Partaj judiciar. Decizia nr. 140/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD

Comentarii

0

Decizia nr. 140/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 140/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR.140/R/2015

Ședința publică din data de 13 octombrie 2015

Tribunalul constituit din :

PREȘEDINTE: R.-I. B., judecător

JUDECĂTOR: G.-C. F., președinte secție

JUDECĂTOR: M.-L. B., judecător

GREFIER: A. Ș.

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor civile declarate de reclamanții M. M., B. R., M. G. și pârâții G. A., G. I., împotriva sentinței civile nr.2560/2014, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.

Dezbaterile asupra fondului recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 30 septembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din hotărâre când, din lipsa timpului necesar pentru deliberare, tribunalul a amânat pronunțarea succesiv, pentru data de 7 octombrie 2015 și, apoi, pentru data de 13 octombrie 2015.

TRIBUNALUL

deliberând, constată:

Prin sentința civilă nr. 2560/26.11.2014, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul civil nr._ s-a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții M. M., B. R. și M. G., împotriva pârâților M. V., G. A., G. I. și . primar și, în consecință:

S-a constatat că numitul M. Izachim a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unei suprafețe de circa 5700 mp din terenul înscris în CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039, suprafață ce excede celei corespunzătoare cotei tabulare de 15/32 părți a pârâților G. I. și G. A., precum și asupra unei suprafețe de circa 500 mp din terenul înscris în CF nr.773/A I. M. nr. top 2036, suprafață ce excede celei corespunzătoare cotei tabulare de 3/7 părți a pârâților G. I. și G. A..

S-a constatat că defuncții M. Izachim și M. D. au dobândit prin accesiune, potrivit art.492 cod civil din 1864, în timpul căsătoriei acestora, dreptul de proprietate asupra casei de locuit edificată pe terenul înscris în C.F. nr.773/A I. M., nr. top. 2036.

S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei M. D. decedată la data de 18.12.1967 se compune din cota de 1/2 părți din casa de locuit edificată pe terenul înscris în C.F. nr.773/A I. M., nr. top. 2036 și din animalele existente în gospodărie: doi cai, în valoare totală de 2.000 lei, un bivol în valoare de 2.000 lei și 30 de oi în valoare totală de 3.000 lei, ca urmare a sistării comunității matrimoniale de bunuri.

S-a constatat că la această masă succesorală au vocație succesorală legală numitul M. Izachim în cotă de ¼ părți, în calitate de soț supraviețuitor și reclamanții în cotă de ¾ părți împreună, în calitate de descendenți.

S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei M. D. a revenit în întregime numitului M. Izachim, reclamanții fiind escontentați.

S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului M. Izachim decedat la data de 19.04.2006, se compune din suprafața de circa 5700 mp din terenul înscris în CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039, suprafață ce excede celei corespunzătoare cotei tabulare de 15/32 părți a pârâților G. I. și G. A., precum și din suprafața de circa 500 mp din terenul înscris în CF nr.773/A I. M. nr. top 2036, suprafață ce excede celei corespunzătoare cotei tabulare de 3/7 părți a pârâților G. I. și G. A..

S-a constatat că la această masă succesorală au avut vocație succesorală legală pârâta M. V. în cotă de ¼ părți, în calitate de soție supraviețuitoare, reclamanții și pârâta G. I. în cotă de ¾ părți împreună, în calitate de descendenți.

S-a dispus partajarea judecătorească a terenurilor înscrise în C.F nr.773/A I. M., nr. top. 2036 și în C.F nr.373/A I. M. nr. top 2039 și pe cale de consecință:

S-a atribuit pârâtelor M. V. și G. I., în indiviziune, în cote de câte ½ părți fiecare, un lot format din suprafața de 1869 mp cu nr.top nou 2036/1 și un lot format din întreg terenul cu nr. top 2039.

S-a atribuit reclamanților, în indiviziune, în cote de câte 1/3 părți fiecare un lot format din suprafața de 5605 mp cu nr.top nou 2036/2 și un lot format din suprafața de 13.450 mp cu nr.top nou 2036/3.

S-a dispus ca restul suprafeței de teren cu nr.top. nou 2036/4, să rămână înscrisă pe vechii proprietari tabulari.

S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de coproprietate al reclamanților asupra imobilelor atribuite în loturile acestora.

Au fost obligate fiecare dintre pârâtele M. V. și G. I. să plătească reclamanților câte 750 lei, cu titlu cheltuieli parțiale de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că:

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ reclamanții M. M., B. R. și M. G. au chemat în judecată pe pârâții M. V., G. A., G. I. și . primar, solicitând instanței ca în urma probelor ce se vor administra să se pronunțe o sentință prin care să se constatate că defunctul M. Izachim a dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra suprafeței corespunzătoare cotei de coproprietate de 4/7 părți din terenul înscris în CF.nr.773/A I. M. nr. top.2036 și asupra suprafeței corespunzătoare cotei de coproprietate de 17/32 părți din terenul înscris în CF.nr.373/A I. M. nr. top.2039, să se constatate că masa succesorala rămasă în urma def. M. D., decedată la data de 18.12.1967 se compune din cota de ½ părți din construcțiile constând din casă de locuit și anexele gospodărești edificate pe terenul înscris în CF.nr. 1449 I. M. nr. top.2032, din cota de ½ pîrți din bunurile mobile: 2 cai, în valoare totală de circa 2000 lei, 3 vaci în valoare de circa 2500 lei, 30 de oi în valoare totală de circa 3000 lei și 2 porci în valoare totală de circa 1000 lei, să se constatate că la această succesiune au avut vocație succesorală legală defunctul M. Izachim în calitate de soț supraviețuitor în cotă de ¼-a părți și reclamanții M. M., B. R. și M. G., în calitate de fii, în cote de câte ¼ părți fiecare, să se constatate că masa succesorala rămasă în urma def. M. Izachim, decedat la data de 19.04.2006 se compune din cota de ¼ părți din succesiunea defunctei sale soții M. D., din cota de ½ părți din construcțiile constând din casă de locuit și anexe gospodărești edificate și din suprafețele de teren uzucapate, să se constatate că la această succesiune au vocație succesorală legală reclamanții M. M., B. R. și M. G. și pârâta G. I., în calitate de fii, în cotă de 3/4 părți împreună și pârâta M. V. în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de ¼ părți, să se dispună partajarea acestei succesiuni conform cotelor de moștenire legală și să se dispună întabularea în CF. pe numele reclamanților a dreptului de proprietate asupra imobilelor ce vor reveni în lotul acestora.

În fapt, reclamanții au arătat că în timpul căsătoriei mamei lor, M. D., cu tatăl lor, M. Izachim, aceștia au edificat pe terenul arătat casă de locuit și anexe gospodărești constând din șură, grajd și cotețe.

După decesul numitei M. D., tatăl lor s-a recăsătorit cu pârâta M. V. și au demolat o parte din anexele gospodărești, iar cu același material rezultat au edificat grajdul existent în prezent. Casa de locuit existentă în prezent este identică cu cea de la data decesului mamei lor.

Profitând de împrejurarea că aceste construcții nu erau înscrise în C.F., defunctul tată al reclamanților cu complicitatea celei de-a doua soții s-au deplasat la notar și au încheiat un contract de întreținere cu fiica din a doua căsătorie și soțul acesteia prin care le-au transmis în întregime construcțiile care nu erau evidențiate în C.F. Tatăl reclamanților putea înstrăina doar cota de ½ din aceste construcții, care constituiau proprietatea sa, urmare sistării comunității de bunuri, situație în care în succesiunea mamei reclamanților se include cota de ½ părți din construcțiile ce au constituit bun comun.

La data decesului mamei reclamanților existau și animalele specificate în petitul acțiunii, animale ce au fost înstrăinate de tatăl reclamanților în timpul celei de-a doua căsătorii.

Încă dinaintea celui de-al doilea război mondial, antecesorii tatălui reclamanților au intrat în posesia terenurilor din litigiu și le-au folosit în mod public, pașnic, neconturbați și sub nume de proprietari până la data căsătoriei fiului acestora, când i le-au transmis cu titlu de zestre. De la data înzestrării cu ocazia primei căsătorii și până la decesul său, tatăl reclamanților a folosit terenurile din litigiu în aceleași condiții cu antecesorii săi, timp de peste 30 de ani, dobândind prin joncțiunea posesiilor dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra terenurilor.

Ca modalitate de partajare s-a solicitat atribuirea de loturi conform cotelor legale de moștenire.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.651,659, 669 si urm.728 și urm. Cod civil, ale art.1452 și urm. Cod civil austriac și ale Legii nr.319/1944.

La termenul de judecată din data de 21.05.2014 (f.279) reclamanții și-au precizat acțiunea civilă formulată în sensul că la componența masei succesorale în loc de ½ din construcții solicită ¼ din construcții, deoarece ½ din construcții au fost edificate de părinții părților, iar ½ din construcții de au fost edificate de reclamanți.

Pârâta M. V. a formulat întâmpinare (f.33-34) prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată și nelegală a acțiunii civile formulate de reclamanți, deoarece s-a căsătorit cu numitul M. Izachim în anul 1968, iar la data căsătoriei pârâta a primit zestre de la părinții săi trei parcele de teren agricol pe raza comunei Maieru, ce au fost vândute de soțul său în anul 1970 pentru prețul de 18.000 lei, sumă de bani ce a fost cheltuită pentru întreținerea și creșterea celor 3 copii rezultați din prima căsătorie a soțului, copii rămași fără mamă, cu vârste între 4 și 12 ani.

Casa de locuit edificată de numitul M. Izachim nu era terminată, motiv pentru care au locuit 16 ani în casa veche proprietate a mamei soțului, casă ce a fost demolată ulterior. Mama soțului era bolnavă, iar de întreținerea și înmormântarea acesteia s-au ocupat numitul M. Izachim și cea de-a doua soție, pârâta M. V..

La edificarea casei de locuit a contribuit și mama numitului M. Izachim, iar casa a fost terminată în parte (o cameră și veranda) abia în anul 1985. Restul casei de locuit a fost terminată după căsătoria pârâtei G. I. cu G. A., care a făcut restul lucrărilor din venituri personale.

