M. și pârâtul J. I., soțul mamei băiatului. În același timp solicitarea intervenientei în interes propriu C. N., mama copilului, este de restricționare a relațiilor dintre M. și pârâții-bunici materni, respectiv fratele mai mare D..
Niciuna dintre solicitări, nici cea referitoare la exercitarea autorității părintești și nici cea privind restricționarea legăturilor de familie dintre bunici și fratele mai mare pe de o parte, respectiv soțul actual al mamei pe de altă parte cu minorul M. A. I., revenit în familia mamei în cadrul măsurilor de protecție specială instituite prin Legea nr. 272/2004, nu este întemeiată.
Din prima perspectivă, instanța reține că în prezent M. este elev în clasa a Vl-a C la Școala Gimnazială nr.4 Bistrița (f.184-186) și D. este elev în clasa a IX-a la Liceul de Arte C. B. Bistrița. M. locuiește împreună cu mama, soțul actual și fiica lor de 3 ani D. A. (f.86) în mun. Bistrița, ..5, ., jud. Bistrița-Năsăud,într-o locuință proprietate personală a unui prieten, domnul Dosa Z. A., compusă din 2 camere, bucătărie și baie, satisfăcător mobilată, utilată cu cele necesare desfășurării unei vieți normale de familie și întreținută corespunzător din punct de vedere al igienei (180-181) . Atât mama cât și soțul actual au încheiate contracte de muncă la același angajator (f. 202-204), având asigurate resursele financiare pentru o viață familială obișnuită. Deținerea aptitudinilor părintești și a mijloacelor necesare asigurării unei dezvoltări corespunzătoare a lui M. au fost constatate de reprezentanții DGASPC, ai unității administrativ-teritoriale în a cărei circumscripție locuiește și consemnate în înscrisurile depuse la dosar. Totodată s-au produs dovezi certe ale acomodării băiatului în familia mamei, în care există premisele oferirii unei corespunzătoare îngrijiri. Circumstanțele expuse argumentează concluzia dispariției în totalitate a împrejurărilor care au condus la instituirea măsurii plasamentului lui M. la bunicii materni, mama în a cărei familie copilul s-a reintegrat stabilindu-se definitiv în țară. În contextul în care tatăl biologic se află în continuare în străinătate și mama băiatului și-a refăcut viața alături de pârâtul J. I. cu care s-a și căsătorit, contestarea măsurii reintegrării lui M. în familia mamei este nefondată: neechivoc s-a demonstrat că, în continuare, prin reintegrarea în familia mamei băiatul nu este expus vreunui risc și nu îi sunt afectate interesele în nicio privință, dimpotrivă evoluția copilului este una pozitivă, în care sens sunt și rezultatele școlare.
Susținerile din acțiunea principală privitoare la comportamentul neadecvat al pârâtului J. I. față de M. nu au fost demonstrate în nici un fel, rămânând pe tărâmul afirmațiilor neprobate. De altfel ele sunt contrazise de băiat care, atât în fața reprezentanților direcției ce îi monitorizează situația, dar și a instanței de judecată.