Grajdul era vechi și degradat, iar în urma unor calamități s-a surpat, motiv pentru care s-a edificat un grajd nou cu ajutorul numitului Martița N..

Prin contractul de întreținere viageră încheiat între numitul M. Izachim și pârâta M. V. și pârâții G. I. și G. A., numitul M. Izachim a lăsat pârâților M. V., G. I. și G. A. casa de locuit și terenurile aferente, în schimbul îngrijirii, întreținerii și înmormântării acestuia.

Pârâții G. I. și G. A. în ședința publică din 27.10.2006 (f.63) au arătat că nu sunt de acord cu acțiunea reclamanților.

Pârâta . primar, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare sau alte cereri scrise și nici nu și-a delegat un reprezentant în instanță.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit extrasului de CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039 (f.8) terenul de natură rât, în suprafață totală de 1 ha și 1133 mp este coproprietatea tabulară a numitului S. V., în cotă de 1/32 părți, a numitului S. I., în cotă de 1/32 părți, a numitului B. N., în cotă de 15/32 părți, conform înscrierilor datând din anii 1908 și 1931 și a pârâților G. I. și G. A., în cotă de 15/32 părți, cu titlu întreținere, conform înscrierii datând din anul 1997. În partea a III-a a acestei cărți funciare este înscrisă sarcina întreținerii și îngrijirii viagere în favoarea pârâtei M. V..

Potrivit extrasului de CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036 (f.9) terenul de natură rât, în suprafață totală de 4 ha și 5131 mp este coproprietatea tabulară a numiților M. I., M. I., M. Lucreția și M. V., în cote de câte 1/7 părți, fiecare, potrivit înscrierii datând din anul 1933 și a pârâților G. I. și G. A., în cotă de 3/7 părți, cu titlu întreținere, conform înscrierii datând din anul 1997. În partea a III-a a acestei cărți funciare este înscrisă sarcina întreținerii și îngrijirii viagere în favoarea pârâtei M. V..

Potrivit extrasului de CF nr. 1449 I. M. nr. top 2032 (f.10) imobilele de natură casă de locuit, anexe gospodărești și pășune în suprafață 3686 m.p. sunt coproprietatea tabulară a pârâților G. I. și G. A., cu titlu întreținere, conform înscrierii datând din anul 1997. În partea a III-a a acestei cărți funciare este înscrisă sarcina întreținerii și îngrijirii viagere în favoarea pârâtei M. V..

Potrivit Adeverinței nr.432 din data de 28.06.2006 eliberată de Primăria comunei I. M. (f.11) coproprietarii tabulari S. V., S. I., B. N., M. I., M. I., M. Lucreția și M. V. sunt decedați, fără urmași cunoscuți în comună.

Prin Contractul de întreținere viageră autentificat sub nr.594/08.09.1997 de B.N.P. M. S. (f.13) încheiat între numitul M. Izachim și pârâta M. V., în calitate de întreținuți și pârâții G. I. și G. A., în calitate de întreținători, numitul M. Izachim a transmis pârâților G. I. și G. A. casa de locuit din cărămidă și anexele gospodărești, precum și terenul pe care sunt edificate, înscris în CF nr. 1449 I. M. nr. top 2032, precum și cotele de coproprietate din terenurile înscrise în CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039 și în CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036, terenurile transmise fiind bunurile proprii ale numitului M. Izachim, cu titlu moștenire legală și partaj succesoral voluntar, iar construcțiile fiind proprii ale numitului M. Izachim, cu titlu edificare. Pârâții G. I. și G. A. s-au obligat să asigure întreținerea, îngrijirea viageră și înmormântarea întreținuților.

Terenurile din litigiu folosite de pârâții G. I. și G. A. au o suprafață totală de 32.057 m.p. sunt formate din întreg terenul cu nr.top 2039 și din parte din terenul cu nr.top 2036 și se învecinează la nord cu terenurile folosite de numitele E. Iftinia și D. Saveta, la est cu terenul folosit de numitul C. D. și cu pârâul, la sud cu terenurile folosite de numiții F. S. și S. V., iar la vest cu drumul.

Această identificare a rezultat din coroborarea concluziilor completării din aprilie 2013 a raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expert Hasbei-P. F. (f.248-252) cu declarațiile martorilor Martița S. și Preutesi M. (f.59-62).

Potrivit declarațiilor martorilor sus-arătați, în vârstă de 78 ani și respectiv 76 ani în anul 2006, terenurile din litigiu au fost folosite în mod public, pașnic și exercitată sub nume de proprietar de către părinții numitului M. Izachim, numiții M. G. și M. M., încă din „vremea ungurilor” și până la data căsătoriei fiului lor, M. Izachim, cu numita M. D., când i-au transmis acestuia terenurile cu titlu de zestre. Folosința numitului M. Izachim a fost una publică, pașnică și exercitată sub nume de proprietar până la decesul acestuia.

Raportat la data de început a posesiei părinților numitului M. Izachim, apreciată de instanță în preajma anilor 1943-1944, a constatat ca fiind aplicabile în cauză dispozițiile art. 1452 și urm. Cod civil austriac, temei legal în baza căruia a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanți și a constatat că numitul M. Izachim a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unei suprafețe de circa 5700 mp din terenul înscris în CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039, suprafață ce excede celei corespunzătoare cotei tabulare de 15/32 părți a pârâților G. I. și G. A. precum și asupra unei suprafețe de circa 500 mp din terenul înscris în CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036, suprafață ce excede celei corespunzătoare cotei tabulare de 3/7 părți a pârâților G. I. și G. A..

Instanța a apreciat că termenul uzucapiunii de 30 de ani s-a împlinit în persoana numitului M. Izachim, prin joncțiunea posesiei utile exercitate de acesta cu posesia utilă exercitată de antecesorii săi, ambele posesiuni întrunind cerințele unei posesii utile în accepțiunea Codului civil român din 1864.

De asemenea, instanța a apreciat că terenurile din litigiu se află în circuitul civil și că sunt supuse regulilor de drept comun, inclusiv dispozițiilor referitoare la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani, deoarece aceste terenuri nu fac parte din domeniul public al statului sau al unităților sale administrativ-teritoriale pentru a fi imprescriptibile.

Potrivit concluziilor completării din septembrie 2012 a raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expert Hasbei-P. F. (f.229-232) construcțiile din litigiu de natură casă de locuit și anexe gospodărești au fost înscrise greșit în C.F 1449 I. M. nr.top. 2032, în realitate, acestea fiind edificate pe terenul înscris în C.F nr.773/A I. M., nr. top. 2036.

Potrivit declarațiilor martorilor Martița S. și Preutesi M., casa de locuit din litigiu a fost ridicată de numitul M. Izachim și prima sa soție, M. D., fiind terminată de numitul M. Izachim și cea dea doua soție, pârâta M. V. (o cameră), dar și de pârâtul G. A. (două încăperi).

Aceiași martori au arătat că anexele gospodărești existente în prezent au fost edificate de numitul M. Izachim și cea dea doua soție, pârâta M. V.. În final, martorii au arătat că la decesul defunctei existau în gospodărie fie doi bivoli în valoare de 2.000 lei fiecare și probabil oi, fie 2 cai, un bivol și oi. Instanța nu a avut în vedere declarația martorului T. G. (f.244), deoarece martorul nu se născuse la acea dată, iar în declarația dată a repetat cu precizie animalele descrise în petitele acțiunii, ceea ce demonstrează un grad ridicat de subiectivism.

În consecință, deși nu s-a solicitat expres, ci numai indirect, deoarece nu se poate constata existența unui drept de coproprietate în patrimoniul unui defunct, în lipsa constatării dobândirii dreptului respectiv, instanța a constatat că defuncții M. Izachim și M. D. au dobândit prin accesiune, potrivit art.492 Cod civil din 1864, în timpul căsătoriei acestora, dreptul de proprietate asupra casei de locuit edificată pe terenul înscris în C.F. nr.773/A I. M., nr. top. 2036.

Potrivit Certificatului de deces aflat la f.14 dosar numita M. D., cu ultimul domiciliu în . decedat la data de 18.12.1967.

În consecință, instanța în baza art.111 Cod procedură civilă, a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei M. D. decedată la data de 18.12.1967 se compune din cota de 1/2 părți din casa de locuit edificată pe terenul înscris în C.F nr.773/A I. M., nr. top. 2036 și din animalele existente în gospodărie: doi cai, în valoare totală de 2.000 lei, un bivol în valoare de 2.000 lei și 30 de oi în valoare totală de 3.000 lei, ca urmare a sistării comunității matrimoniale de bunuri.

Analizând actele de stare civilă aflate în copie la f. 16-18 dosar, instanța în baza art.1 din Legea nr.319/1944 și art. 659 și urm. Cod civil din 1864, a constatat că la această masă succesorală au avut vocație succesorală legală numitul M. Izachim în cotă de ¼ părți, în calitate de soț supraviețuitor și reclamanții în cotă de ¾ părți împreună, în calitate de descendenți.

Având în vedere faptul că reclamanții au primit alte terenuri de la defunctă (potrivit declarației martorului Martița S.), ce nu au fost incluse în masa succesorală rămasă în urma acesteia, instanța a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei M. D. a revenit în întregime numitului M. Izachim, reclamanții fiind escontentați.

Potrivit Certificatului de deces aflat la fila 15 din dosar numitul M. Izachim, cu ultimul domiciliu în . decedat la data de 19.04.2006.

În consecință, instanța în baza art.111 Cod procedură civilă a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului M. Izachim decedat la data de 19.04.2006 se compune din suprafața de circa 5700 mp din terenul înscris în CF nr. 373/A I. M., nr. top 2039, suprafață ce excede celei corespunzătoare cotei tabulare de 15/32 părți a pârâților G. I. și G. A., precum și din suprafața de circa 500 mp din terenul înscris în CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036, suprafață ce excede celei corespunzătoare cotei tabulare de 3/7 părți a pârâților G. I. și G. A..

Instanța a reținut că numitul M. Izachim a înstrăinat în timpul vieții, prin contract de întreținere autentificat, dreptul de proprietate asupra casei de locuit edificată în realitate pe terenul înscris în C.F. nr.773/A I. M., nr. top. 2036, dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. top. 2032, dreptul de proprietate asupra cotei de 15/32 părți din terenul cu nr. top 2039 I. M. și dreptul de proprietate asupra cotei de 3/7 părți din terenul cu nr. top 2036 I. M..

Analizând actele de stare civilă aflate în copie la filele 16-18 din dosar, în baza art.1 din Legea nr.319/1944 și art. 659 și urm. Cod civil din 1864, instanța a constatat la această masă succesorală au avut vocație succesorală legală pârâta M. V. în cotă de ¼ părți, în calitate de soție supraviețuitoare și reclamanții și pârâta G. I. în cotă de ¾ părți împreună, în calitate de descendenți.

În baza art. 728 Cod civil din 1864, instanța a dispus partajarea judecătorească a terenurilor înscrise în C.F.nr.773/A I. M., nr. top. 2036 și în C.F nr.373/A I. M. nr. top 2039 și pe cale de consecință, a atribuit pârâtelor M. V. și G. I., în indiviziune, în cote de câte ½ părți fiecare, un lot format din suprafața de 1869 mp cu nr.top nou 2036/1 și un lot format din întreg terenul cu nr. top 2039 și, a atribuit reclamanților, în indiviziune, în cote de câte 1/3 părți fiecare un lot format din suprafața de 5605 mp cu nr.top nou 2036/2 și un lot format din suprafața de 13.450 mp cu nr.top nou 2036/3, conform rectificărilor aduse de instanță Tabelului de mișcare parcelară și Planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate din completarea din aprilie 2013 a raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expert Hasbei-P. F., pentru a fi în concordanță cu Procesele verbale de recepție nr.390-393/2014 întocmite de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Bistrița-Năsăud (f.264-275) și a dispus, ca restul suprafeței de teren cu nr. top. nou 2036/4 să rămână înscrisă pe vechii proprietari tabulari.

În baza dispozițiilor Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instanța a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de coproprietate al reclamanților asupra imobilelor atribuite în loturile acestora.

În baza art.274 și urm. Cod procedură civilă, au fost obligate fiecare dintre pârâtele M. V. și G. I. să plătească reclamanților câte 750 lei, cu titlu cheltuieli parțiale de judecată. Instanța a reținut că, reclamanții au suportat cheltuieli de judecată în cuantum total de aprox.2000 lei (183 lei taxă judiciară de timbru-f.5 și f.64, 4 lei timbru judiciar – f.1 verso, 800 lei avans onorariu experți și 3 lei comisioane C.E.C –f.65 și 69 și 1.000 lei onorariu avocat –f.277 și 278), iar cheltuielile au fost acordate în proporție de 2/3 părți, proporțional cu admiterea în parte a acțiunii civile.

Împotriva sentinței expuse au declarat recurs atât reclamanții M. M., B. R. și M. G. cât și pârâții G. A. și soția G. I..

Reclamanții au declarat recurs și împotriva încheierii de ședință din data de 21.05.2014.

1.Prin recursul declarat la data de 29.01.2015, reclamanții M. M., B. R. și M. G. au solicitat, în principal, admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii recurate și rejudecând pe fond pricina să se dispună admiterea acțiunii formulate și, în subsidiar,, admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond; în baza dispozițiilor art.274 din Codul de procedură civilă, au solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanții recurenți susțin că sentința și încheierea atacată sunt netemeinice și nelegale pentru următoarele motive:

Prin încheierea atacată instanța a reținut că reclamanții și-au precizat acțiunea, în sensul că în ce privește componența masei succesorale, au solicitat să fie inclusă, în loc de cota de 1/2 părți din construcții, cota de ¼ părți din construcții, deoarece ½ părți din construcții ar fi fost edificate de reclamanți. Această mențiune din încheierea de ședință este consecința unei erori. Precizarea acțiunii a fost în sensul că ei au solicitat să se constate că cei doi soți M. Izachim și D. au edificat în timpul căsătoriei casa de locuit și anexe gospodărești pe terenul din litigiu. Deși acest capăt de cerere era formulat indirect prin motivarea acțiunii, am considerat că se impune precizarea expresă cu privire la capetele de cerere ale acțiunii. Precizarea acțiunii nu a constat în modificarea cotelor de contribuție la edificare.

Prima critică de nelegalitate pe care o aduc hotărârii atacate este aceea că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, motiv de modificare prevăzut de art. 304 pct.6 din Codul de procedură civilă.

Prin acțiunea introductivă au solicitat să se constate că masa succesorală rămasă în urma defunctei M. D. se compune și din cota de ½ părți din casa de locuit și anexe gospodărești, că la această succesiune au vocație succesorală reclamanții-recurenți în cotă de 3/4 părți și ¼ parte a avut defunctul M. Izachim în calitate de soț supraviețuitor, au solicitat să se dispună partajarea acestei succesiuni potrivit cotelor de moștenire legală.

La dosar s-a depus întâmpinare de către pârâta M. V.. Nu s-au formulat cereri reconvenționale prin care să se solicite atribuirea întregii mase succesorale defunctului M. Izachim, nu s-a invocat escontentarea. În aceste condiții instanța nu putea atribui întreaga masă succesorală defunctului M. Izachim și să constate că reclamanții au fost escontentati. În prezenta cauză nu a fost formulat un asemenea capăt de cerere, nici prin acțiunea introductivă și nici prin cerere reconvențională.

Faptul ca martorul Martița S. a declarat că reclamanții au primit alte terenuri de la defunctă nu justifică escontentarea deoarece și defunctul soț a primit și alte bunuri de la defuncta M. D.. Instanța nu a fost învestită cu un asemenea capăt de cerere. În plus, martorul Martița S. a spus doar că cei trei copii ai defunctei au primit terenuri care proveneau de la mamă, că de la tată nu au primit nimic, dar nu a declarat că au primit toată averea defunctei și că soțului i-a rămas doar casa sau că soțul nu a primit nimic. În plus, la dosar nu există nicio dovadă cu privire la terenurile pretins primite de reclamanți, suprafața acestora și nici una dintre părți nu a invocat aceste aspecte. În plus, declarația acestui martor nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză cu privire la averea primită de reclamanți de la defunctă.

În aceste condiții au apreciat că instanța de fond s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut și în mod nelegal a dispus atribuirea întregii mase succesorale soțului ăMatei Izachim în detrimentul copiilor care, practic, au fost dezmoșteniți de instanța.

2.Un alt motiv de nelegalitate este cel prevăzut de art. 304 pct. 7 din Codul de procedură civilă, apreciind că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină. Deși prin acțiunea precizată au solicitat să se constate că defunctul M. Izachim și D. au dobândit dreptul de proprietate prin edificare și asupra anexelor gospodărești, aspect confirmat și de martorul T. G., instanța reține doar edificarea casei de locuit. Nu se face nicio mențiune cu privire la anexe, de ce acestea nu au fost incluse în masa succesorală a defunctei. Practic, instanța de fond nu amintește în nici un mod de anexe și omite să se pronunțe cu privire la acest aspect sau să motiveze de ce anexele gospodărești nu sunt edificate de antecesori.

Nelegală și netemeinică au apreciat că este și înlăturarea declarației martorului Tamașoi G.. Faptul că acest martor a cunoscut bunurile deținute de defuncta M. D. nu este o dovada de subiectivism și nu este un motiv de maturare a acestei declarații. Chiar dacă martorul nu era născut la data decesului numitei M. D. nu înseamnă că acesta nu putea cunoaște din auzite animalele deținute de defunctă sau bunurile deținute. Informațiile furnizate de martori pot fi cunoscute de aceștia în mod direct sau indirect. Legea nu prevede că vor fi audiați doar acei martori care dețin informații obținute în mod direct și nemijlocit. Declarația acestui martor trebuia coroborată cu celelalte probe și nu înlăturată.

O altă critică adusă hotărârii atacate este aceea că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea ori aplicarea greșită a legii, motiv de nelegalitate prevăzut de art. 304, pct. 9 din Codul de procedură civilă.

Din moment ce instanța a constatat componența masei succesorale rămasă în urma defunctei M. D., calitatea, vocația succesorală și cotele de moștenire, potrivit dispozițiilor legale în materie succesorală, era obligată să dispună partajarea acestei mase succesorale tuturor moștenitorilor, potrivit cotelor de moștenire. În măsura în care partajarea nu se putea face în natură, întreaga masa succesorală trebuia atribuită unuia dintre moștenitori cu stabilirea sultei compensatorii pentru cei care nu au primit bunuri în lot.

Așa cum au arătat și în motivarea acțiunii, faptul că pârâții-intimați sunt întabulați în CF asupra casei de locuit, nu are nici o relevanță în cauză din moment ce la data încheierii contractului de întreținere, construcția nu constituia proprietatea exclusivă a defunctului M. Izachim. Această întabulare nu justifică soluția instanței de fond de a atribui în întregime întreaga construcție defunctului și nici nu poate sta la baza ei. În situația în care instanța de fond a dispus atribuirea întregii mase succesorale ramase în urma defunctei M. D. doar motivat de împrejurarea că aceste bunuri sunt deja intabulate pe pârâți, este evident că această hotărâre este nelegală și netemeinică și dată cu încălcarea dreptului de moștenire al reclamanților.

Hotărârea instanței de fond este și netemeinică și este consecința unei greșite interpretări a probelor administrate în cauză. Asa cum rezultă din probatoriul testimonial administrat precum și din înscrisurile depuse la dosar, casa de locuit și anexele gospodărești (grajd) au fost edificate de defuncții M. Izachim și M. D.. În acest sens sunt declarațiile martorilor Oproaie L., T. G. și Preutesi M.. În ceea ce privește declarația martorului Martița S. privind construcțiile, acestea sunt contradictorii și nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

C. de 1/2 părți din aceste construcții intră în masa succesorală a defunctei M. D., urmare a sistării comunității de bunuri și revine reclamanților-recurenți și defunctului lor tată M. Izachim, în calitate de moștenitori legali. Ca modalitate de partajare au arătat că sunt de acord ca aceste construcții sa revină defunctului M. Izachim, urmând ca pârâții intimați să fie obligați la plata sultei compensatorii aferentă cotei lor de moștenire. Acești pârâți pot fi obligați la plata sultei, fiind beneficiarii contractului de întreținere și ei aflându-se și în prezent în folosința imobilelor. În ceea ce privește sulta, aceasta trebuia calculata raportat la prețul de circulație stabilit în concluziile raportului de expertiză în specialitatea construcții, întocmit în cauza de expert C. I.. Instanța trebuia să se raporteze la aceste valori atâta vreme cât pârâții nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză și nici nu au solicitat instanței să constate efectuarea de către ei a unor îmbunătățiri la casa de locuit sau valoarea acestora. În aceste condiții, se va avea în vedere valoarea imobilelor construcții stabilită prin raportul de expertiză.