Audiat în camera de consiliu a instanței în data de 8.01.2015, minorul Z. M. A. I. care s-a prezentat într-o ținută vestimentară corespunzătoare, cu haine noi, având totodată și un comportament deosebit de respectuos, deschis la întrebările puse de președintele de complet, liniștit și încrezător în sine. A relevat instanței că începând cu vacanța de vară din anul 2014 se găsește în familia mamei C. N. căsătorită cu J. I., înainte fiind dat în plasament la bunicii materni C. M. și Chirtibeș Sănduca. Opinează că dorința lui este aceea de a fi crescut de mamă și de soțul actual al acesteia, la întrebarea corespunzătoare răspunzând ”da, de o sută de ori da”. O preferă pe mamă și pe soțul acesteia căruia acum îi spune tată, pentru că este mama lui, l-a ajutat să treacă peste lacunele școlare și „îl pupăcește ca o mamă adevărată”. A ținut să aducă la cunoștința președintelui de complet că a obținut în primul semestru școlar nota 9 la teza de la matematică și 7 la cea de limba română și și-a îmbunătățit caligrafia întrucât mama l-a pus în timpul perioadei de vară să reîncepă scrierea alfabetului pe un caiet separat așa încât astăzi are un scris frumos. A fost mutat de mamă la Școala Generală nr.4 din Bistrița pentru că este mai aproape de casă și acolo s-au găsit cadre didactice „la care le-a ajuns la inimă” motiv pentru care a început chiar să-i placă mult matematica. Nici mama și nici soțul acesteia nu-i aplică vreo corecție fizică sau una prea severă decât că atunci când mai face câte o „ prostioară” i se interzice o zi sau două jocul pe telefon. A povestit și un incident care s-a petrecut la școala unde învață, când soțul mamei s-a prezentat la școală să plătească un manual și i-a văzut ghiozdanul lângă bancă, pe dușumea, i-a atras atenția și „i-a fluturat un pic urechea” fără să perceapă acest gest ca o pedeapsă în rest niciodată mama și tata nu se comportă în așa fel încât să-i dăuneze în vreun fel. Când se afla în plasament la bunici situația sa a fost cu totul alta, obișnuia să vorbească foarte urât, purta haine vechi, chiar și rupte de la fratele său mai mare, avea rezultate școlare slabe, în teza de la limba română având nota 4 iar la matematică nota 3 și pentru orice greșeală era lovit cu bătătorul de covoare. A mai relatat că, de când este la școală, săptămânal ambii bunici sau numai bunica Chiribes S. vin la școala la care învață și îi repetă că mama sa intervenianta C. N. va ajunge la pușcărie ori la casa de nebuni, pentru că atât o vor deranja până va înnebuni și atunci el o să ajungă în plasament la un centru.
De altfel vizitele frecvente ale bunicilor la școala unde învață M., la intervale și momente aleatorii au avut ca efect deranjarea copilului și a rutinei sale școlare au determinat schimbarea unității de învățământ (f.f.172-178,184-186). Oricum, după reintegrarea în familia mamei rezultatele școlare ale lui M. s-au îmbunătățit incontestabil.
Concluziile raportului de evaluare psihologică cea mai recentă (f. 247-248), după 13 ședințe de consiliere psihologica începând cu data de 03.10.2014 si pana in prezent în care s-a urmărit monitorizarea atenta a minorului si mediul familial in care sa-i fie îndeplinite nevoile de dezvoltare, cat si susținerea emoționala in vederea dezvoltării deprinderilor de comunicare cu mama si familia acesteia, sunt acelea că M. relatează despre modalități pozitive de relaționare cu mama si N., soțul mamei, precum si cu surioara D., afirma ca se înțelege bine cu aceștia, iar cu mama a legat o relație de atașament foarte buna, că are sentimente ambivalente fata de bunici si frate, datorita vizitelor dese pe care aceștia le fac la scoală, cat si datorita faptului ca aceștia ii vorbesc urat despre mama sa, acesta fiind si motivul pentru care M. își dorește să înceteze toate conflictele dintre bunici și mamă. M. a declarat ca s-a adaptat foarte bine în familia mamei si dorește sa rămână in continuare împreuna cu aceasta. De asemenea, s-a adus la cunoștința mamei sa acorde importanta comunicării verbale, a ideilor si sentimentelor minorului in legătura cu o problema, oferindu-i totodată si sprijin. La momentul evaluării nu se evidențiază probleme cognitive, psihofiziologice, comportamentale si de relaționare interpersonala majore. Se recomandă: menținerea copilului in familia biologica a mamei.
Nu este de ignorat nici împrejurarea că în cele din urmă înșiși bunicii materni, soții C., au confirmat în fața instanței la ultimul termen de judecată că la inițiativa lor s-a promovat demersul juridic pendinte, al cărui redactor este bunicul matern, scopul procesului fiind acela ca bunicii și nepotul pe care l-au crescut să poată relaționa necondiționat, în care sens în final au agreat menținerea situației actuale de reintegrare a copilului în familia mamei sale, căreia i se pretinde renunțarea la resticționarea legăturilor dintre copil și bunici, respectiv dintre frați.
P. urmare, instanța conchide că nu subzistă nici un considerent de natură a conduce la reformarea dispoziției de redare a lui M. în familia mamei ori de restricționare a raporturilor dintre copil și soțul mamei, întrucât în cadrul familiei mamei creșterea, educarea, și instruirea îi sunt asigurate corespunzător interesului său la cea mai adecvată îngrijire și dezvoltare într-un mediu propice inclusiv din punct de vedere afectiv, în deplin acord cu dorința băiatului și a tuturor membrilor acelei familii. Se impune așadar a se da în continuare eficiență principiului primordialității responsabilității creșterii copiilor de către părinți, în speță de către mamă, cu atât mai mult cu cât tatăl biologic, în continuare în străinătate aflându-se, nu are realmente o atare posibilitate.