În ceea ce privește animalele, tot din probatoriul testimonial administrat rezultă că la moartea defunctei M. D. au rămas mai multe animale, respectiv 30 oi, 2 cai, 1 bivol, 3 vaci și 2 porci (martori Preutesi M. – f.61 si T. G. - f.244). Așa cum rezultă din întreg probatoriul administrat, toate animalele au rămas în posesia defunctului soț M. Izachim. În aceste condiții, pârâții-intimați trebuiau obligați la plata sultei aferentă acestora, în funcție de valorile indicate prin acțiune și reținute și de instanța de fond, valori necontestate de pârâți.

În subsidiar, au solicitat casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, pentru a se pronunța pe toate aspectele invocate și pentru completarea probatoriului administrat, în măsura în care se va aprecia că este necesară clarificarea aspectelor invocate.

Referitor la celelalte dispoziții ale instanței privind dobândirea dreptului de proprietate pe cale de uzucapiune și dezbaterea masei succesorale după defunctul M. Izachil și partajarea acesteia potrivit ultimei completări la raportul de expertiză, au solicitat menținerea lor, apreciind că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică sub acest aspect.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 299 si urm., art.312, 304¹ din Codul de procedură civilă.

2. Prin recursul declarat pârâții G. A. și soția G. I., au arătat că sentința atacată este netemeinică și nelegală și, în temeiul art. 312 alin. 1, 2, 3 și 5 din Codul de procedură civilă, au solicitat casarea în tot a hotărârii și trimitere cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În temeiul art. 312 alin. 3 din Codul de procedură civilă, au solicitat casarea hotărârii apreciind că modificarea acesteia nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi (inclusiv o expertiză tehnică topografică).

În temeiul art. 312 alin. 5 din Codul de procedură civilă, au solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe întrucât soluționarea cauzei s-a făcut fără a intra în cercetarea fondului.

În temeiul art. 304 indice 1 din Codul de procedură civilă, au arătat că recursul nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă, instanța putând sa examineze cauza sub toate aspectele. Au solicitat cheltuieli de judecată în recurs(taxa judiciară de timbru, onorariu de avocat).

În dezvoltare amotivelor de recurs au arătat că:

1. Dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire și, de asemenea, considerentele hotărârii sunt contradictorii. Motivul de recurs se circumscrie dispozițiilor art. 304 pct. 7 din Codul de procedură civilă, fiind un motiv de nelegalitate.

În ce privește dispozițiile contradictorii cuprinse în dispozitivul hotărârii, au arătat următoarele:

Inițial, prin dispozitiv, instanța de fond „constată ca numitul M. Izachim a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unei suprafețe de circa 5700 mp din terenul înscris în CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039, suprafață ce excede celei corespunzătoare cotei tabulare de 15/32 părți a pârâților G. I. și G. A., precum și asupra unei suprafețe de circa 500 mp din terenul înscris în CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036, suprafață ce excede celei corespunzătoare cotei tabulare de 3/7 părți a pârâților G. I. și G. A.."

Potrivit extrasului de CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039 (f. 8) terenul de natură rât, în suprafață totală de_ mp este coproprietatea tabulară a numiților S. V., în cotă de 1/32 părți, a numitului S. I., în cotă de 1/32 părți, a numitului B. N., în cotă de 15/32 părți, conform înscrierilor datând din anii 1908 și 1931, cât și a pârâților G. I. și G. A., în cotă de 15/32 părți, cu titlu de întreținere, conform înscrierii datând din anul 1997 (în partea a III-a a acestei cărți funciare fiind înscrisă sarcina întreținerii și îngrijirii viagere în favoarea pârâtei M. V.). Potrivit extrasului de CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036 (f. 9), terenul de natură rât, în suprafața totală de_ mp este coproprietatea tabulară a numiților M. I., M. I., M. Lucreția și M. V., în cote de câte 1/7 părți fiecare, potrivit înscrierilor datând din anul 1933, cât și a pârâților G. I. și G. A., în cotă de 3/7 părți, cu titlu de întreținere, conform înscrierii datând din anul 1997 (în partea a III-a a acestei cărți funciare fiind înscrisă sarcina întreținerii și îngrijirii viagere în favoarea pârâtei M. V.).

Ulterior, prin dispozitiv, instanța de fond constată că masa succesorală rămasă în urma defunctului M. Izachim decedat la 19.04.2006 se compune din suprafața de cea 5700 mp. din terenul înscris în CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039, precum și din suprafața de circa 500 mp din terenul înscris în CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036, iar vocație succesorală legală la această masă succesorală are pârâta M. V. în cotă de 1/4 părți, în calitate de soție supraviețuitoare, precum și reclamanții și pârâta G. I. în cotă de 3/4 părți împreună, în calitate de descendenți.

Apoi, prin dispozitiv, instanța de fond, dispunând partajarea judecătorească a terenurilor înscrise în CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036 și CF nr. 373/A I. M. nr.top 2039, face următoarele atribuiri: atribuie pârâtelor M. V. și G. I., în indiviziune, în cote de câte 1/2 părți fiecare, un lot format din suprafața de 1869 mp. cu nr. top nou 2036/1 și un lot format din întregul teren cu nr. top 2039; atribuie reclamanților, în indiviziune, în cote de cate 1/3 părți fiecare un lot format din suprafața de 5605 mp cu nr. top nou 2036/2 și un lot format din suprafața de_ mp cu nr. top nou 2036/3; dispune ca restul suprafeței de teren cu nr. top nou 2036/4 să rămână înscris pe vechii proprietari tabulari.

Analizând aceste dispoziții din hotărârea atacată se observă că deși instanța de fond a constatat ca masa succesorală a defunctului M. Izachim se compune din suprafața de circa 5700 mp din terenul înscris în CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039, precum și din suprafața de circa 500 mp din terenul înscris în CF nr. 773/A I. M. nr.top 2036, ulterior, prin dispoziții contrare complet nefondate dispune partajarea și atribuirea către moștenitori a unor suprafețe mai mari decât cele uzucapate, respectiv; întreg terenul în suprafața_ mp din CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039 (în loc de 5700 mp cât a constatat că s-a uzucapat); suprafața de teren de_ mp (din totalul de_ mp) din CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036 (în loc de 500 mp cat a constatat ca s-a uzucapat).

2. Instanța de fond a aplicat în mod eronat dispozițiile art. 480 si urm. din Vechiul Cod de procedură civilă atunci când a încălcat dreptul de proprietate al pârâților-recurenți. Motivul de recurs se circumscrie dispozițiilor art. 304 pct. 9 din Vechiul Cod de procedură civilă fiind un motiv de nelegalitate. Astfel, întreg terenul din CF nr. 373/A I. M. nr. top 2039 în suprafață totala de_ mp, a fost atribuit în indiviziune, în cote de cate 1/2 părți fiecare, pârâtei M. V. și pârâtei G. I., în condițiile în care conform extrasului de carte funciară pârâții-recurenți G. I. și G. A., împreună, sunt proprietari tabulari asupra cotei de 15/32 părți din acest teren cu titlu de întreținere, sarcina întreținerii fiind în favoarea pârâtei M. V.. La fel de nelegal și nefondat a procedat instanța de fond și în cazul terenului înscris în CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036 asupra căruia pârâții G. I. și G. A. sunt coproprietari tabulari asupra cotei de 3/7 părți din teren cu titlu de întreținere, respectiv asupra unei suprafețe de_ mp. Instanța de fond a partajat și atribuit pârâților-recurenți un lot în suprafață de 1869 mp cu nr. top nou 2036/1 iar reclamanților, în indiviziune, în cote de câte 1/3 fiecare, un lot în suprafață de 5605 mp (nr. top nou 2036/2) și un lot în suprafață de_ mp (nr. top nou 2036/3).

Instanța de fond nu a motivat în vreun fel acest partaj și aceste atribuiri de loturi, care în mod evident sunt lipsite de orice temei legal și care s-au făcut cu încălcarea dreptului lor de proprietate, drept apărat de dispozițiile art.480 și urm. din Vechiul Cod de procedură civilă.

3. Instanța de fond s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au

cerut, depășind obiectul acțiunii. Motivul de recurs se circumscrie dispozițiilor art. 304 pct. 6 Vechiul Cod de procedură civilă, fiind un motiv de nelegalitate.

a. Instanța de fond, fără a fi sesizată prin acțiune în acest sens, a constatat ca defuncții M. Izachim și M. D. au dobândit prin accesiune, potrivit art.492 din Vechiul din Cod de procedură civilă, în timpul căsătoriei acestora, dreptul de proprietate asupra casei de locuit edificate pe terenul înscris în CF nr. 773/A nr. top 2036.

b. Instanța de fond, fără a fi sesizată cu un petit de rectificare de carte funciară, în urma concluziilor completării la raportul de expertiza topografică din septembrie 2012, lucrare întocmită de expert Hasbei F. (f.229-232), a "mutat" construcțiile de natură casă de locuit și anexe gospodărești înscrise în CF1449 I. M. nr. top 2032 în CF nr. 773/A I. M. nr. top 2036.

Potrivit extrasului de CF nr. 1449 I. M. nr. top 2032 (f.10), imobilele de natură casă de locuit, anexe gospodărești și pășune în suprafața de 3686 mp sunt coproprietatea tabulară a pârâților-recurenți G. I. și G. A., cu titlu de întreținere, conform înscrierii datând din anul 1997.

4. Numiții F. S. și soția F. M., posesori faptici

ai terenului în suprafață de_ mp înscris în CF nr. 773/A nr. top nou

2036/4, nu au fost împrocesuați în calitate de pârâți, deși sunt rude cu

reclamanții.

Pârâții-recurenți G. I. și G. A. mai arată că ei sunt coproprietari în cotă de 3/7 din terenul în suprafață de_ mp înscris în Cf nr. 773/A I. M. nr. top 2036. Restul suprafeței de teren corespunzătoare cotei de 4/7 părți s-a aflat în posesia numitei Danilă Saveta (în prezent decedată), menționată în considerentele hotărârii și în completarea la raportul de expertiză din aprilie 2014 și care este mama lui F. M. (căsătorită cu F. S.). D. Saveta este nepoata proprietarului tabular M. V. înscrisă în cartea funciară cu cota de 1/7, dar care, prin cumpărare a dobândit și cotele surorilor sale M. I., M. I. și M. Lucreția. M. V., M. I., M. I., M. Lucreția și M. Izachim sunt frați, fiu și fiice ale lui M. G. și M. I. (bunicii reclamanților).

5. În final recuenții au prezentat unele împrejurări legate de starea de fapt și de drept a cauzei, aspecte care, potrivit susținerii lor, nu au fost relevate instanței de fond: a)Înainte de încheierea contractului de întreținere autentificat sub nr. 594/08.09.1997 de BNP M. S. (f. 13), încheiat între defunctul M. Izachim și soția M. V., în calitate de întreținuți și pârâții-recurenți G. I. și G. A., în calitate de întreținători, reclamanții au fost încunoștiințați și și-au exprimat acordul pentru încheierea actului juridic; b.Anterior încheierii contractului de întreținere, fiecare reclamant a primit de la defunctul M. Izachim terenuri ca zestre după mama lor decedată, terenuri care nu au fost incluse de către reclamanți în masa succesorală a defunctei; c)Pârâții-recurenți G. I. și G. A. au construit două din cele trei camere ale imobilului casă de locuit menționat în prezenta cauză; d)Lotul identificat în expertiză cu nr. top nou 2036/2, în suprafață de 5605 mp, atribuit reclamanților, face corp comun funcțional cu lotul identificat cu nr.top nou 2036/1, atribuit pârâților-recurenți, întrucât pe acest teren se află sursele de apă (bazine) și rețeaua de alimentare cu apă a casei de locuit și a anexelor gospodărești (având o lungime de 100 m). De asemenea, pe acest teren este edificată o construcție de cărămidă, de dimensiuni 4m x 7m (care adăpostește instalația și cazanele de făcut țuica) și a fost plantată o livadă de pomi fructiferi.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 și ale art. 312 art.312 din Vechiul Cod de procedură civilă.

În probațiune, s-a solicitat proba cu înscrisurile existente la dosar și expertiza tehnica topografică întocmită în cauză.

Recursurile declarate au fost comunicate celorlalte părți, instanța stabilind un termen de 15 zile pentru depunerea întâmpinării.

La data de 13.03.2015 reclamanții-recurenți M. M., M. G., B. R. au depus întâmpinare față de recursul declarat de pârâți și, la primul termen de judecată din 18 martie 2015, au depus întâmpinare pârâții-recurenți G. A. și G. I. față de recursul reclamanților.

Prin întâmpinarea depusă reclamanții-recurenți M. M., M. G., B. R. au solicitat respingerea recursului promovat de reclamanți ca nefondat și, în subsidiar, au solicitat admiterea în parte, cu precizările pe care le vor face; în baza dispozițiilor art.274 din Codul de procedură civilă, au solicitat obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

1. Prima critică adusă sentinței atacate este că dispozitivul hotărârii

cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire și considerentele

hotărârii sunt contradictorii.

În primul rând au arătat că acest motiv de nelegalitate invocat nu poate duce la casarea hotărârii, ci eventual la modificarea acestea, modificare care nu a fost solicitată prin cererea de recurs nici în principal și nici în subsidiar.

În al doilea rând, au arătat că, ei consideră că acest motiv de presupusă nelegalitate a hotărârii este neîntemeiat, fiind vorba doar de o eroare materială.

Prin acțiunea formulată au solicitat să se constate că defunctul M. Izachim a dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra unei suprafețe corespunzătoare cotei de 4/7 părți din terenul având nr. top.2036 și asupra unei suprafețe corespunzătoare cotei de 17/32 părți din terenul având nr. top.2039.Potrivit identificărilor expertului aceste suprafețe aferente cotelor de coproprietate ce au fost folosite de M. Izachim sunt de 5914 mp pentru terenul cu nr. top.2039 și 20.924 mp pentru terenul având nr. top.2036, suprafețe de teren care se află în folosința pârâților. Martorii audiați pentru dovedirea petitului de uzucapiune au declarat că antecesorul reclamanților M. Izachim a folosit întreaga suprafață de teren din litigiu și nu doar suprafața de 5700 mp sau 500 mp. Instanța de fond a admis petitul de uzucapiune și a constatat că defunctul M. Izachim a dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra suprafețelor de teren ce exced cotei tabulare a pârâților-recurenți G. și a dispus și partajarea acestui teren, cu suprafețele menționate mai sus. De altfel, din considerentele hotărârii reiese în mod clar că instanța a avut în vedere terenul care excede cotei tabulare a pârâților, fiind vorba doar de o eroare materială, în caz contrar neputând intra în masa succesorală a defunctului și la partaj mai mult decât a dobândit prin uzucapiune. Având în vedere motivarea hotărârii, au apreciat că este vorba doar de o eroare materială.

În măsura în care se va aprecia că nu suntem în prezența unei erori materiale au arătat reclamanții-recurenți că, motivul de nelegalitate al hotărârii este întemeiat și se impune modificarea hotărârii și nu casarea, în sensul de a se constata ca defunctul M. Izachim a dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra unei suprafețe de 5914 mp din terenul cu nr. top.2039 și 20.924 mp din terenul cu nr. top.2036, acest petit profitând tuturor părților.

2.A doua critică vizează motivul de nelegalitate prevăzut de art.304

pct.9 din Codul de procedură civilă, apreciindu-se că s-a încălcat dreptul de proprietate al pârâților-recurenți.În ceea ce privește terenul având nr. top.2036, critica este neîntemeiată, deoarece potrivit dispozitivului hotărârii și a completării raportului de expertiză care stă la baza hotărârii, suprafața de_ mp rămâne înscrisă pe vechii proprietari. Vechii proprietari sunt și pârâții-recurenți G., care potrivit cotei de coproprietate ar avea o suprafața de_ mp, dreptul de proprietate aferent cotei acestora nefiind astfel afectat.

În ceea ce privește terenul având nr. top.2039, critica este întemeiată, suprafața de 5219 mp aferenta cotei de coproprietate a pârâților-recurenți de 15/32 părți fiind proprietatea acestora, caz în care doar suprafața de 5914 mp urmează sa fie întabulată în cota de 1/2 părți pe pârâtele M. V. și G. I. născută M.. Însă, au apreciat că nici acest motiv nu poate duce la casarea hotărârii, ci eventual la modificarea hotărârii atacate, instanța putând efectua rectificări în tabelul de mișcare parcelară.

Faptul ca instanța de fond nu a partajat potrivit cotelor de moștenire fiecare număr top nu este un motiv de nelegalitate și nici nu încalcă dreptul de proprietate sau de moștenire al pârâților recurenți, deoarece deși prin partaj intimatelor li s-a atribuit mai mult teren din nr. top.2036, nu li s-a mai atribuit lot din terenul cu nr. top.2039. Prin partajarea întregii mase succesorale și a terenurilor din litigiu, această modalitate de atribuire a loturilor este legală și nu încalcă dreptul de proprietate.

Raportul de expertiză și completările acestuia au fost comunicate si recurenților. Aceștia au fost legal citați pe parcursul derulării cauzei în fața instanței de fond. Cu toate acestea nu au formulat obiecțiuni nici la raportul inițial și nici la completările ulterioare, nu au depus obiective sau obiecțiuni la lucrările de expertiză și nici nu și-au exprimat vreo oponență față de propunerile expertului sau vreo opțiune de partajare. Este ușor ca după finalizarea dosarului să critici concluziile raportului, în măsura în care pe parcursul celor 9 ani de judecată la instanța de fond nu s-a depus nici o diligență și nu s-a dat dovada de interes în prezenta cauză, nu s-au formulat apărări și nici nu s-au solicitat probe. În măsura în care au considerat că le-a fost încălcat dreptul de proprietate prin lucrările tehnice efectuate, aveau obligația de a arăta acest lucru și dreptul de a formula obiecțiuni la expertiză sau de a solicita altă expertiză. Au stat în pasivitate timp de 9 ani de zile pentru ca acum să critice modalitatea de partaj dispusă.

3. Critica potrivit căreia instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut este neîntemeiată. Așa cum au arătat și prin recursul formulat, și-au precizat acțiunea, solicitând instanței să constate că antecesorii lor M. Izachim și D. au edificat pe terenul din litigiu casa de locuit și anexe gospodărești. Prin urmare a fost formulat un petit privind dobândirea dreptului de proprietate pe cale de accesiune asupra construcțiilor. Pe de altă parte, acest petit era formulat și prin acțiunea introductivă, deoarece în motivarea acțiunii s-a arătat faptul ca în timpul căsătoriei cei doi soți au edificat o casă de locuit și anexe, iar pe de altă parte în mod corect a reținut și instanța de fond în sensul că dobândirea proprietății asupra construcției era cerută și implicit din moment ce au solicitat introducerea în masa succesorală a defunctului M. Izachim și a cotei de 1/2 părți din casă și anexele gospodărești.

Prin dispozitiv instanța nu a dispus rectificarea de CF, așa cum în mod eronat se arată prin recursul formulat. A constatat doar că potrivit identificărilor din raportul de expertiză, defuncții au edificat construcțiile pe terenul cu nr. top.2036, dobândind asupra acestora dreptul de proprietate prin accesiune, iar în considerentele hotărârii a menționat că în mod eronat construcțiile au fost înscrise pe terenul cu nr. top.2032, în realitate fiind edificate pe terenul cu nr. top.2036, fără a dispune însă rectificarea de carte funciară.