Din a doua perspectivă, a restricționării legăturilor de familie dintre M. pe de o parte și bunicii materni și fratele mai mare pe de altă parte, instanța reține că aceștia este o puternică legătură de atașament creată în decursul celor 12 ani în care s-a format și menținut ca atare, cu atât mai mult în ultimii 9 ani anteriori redării lui M. în familia mamei, interval de timp în care bunicii materni și cei doi nepoți au conviețuit permanent, mama băieților fiind plecată la muncă în străinătate. Bunicilor nu li se poate reproșa că nu s-au preocupat adecvat de M. și de buna relaționare între cei doi nepoți, în care sens este întreaga probațiune și declarațiile băiatului. Incidentul dintre cei doi copii petrecut în casa bunicilor este unul izolat, importanța acordată de mamă, care l-a dus pe M. la medicul legist pentru evaluarea echimozei de pe braț și apoi a formulat plângere penală împotriva bunicilor și a fratelui copilului (respectiv părinții ei și primul ei fiu) fiind exagerată, pe fondul tensiunii exacerbate dintre adulți (părinții și fiica situându-se pe poziții ireconciliabile). De altfel la plângerea penală s-a renunțat, intervenind împăcarea.
Este adevărat că neînțelegerile cronice dintre mama lui M. și părinții ei au degenerat, ajungându-se ca disputa să afecteze modul în care relaționează M. cu bunicii, respectiv cu fratele mai mare, mama restricționând orice întâlnire, însă nici deranjarea de către primii a copilului la școală ori imediat după terminarea orelor, la momente și intervale absolut aleatorii, nu este permisă, afectându-l negativ pe M., în care sens copilul s-a exprimat explicit atât în fața instanței de judecată, cât și a reprezentanților DGASPC care îl monitorizează. În același timp M. și-a declarat neechivoc sentimentele de atașament față de bunici și fratele mai mare, dorința lui cea mai mare fiind ca aceștia să se împace. Băiatul a conștientizat și că bunicii îl manipulează, denigrând-o constant în discuțiile pe care le poartă cu el pe fiica lor, mama copilului, pe care acesta însă o iubește și alături de care dorește să crească.
P. urmare nu se poate reține că în situația dată, a acutizării neînțelegerilor dintre soții C. și fiica lor C. N., s-ar fi dovedit că relațiile personale dintre M. și cei doi bunici materni, respectiv fratele mai mare ar fi deteriorate ori că există o primejduire reală a dezvoltării copilului cauzată de către bunicii materni sau fratele mai mare, de natură a antrena consecința pretinsă de intervenientă a interzicerii legăturilor de familie dintre cei patru care timp de nouă ani au conviețuit împreună în cei mai buni termeni.
În cauză devin astfel incidente prevederile art. 14 și 15 din Legea nr. 272/2004, conform cărora copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament; are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior; părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului. În sensul art. 15 al legii, relațiile personale se pot realiza prin:a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul; b)vizitarea copilului la domiciliul acestuia; c) găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit; d) corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul; e) transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menține relații personale cu copilul; f) transmiterea de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul. P. derogare de la regula conform căreia orice drept dă expresie unui interes legitim, dreptul părintelui, al bunicilor, al altor rude de a avea legături cu minorul este recunoscut în considerarea interesului exclusiv al copilului. Noțiunea de „interes a copilului” are un caracter complex, interesul fiind legat de vârsta acestuia, de ocupația și comportamentul părinților, bunicilor, fraților, de atașamentul copiilor față de părinți, respectiv bunici, frați, de interesul reciproc pe care aceștia l-au manifestat față de minor, de legăturile afective stabilite între ei și de posibilitățile lor materiale. Legea 272/2004 are caracter de lege specială în materia protecției și promovării drepturilor copilului, reglementând cadrul legal privind respectarea, promovarea și garantarea drepturilor copilului în general. Împrejurarea că în această lege sunt cuprinse și dispoziții ce vizează protecția specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi, (cap. III din lege) nu îi diminuează domeniul de aplicare, ca lege–cadru privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cuprinzând dispoziții atât privind protecția copilului în general, cât și a copiilor aflați în situații speciale (protecția copiilor refugiați și protecția copiilor în caz de conflict armat, protecția copilului care a săvârșit o faptă penală și nu răspunde penal)
În același este și art. 8 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale, precum și întreaga jurisprudență a CEDO. Astfel, în cauzele Scozzari si Giunta contra Italiei, Marchx contra Belgiei Ticli și Mancuso contra Italiei, Curtea a arătat că pentru un părinte și copilul său, a fi împreună este un element esențial al vieții de familie, acest lucru fiind valabil și pentru relațiile dintre un copil și ceilalți membri ai familiei. În cauza Boyle contra Marii Britanii s-a apreciat că legătura dintre unchi și nepot intră în sfera de aplicare a art. 8 din Convenție, deoarece împrejurarea locuirii împreună nu este o condiție sine qua non a menținerii relațiilor de familie, iar între reclamant și nepotul său au existat contacte anterioare, aceleași considerente fiind avute în vedere și în cauza E. Zampieri contra Italiei.