4.A patra critică adusă hotărârii atacate este nefondată și nu este de

natură să ducă la casarea hotărârii, nefiind nici măcar un motiv de nelegalitate a

acesteia. Reclamanții nu aveau obligația de a chema în judecată posesorii faptici

ai terenului din litigiu și nici toate rudele acestora. Potrivit prevederilor legale,

era obligatorie chemarea în judecată a proprietarilor de CF sau a urmașilor

acestora în cazul decesului precum și a moștenitorilor defuncților după care au

dezbătut succesiunea. Din acest punct de vedere cadrul procesual pasiv a fost

corect și legal stabilit, fiind chemați în judecată proprietarii tabulari și moștenitorii legali ai defunctului M. Izachim și M. D., după care s-a dezbătut succesiunea. Pe de altă parte, reclamantul este cel care stabilește cadrul

procesual și persoanele cu care înțelege să se judece. Faptul că o porțiune din

terenul din litigiu este în prezent în posesia altor persoane, fiind dat în folosința

sau înstrăinat probabil chiar de către recurenți sau de intimata M. V.

pentru a-l sustrage de la masa partajabilă nu are nici o relevanță în cauză.

Aceștia puteau sa-și fructifice un eventual drept prin formularea unei cereri de

intervenție în prezentul proces sau printr-o acțiune separată.

Susținerea potrivit căreia Danilă Saveta ar fi nepoata proprietarei tabulare M. V. și sora celorlalți coproprietari este lipsită de suport probator. Potrivit Adeverinței nr.432 din 28.06.2006 eliberată de Primăria comunei I. M., coproprietarii tabulari sunt decedați fără urmași cunoscuți. Dacă recurenții au cunoscut că există urmași ai acestor coproprietari, aveau obligația de a încunoștința instanța cu privire la acest aspect și să se pună în discuție necesitatea împrocesuării acestora, ceea ce nu au făcut. În lipsa unor probe certe cu privire la existenta urmașilor, respectiv a unor acte de stare civilă, această susținere nu are nici un suport și nu poate fi luată în considerare. De asemenea, M. I. înscrisă în CF nu poate fi bunica reclamanților, căsătorită cu M. G., bunic, câtă vreme potrivit mențiunilor din CF coproprietara tabulară M. I. este căsătorită cu B. P..

Mai mult, pârâții-recurenți nu pot formula apărări pentru alte persoane, cu atât mai puțin mandatarul recurenților. Recurenții nu justifică nici un interes în a dovedi că o parte din teren se află în posesia sau proprietatea altor persoane. Prin raportul de expertiză s-a menționat că terenul din litigiu cu nr. top.2036 folosit de părți se învecinează cu terenul utilizat de D. Saveta și F. S., fapt ce a și determinat propunerea expertului însușită de instanță ca o parte din acest nr. top. să rămână înscris pe vechii proprietari. În aceste condiții este evident că în litigiu nu a fost inclus și terenul folosit de aceștia și nu s-a dispus întabularea asupra acelei porțiuni.

5. În ceea ce privește mențiunile făcute la pct.5 din recurs, acestea sunt

nereale și lipsite de suport probator. Înainte de încheierea contractului de

întreținere autentificat sub nr. 594/08.09.1997, ei nu au fost încunoștințați și nici nu și-au exprimat acordul pentru încheierea actului juridic. Nu au avut cunoștință despre încheierea contractului și cu siguranță nu au fost întrebați dacă sunt de acord sau nu.

Nici anterior încheierii contractului și nici ulterior nu au primit bunuri cu titlu de zestre de la tatăl lor sau de la mama lor, cu atât mai puțin bunuri imobile. Singura care a primit ca zestre de la mama lor un teren a fost B. R., dar terenul are o suprafața mică și nu a fost averea tatălui lor, ci a mamei.

Au mai arătat că, recurenții nu au adus îmbunătățiri casei de locuit părintești și nici nu au extins-o. Aceștia au edificat o altă casă de locuit identificată de expert pe planul de amplasament din completarea din aprilie 2013 pe terenul cu nr. top.2039/2. Casa părintească nu a fost renovată sau extinsă, iar recurenții cu siguranța nu au efectuat investiții la această casă bătrânească, deoarece ei și-au edificat propria locuință.

Potrivit identificărilor expertului, identificări care nu au fost contestate de părți, lotul cu nr. top.2036/2 atribuit reclamanților este de natură fânaț, nu livadă și nu există pe el nici o construcție. Susținerile recurenților sunt eronate și nu sunt confirmate de probele administrate.

Raportat la motivele de recurs formulate și motivele de nelegalitate invocate, au apreciat că este neîntemeiată solicitarea de casare a hotărârii și de trimitere a cauzei spre rejudecare. În susținerea acestei cereri nu s-a invocat nici un argument care să justifice o asemenea soluție, nefiind incidente nici unul din motivele de casare prevăzute la art.304 pct. 1-5 deoarece modificarea hotărârii este posibilă, instanța a intrat în cercetarea fondului. În plus, nu se solicită de recurenți încuviințarea unor probe care să poată fi administrate doar de instanța de fond. În aceste condiții au apreciat că în condițiile și pentru argumentele arătate, s-ar putea dispune modificarea hotărârii.

În ceea ce privește solicitarea de efectuare a unei expertize tehnice topografice, au apreciat că nu este utilă administrarea acestei probe, din moment ce nu se contestă identificările, întinderea dreptului de coproprietate sau întinderea loturilor, nefiind formulate critici cu privire la acest aspect. În opinia lor, instanța de control judiciar poate efectua corecturile aferente în tabelul de mișcare parcelară.

Pentru aceste motive au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu precizările făcute și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecata la fond și în recurs.

Prin întâmpinarea depusă la primul termen de judecată din data de 18.03.2015, pârâții-recurenți G. A. și G. I., și-au exprimat poziția față de recursul declarat de reclamanții-recurenți M. M., B. R., M. G., împotriva sentinței civile nr.2560/2014 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ și a încheierii de ședință din data de 21.05.2014 și, au solicitat respingerea petitului formulat în principal de reclamanții-recurenți ca fiind nefondat și au arătat că nu se opun admiterii petitului formulat în subsidiar de recurenții-reclamanți, având în vedere că prin recursul declarat de către ei au solicitat, de asemenea, casarea în totalitate a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, au arătat că prin recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 2560/2014 recurenții-reclamanți critică această hotărâre sub următoarele aspecte:

1.Instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut prin constatarea că

masa succesorală rămasă în urma defunctei M. D. a revenit în

întregime numitului M. Izachim, reclamanții fiind escontentati. Au arătat că, se susține de către recurenții-reclamanți în motivare că declarația martorului Martița S., potrivit căreia reclamanții au primit alte terenuri ale defunctei M. D., nu justifică constatarea escontentării, în condițiile în care instanța de fond nu a fost învestită prin acțiunea introductivă ori printr-o cerere reconvențională cu un capăt de cerere în acest sens. Au apreciat că, din moment ce instanța de fond a reținut în considerente că reclamanții au primit alte terenuri ale defunctei M. D., fiind astfel escontentati, soluția legală ar fi trebuit să fie respingerea petitului privind partajarea masei succesorale ca fiind rămas fără obiect. Aceasta este starea de fapt reală a lucrurilor, stare pe care reclamanții au negat-o abia după moartea lui M. Izachim.Tocmai faptul escontentarii lor a fost argumentul real pentru care reclamanții nu au formulat o acțiune în succesiune și partaj după defuncta M. D. în timpul vieții lui M. Izachim.

2. Hotărârea atacată nu cuprinde motivele pentru care instanța de fond

nu a inclus în masa succesorala după defuncta M. D. și anexele

gospodărești indicate prin acțiune. Critica este nefondată având în vedere că în considerente instanța de fond a reținut prin prisma declaraților martorilor Martița S. și Preutesi M. că "...anexele gospodărești existente în prezent au fost edificate de numitul M. Izachim și cea de a doua soție, pârâta M. V.".

3. Instanța de fond a înlăturat în mod nejustificat declarația martorului

Tamașoi G.. Această critică este nefondată în condițiile în care martorul nu era născut la data decesului numitei M. D. și, prin urmare, nu putea în mod obiectiv să cunoască bunurile care au intrat în masa succesorală a acesteia.

4. Hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea ori aplicarea greșită a legii atunci când instanța de fond a dispus atribuirea întregii mase succesorale rămase în urma defunctei M. D., numitului M. Izachim, cu motivația că bunurile imobile sunt deja intabulate pe pârâți. Recurenții-reclamanți susțin că împrejurarea că pârâții „... sunt întabulați în CF asupra casei de locuit, nu are nici o relevanță în cauză ...". Criticile recurenților-reclamanți sunt nefondate.

În primul rând, fiind vorba de bunuri imobile, întabularea în cartea funciară produce toate efectele prevăzute de dispozițiile legale în materie, în speță de prevederile Legii nr. 7/1996. În al doilea rând, în cauză, față de înscrierile din cartea funciară, au apreciat că instanța de fond trebuia să respingă cererea.

5. Hotărârea atacată este netemeinică prin greșita interpretare a probelor administrate în cauza în legătură cu componența masei succesorale după defuncta M. D.. De asemenea, instanța de fond trebuia sa oblige pe pârâți la plata sultei compensatorii aferente cotei lor de moștenire după defuncta M. D.. Criticile reclamanților-recurenți sunt nefondate. Susținerile sunt lipsite de o motivație legală în condițiile în care reclamanții au fost escontentati, fiind toți înzestrați de M. Izachim cu terenuri provenind de la mama lor.

Au susținut că, ei nu pot fi obligați la plata unei sulte compensatorii, având în vedere calitatea lor de întreținători ai defunctului M. Izachim. Lipsește temeiul legal care să justifice o asemenea soluție juridică.

6. Referitor la critica privind conținutul încheierii de ședință din data de 21 mai 2014, au apreciat că este necesar ca recurenții-reclamanți să-și probeze susținerile. Potrivit dispozițiilor art. 132 din vechiul din Cod de procedură civilă, de regulă, cererile de întregire, modificare de acțiune și precizările de acțiune se fac în formă scrisă.

În drept, au invocat prevederile art. 308 alin. 2 din vechiul din Cod de procedură civilă.

În probațiune, au invocat probele administrate la fond.

Examinând sentința atacată prin prisma tuturor criticilor formulate prin cele două recursuri și încheierea de ședința atacată, prin recursul reclamanților, tribunalul reține următoarele:

Recursul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 21 mai 2014 nu este întemeiat și va fi respins.

Se reține de tribunal că reclamanții nu contestă dispozițiile instanței ci contestă mențiunile din încheiere referitoare la susținerile reprezentantului reclamanților cu privire la completarea și precizarea cererii de chemare în judecată. Pe de altă parte, deși instanța de fond a făcut referire în considerente la precizarea de acțiune, în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din 21 mai 2015, în dispozitivul sentinței a reținut o cotă de ½ părți din casă în favoarea defunctei M. D. și nu doar cota de 1/4 părți.

La data de 10 iunie 2015(f.57 dosar apel), după verificarea înregistrării audio a ședinței de judecată din data de 21 mai 2014, tribunalul a constatat că într-adevăr mențiunile din încheierea de ședință nu corespund susținerilor reprezentantei reclamanților făcute oral în ședință publică, susțineri care au fost consemnate olograf, la acea dată, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, respectiv că în masa succesorală a defunctului matei Izachim intră și cota de ½ părți din casă și anexe gospodărești și consemnate olograf în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Însă aceste mențiuni constituie doar o eroare materială care poate fi îndreptată de prima instanță la solicitarea părții interesate, astfel că recursul împotriva acestei încheieri va fi respins.

Criticile formulate prin cele două recursuri împotriva sentinței vor fi analizate împreună, tribunalul reținând următoarele:

În cauză nu este dat niciun motiv de casare a sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanței, prima instanță administrând probatoriul necesar dezlegării pricinii și a cercetat fondul acesteia.

Prima instanță s-a pronunțat doar în limitele învestirii, nefiind fondate nici criticile reclamanților-recurenților și nici criticile pârâților recurenți, în sensul că instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut.

Reclamanții recurenți susțin că instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut prin aceea că a reținut că reclamanții au fost escontentați.

Or, aceasta nu reprezintă o statuare care depășește limitele învestirii, deoarece atunci când instanța dispune partajarea și loturile atribuite în natură nu corespund cotelor, potrivit art.673¹¹ din codul de procedură civilă din 1865, trebuie să stabilească sultă. Prin urmare, atunci când nu stabilește sultă trebuie să indice motivele pentru care a luat această decizie. Instanța de fond nu a stabilit sultă în favoarea reclamanților în calitate de moștenitori ai defunctei M. D. deși nu le-a atribuit bunuri în natură dar a arătat motivele pentru care a hotărât astfel, reținând că reclamanții au fost „escontentați”, adică despăgubiți anterior partajului, în altă modalitate, prin primirea unor bunuri, ceea ce constituie eventual o statuare greșită și nu o statuare asupra unui lucru ce nu s-a cerut.

Nici susținerile pârâților recurenți în sensul că prima instanță nu a fost învestită cu o cerere privind dobândirea dreptului de proprietate de către părinții reclamanților asupra casei de locuit nu sunt întemeiate, cât timp reclamanții au arătat că aceștia au edificat casa și anexele gospodărești prin contribuție egală pe terenul dobândit în proprietate de M. Izachim, prin uzucapiune.

Neîntemeiat susțin pârâții recurenți că prin sentința atacată instanța a dispus rectificarea înscrierilor din cartea funciară în privința casei întabulate în favoarea pârâților G. deoarece, o astfel de dispoziție nu se regăsește în dispozitivul sentinței. Faptul că instanța a constatat că imobilul casă întabulat în favoarea pârâților G., a fost edificat de soții M. Izachim și D. și nu doar de către defunctul Izachim(așa cum s-a reținut cu ocazia localizării casei în c.f., dar pe un amplasament greșit) și că se află în realitate pe un alt amplasament decât cel indicat în cartea funciară, nu constituie o rectificare a întabulării, pârâții continuând să rămână întabulați în c.f.( chiar dacă întabularea lor nu corespunde realității).

Critica reclamanților în sensul că sentința nu cuprinde motivele pe care se sprijină nu sunt fondate, deoarece instanța a indicat motivele pentru care a reținut că doar casa a fost edificată împreună de părinții reclamanților și că anexele gospodărești au fost edificate de tatăl reclamanților împreună cu cea de-a doua soție și consecința firească a acestei constatări a fost neincluderea cotei de ½ părți din anexele gospodărești în masa succesorală a mamei reclamanților.

Nici faptul că instanța a înlăturat declarația martorului T. G. nu constituie un motiv de nelegalitate a sentinței, tribunalul reținând că, în mod corect, instanța a înlăturat declarația acestui martor, cât timp cele declarate de martor sunt doar din auzite și referă la o situație existentă cu foarte mulți ani înainte de nașterea lui și susținerile sale nu se coroborează cu declarațiile altor martori, contemporani cu momentul decesului mamei reclamanților.

Neîntemeiată este și critica reclamanților referitoare la faptul că întreaga masă succesorală a mamei reclamanților a fost atribuită soțului supraviețuitor, această modalitate de partajare a masei succesorale a fost motivată de prima instanță și tribunalul constată că motivele reținute de instanța de fond justifică atribuirea masei succesorale în întregime soțului supraviețuitor. Totodată, se reține de tribunal că, chiar și reclamanții au solicitat atribuirea bunurilor rămase după mama lor soțului supraviețuitor, ei nesolicitând formarea de loturi în natură din moștenirea mamei, matei D..

Însă, tribunalul constată că, în mod nelegal, instanța nu a stabilit sultă în favoarea reclamanților, cât timp nu s-a probat cu certitudine că tatăl reclamanților a achitat reclamanților partea corespunzătoare cotelor de moștenire cuvenite copiilor din bunurile care fac obiectul prezentului litigiu și care i-au revenit lui după decesul primei soții.

Faptul că martorii au declarat că reclamanții ar fi preluat din moștenirea mamei lor alte bunuri, nu justifică neacordarea sultelor corespunzătoare cât timp, în prezentul dosar, s-a solicitat includerea în masa succesorală doar a casei, a anexelor gospodărești și a bunurilor mobile. Partajând bunurile pe care instanța le-a inclus în masa succesorală a numitei M. D., instanța avea obligația să stabilească sulte în favoarea reclamanților cât timp nu le-a atribuit loturi în natură, urmând ca eventualele drepturi ale soțului supraviețuitor cu privire la alte bunuri din masa succesorală a defunctei M. D. să fie lămurite de părți într-un alt cadru procesual.

Prin urmare, se impune stabilirea de sulte în favoarea reclamanților în calitate de moștenitori ai defunctei M. D., astfel că criticile reclamanților sub acest aspect sunt întemeiate dar, nu sunt întemeiate susținerile reclamanților recurenți în sensul că sultele trebuie suportate de pârâții G., în calitate de întreținători ai numitului M. Izachim, urmând ca tribunalul să expună motivele pentru care a concluzionat astfel, cu ocazia analizării compunerii și partajării masei succesorale a numitei M. D. și a stabilirii cuantumului sultelor cuvenite reclamanților, potrivit cotelor reținute de prima instanță și necontestate în recurs.

Critica pârâților recurenți G. prin care invocă existența unor contradicții în cuprinsul dispozitivului precum și în cuprinsul considerentelor nu sunt fondate.

Este real că terenul care a fost inclus în masa succesorală a defunctului M. Izachim are o suprafață mai mică decât suprafața terenului pe care instanța l-a a partajat, însă nici dispozițiile din dispozitiv și nici considerentele nu sunt contradictorii întrucât, în urma dezbaterii masei succesorale a acestui defunct, reclamanții, pârâții G. și pârâta M. V. au devenit(toți) copropritari asupra terenului înscris în c.f. nr.773/A I. M., nr.top.2036, precum și asupra terenului din c.f. nr.373/A, nr.top.2039 și, corect a dispus instanța partajarea întregii suprafețe din cartea funciară, cât timp reclamanții au solicitat partajarea și atribuirea de loturi în natură.

Susținerile pârâților recurenți în sensul că se impune casarea cu trimitere spre rejudecare pentru faptul că nu a fost împrocesuată posesoarea faptică a lotului de teren care a rămas întabulată pe vechii proprietari și care ar fi continuatoarea unui coproprietar din cartea funciară, nu sunt fondate, procesul civil fiind guvernat de principiul disponibilității, consecința neatragerii în judecată a moștenitorilor tuturor coproprietarilor și a posesorilor faptici fiind inopozabilitatea față de aceștia a hotărârii judecătorești.

În ce privește modalitatea de partajare a terenurilor din cele două cărți funciare, formarea și atribuirea loturilor, tribunalul constată că sunt fondate criticile pârâților G., considerentele urmând să fie expuse mai jos.

Referitor la compunerea masei succesorale rămasă după numita M. D., tribunalul reține că aceasta a fost corect stabilită de prima instanță, criticile reclamanților în sensul că se impune includerea în masa succesorală a acestei defuncte și a cotei de ½ din anexele gospodărești, precum și a bunurilor mobile solicitate și neincluse de prima instanță nu sunt întemeiate. Din declarațiile martorilor rezultă că anexele gospodărești au fost edificate de M. Izachim împreună cu cea de-a doua soție. Faptul că anexele gospodărești sunt edificate ulterior decesului numitei M. D. reiese și din conținutul raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul C. I., care arată că vechimea acestora, determină concluzia că acestea au fost construite în anul 1985(f.79 dosar fond).

Bunurile mobile care intră în masa succesorală sunt în valoare de 3.500 lei, adică ½ din valoarea totală a acestora, de 7.000 lei(2 cai-2.000 lei; 1 bivol-2.000 lei; 30 oi-3.000 lei), nefiind probat că la decesul numitei M. D. cei doi soți aveau în gospodărie și alte bunuri comune, declarația numitului T. G. corect fiind înlăturată.

Includerea în masa succesorală a mamei reclamanților a cotei de ½ din casa de locuit nu a fost contestată de pârâții G., aceștia susținând în recurs, doar că ei au terminat casa, construind două din cele trei camere. Aceasta nu le conferă pârâților G. un drept de proprietate ci cel mult un drept de creanță .

Deși real faptul că din declarațiile martorilor rezultă că imobilul casă nu a fost terminat la momentul decesului numitei M. D., casa fiind terminată de pârâții G. întrucât, în prezentul cadru procesual, în fața primei instanțe, pârâții nu au formulat o cerere prin care să solicite constatarea existenței unui drept de creanță în favoarea lor, tribunalul va avea în vedere valoarea casei stabilită de expert, de 28.309 lei, din care valoarea aferentă cotei de ½ este de 14.154,5 lei.