O restrângere a modalității de realizare a acestor legături personale s-ar impune doar în cazul în care acest lucru ar contraveni interesului superior al copilului, în sensul că bunicii și fratele mai mare ar periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului. În speță a rezultat însă că este de necontestat afecțiunea și îngrijirea pe care bunicii și fratele o oferă lui M., în care sens sunt nu doar confirmările băiatului, dar și depozițiile martorilor C. J. și S. F., ale căror declarații date în fața instanței de judecată sunt atașate la f. 235-236.
În cauza pendinte,examinând dovezile administrate, tribunalul reține că nu există niciun temei pentru ca intervenienta să pretindă interzicerea dreptului bunicilor materni, respectiv a fratelui lui M. de a avea legături personale cu acesta, bunicii și fratele copilului dintr-o altă relație a mamei încadrându-se în categoria denumită generic „familie extinsă”, căreia actuala reglementare în materie, art. 14 din Legea nr. 272/2004, îi recunoaște dreptul de a menține relații personale cu copilul.
În circumstanțele date, impactul negativ al relaționării lui M. cu cei trei, bunicii și fratele mai mare, este în legătură doar cu inexistența unui program de vizitare, achiesat de cei interesați ori fixat de instanța de judecată. Cum însă în prezenta cauză o atare solicitare nu s-a formulat, excede oricărei analize stabilirea lui în prezentul cadru procesual, conturându-se însă neechivoc necesitatea fixării programului în cel mai scurt termen.
P. considerentele de fapt și drept expuse, tribunalul urmează a respinge ca neîntemeiată atât acțiunea principală formulată de reclamantul Z. I., prin mandatar C. M., cât și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta C. N., și ca inadmisibilă atât cererea reconvențională formulată de pârâții C. M. și C. S. în contradictoriu cu intervenienta în interes propriu C. N., cât și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul R. T..
Cheltuieli de judecată nu a pretins niciunul dintre litiganți.
P. ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată acțiunea principală formulată de reclamantul Z. I., cu domiciliul în ., județul Bistrița-Năsăud, prin mandatar C. M., cu domiciliul în Bistrița, .. 4, ., județul Bistrița-Năsăud, împotriva pârâtei Comisiei P. Protecția Copilului Bistrița, cu sediul în Bistrița, .-2, județul Bistrița-Năsăud, și a pârâtului J. I., cu domiciliul în Bistrița, .. 5, ., .-Năsăud.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta C. N., cu domiciliul în Bistrița, .. 5, ., .-Năsăud împotriva pârâților C. M. și C. S..
Respinge ca inadmisibilă cererea reconvențională formulată de pârâții C. M. și C. S., ambii cu domiciliul în Bistrița, .. 4, ., județul Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intervenienta în interes propriu C. N..
Respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul R. T., cu domiciliul procesual ales la numitul Țolan I. din localitatea Feldru, nr. 451, județul Bistrița-Năsăud.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.02.2015.
Președinte, Grefier,
N. C. G. N.
Red.dact. N.C. 14.03.2015
| ← Curatelă. Decizia nr. 261/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD | Reintegrare în familie. Sentința nr. 34/2015. Tribunalul... → |
|---|