Dar, nimic nu-i împiedică pe pârâții G. să solicite într-un alt cadru procesual evaluarea lucrărilor efectuate de ei la casă și stabilirea unui drept de creanță, care va trebui acoperit de moștenitorii defunctului Izachim M., potrivit cotelor de moștenire ale fiecăruia, cât timp casa a fost atribuită în întregime acestuia.

În consecință valoarea totală a masei succesorale rămasă după mama reclamanților, numita D. M., este de 17.654,5 lei.

Calitatea de moștenitori ai reclamanților și cotele cuvenite acestora nu au fost contestate astfel că, fiecărui reclamant i-a revenit o cotă de ¼ părți, ceea ce valoric reprezintă 4.413,6 lei și, în total, sulta datorată de soțul supraviețuitor al defunctei, fiind de 13.240,8 lei.

Cum întreaga masă succesorală a fost atribuită soțului supraviețuitor, adică numitului M. Izachim, tatăl reclamanților și al pârâtei G. I., acestuia i-a revenit obligația de a achita sulta cuvenită reclamanților.

Așa cum anterior s-a reținut, nu s-a probat că, în timpul vieții sale, numitul M. Izachim a achitat reclamanților sulta cuvenită astfel că, această obligație se transmite moștenitorilor săi, fiecăruia potrivit cotei lui de moștenire.

Pârâților soți G., în calitate de dobânditori prin contractul de întreținere ai casei și întreținători ai numitului M. Izachim nu le revine obligația de a suporta pasivul succesoral, așa cum susțin reclamanții.

Prin urmare, cum reclamanții au dublă calitate atât de creditori cât și de debitori( în calitate de moștenitori ai numitului M. Izachim, debitorul sultei), lor le revine sarcina de a suporta o parte din sulta ce li se cuvine, potrivit cotei lor de moștenire după M. Izachim, de 3/16 părți fiecare, adică fiecare câte 2.482,65 lei.

Așadar, sulta datorată de defunctul M. Izachim celor trei reclamanți se va suporta de moștenitorii defunctului, care au preluat atât activul cât și pasivul moștenirii, cu mențiuena că deși pasivul este mai mare decât activul(mai jos va fi arătat că valoarea activului masei succesorale a defunctului M. Izachim este de 3.750 lei), cât timp nu au acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, astfel: soția supraviețuitoare M. V. va suporta ¼ părți, adică 3.310,2 lei (câte 1.103,3 lei pentru fiecare reclamant) și ¾ părți împreună, adică 9.930,6 lei, va fi suportată de copiii defunctului, adică: reclamanții M. M., B. R., M. G. și pârâta G. I., câte 3/16 părți fiecare copil, respectiv 2.482,65 lei.

Așadar, se impune obligarea pârâtei M. V. să plătească fiecărui reclamant câte 1.103,3 lei(în total 3.310,9 lei) și a pârâtei G. I. să plătească fiecărui reclamant câte 827,55 lei(în total 2.482,65 lei), adică fiecare reclamant va primi 1.930,85 lei(1.103,3 +827,55), ce reprezintă diferența dintre sulta cuvenită după M. D., de 4.413,6 lei și 2.482,65 lei, suma pe care fiecare are obligația de a o suporta, în calitate de moștenitori al defunctului M. Izachim.

Referitor la masa succesorală rămasă după defunctul M. Izachim tribunalul constată că niciuna din părți nu a contestat nici compunerea acesteia și nici cotele ce revin moștenitorilor, așa cum acestea au fost stabilite prin sentința atacată.

Tribunalul menționează că terenul dobândit în timpul vieții, prin uzucapiune de M. Izachim, reprezintă diferența dintre suprafața aflată în posesia acestuia și suprafața aferentă cotei părți transmise pârâților G. cu titlu de întreținere și întabulată în c.f. în favoarea acestora, suprafață ce se poate determina cu exactitate și nu doar cu aproximație.

Astfel, din nr.top.2036, din c.f. nr.773A I. M., care are suprafața totală de 45.131 m.p.(f.9 dosar fond), pârâții G. au preluat de la M. Izachim și folosesc suprafața de 20.924 m.p.(f.231, 250 dosar fond), din care suprafața de 19.342 m.p.(corespunzătoare cotei tabulare de 3/7 părți), constituie proprietatea lor tabulară.

Prin urmare, terenul dobândit de numitul M. Izachim prin uzucapiune din nr. top.2036 este în suprafață de 1.519 m.p., suprafața de 24.207 m.p. din acest nr. top., aflându-se în posesia unor terțe persoane, numiții F. S. și M. și va rămâne înscrisă în c.f în favoarea celorlalți 4 coproprietari.

Nr. top.2039, din c.f. nr.373A, are suprafața de 11.133 m.p.(f. 8 dosar fond), suprafață care se află în întregime în posesia pârâților G.. Din această suprafață, pârâții G. sunt proprietari tabulari asupra terenul în suprafața de 5.219 m.p.(corespunzătoare cotei tabuare de 15/32 părți) iar suprafața de 5.914 m.p.a fost uzucapată de M. Izachim.

În consecință, suprafața totală a terenului dobândit de M. Izachim prin uzucapiune este de 7.496 m.p. și această suprafață intră în masa succesorală a acestuia, valoarea acestui teren fiind de 3.750 lei, având în vedere că potrivit expertizei topo, 1 m.p. teren are valoare de 0,5 lei(f.265 dosar fond), valoare pe care părțile nu au contestat-o.

Cum fiecărui reclamant i-a revenit din moștenirea numitului M. Izachim o cotă de 3/16 părți, acestei cote îi corespunde o suprafață de 1.405,5 m.p.(703 lei), adică 4.216,5 m.p. împreună pentru cei trei reclamanți, valoric fiind de 2.109 lei, împreună toți cei trei reclamnați.

Soției supraviețuitoare, pârâta M. V., îi revine cota de ¼ părți, cotă creia îi corespunde o suprafață de 1.874 m.p., în valoare de 937 lei iar pârâtei G. I. îi revine cota de 1/16 părți, adică 1.405,5 m.p., în valoare de 703 lei.

Din totalul terenului supus partajului, de 32.047 m.p., pârâții G. I. și G. A. sunt proprietari tabulari asupra terenului în suprafață de 24.561 m.p., 19.342 m.p. din nr.top.2039 și 5.219 m.p. din nr. top.2036.

În aceste condiții, partajarea terenului trebuie să se facă având în vedere criteriile prevăzute de art.673⁹ din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv: cotele de coproprietate pe care fiecare coproprietar le are din terenul supus partajului; natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

În speță, trebuie avut în vedere faptul că, în realitate, casa transmisă pârâților G., cu titlu de întreținere, este localizată pe terenul ce provine din nr. top.2036, că terenul pentru care expertul a atribuit nr. top.nou 2036/2, cu suprafața de 5.605 m.p. este lot înfundat, aflat în continuarea parcelei cu suprafața de 1.869 m.p., pentru care s-a atribuit nr. top.2036/1, ce constituie curtea casei dobândită cu titlu de întreținere, casă la care pârâții au adus și îmbunătățiri.

Se reține că este indicat ca, prin partajare, să nu se formeze loturi înfundate.

Întrucât prima instanță a atribuit reclamanților două parcele, una cu suprafața de 5.605 m.p., cu nr. top nou 2036/2, care este lot înfundat și o parcelă cu suprafața de 13.450 m.p., cu nr. top. nou 2036/3, în total o suprafață de 19.055 m.p. deși suprafața ce li se cuvine împreună, conform cotelor lor de proprietate este de doar 4.216,5 m.p., fără să fie obligați la plata de sultă, tribunalul constată că sunt întemeiate criticile pârâților G. prin care aceștia susțin că, prin această modalitate de partaj, le-a fost afectat dreptul lor de proprietate.

În consecință, având în vedere criteriile de partaj anterior arătate se impune ca tribunalul să schimbe modalitatea de partajare a terenului din cele două nr. top., urmând ca reclamanților să li se atribuie împreună în cote de 1/3 părți fiecare, un lot de teren de 6.146 m.p., în valoare de 3.073,5 lei, format din .. nou 2039/1, cu suprafața de 2.783 m.p. și din .. nou.2036/3, cu suprafața de 3.363 m.p., parcele care formează un corp de proprietate unitar, fiind limitrofe

Lotul astfel atribuit are ieșire la calea publică și este mai mare cu 1.929 m.p. decât suprafața corespunzătoare cotelor lor de proprietate moștenite, de 4.261,5 m.p., revenindu-le astfel obligația de a achita sulte pârâtelor G. I. și M. V., ale căror loturi atribuite în calitate de moștenitoare ale defunctului M. Izachim vor avea suprafața mai mică decât cea cuvenită.

Pârâților G. A. și I. urmează să li se va atribui teren în natură în suprafață de 24.561 m.p., care corespunde cotelor lor tabulare anterior dobândite.

Astfel, le va fi atribuit un lot care include . nou 2036/2, de 5.605 m.p.( pe care prima instanță greșit a atribuit-o reclamanților), .. nou 2039/2, de 8.350 m.p. și .. nou 2036/4 cu suprafața de 10.087 m.p., parcele care, împreună, au suprafața totală de 24.042 lei iar diferența de 519 m.p.(până la 24.561) le va fi atribuită sub formă de cotă parte din terenul de 1.869 m.p., cu nr. top, nou 2036/1, pe care, în fapt se află casa (dar care este greșit localizată în c.f.).

..nou 2036/1, de 1.869 m.p., în valoare de 934,5 lei, pe care se află casa asupra căreia M. V. este uzufructuară și pârâții G. sunt proprietari, va fi atribuită în coproprietate astfel: pârâtei M. V., cota de 934,5/1869 m.p., cu titlu de moștenire și partaj; pârâților G. A. și G. I., cota de 519 m.p./1869 m.p., bun comun în devălmășie, cu titlu de întreținere și partaj și pârâtei G. I., cota de 415,5 mp/1869 m.p., în calitate de moștenitoare. Se poate observa că pârâtei G. I., în calitate de moștenitoare, i se va atribui sub formă de cotă parte o suprafață de 415,5 m.p., mai mică decât cea corespunzătoare cotei sale moștenite, de 1.405,5 m.p., iar pârâtei M. V. i se va atribui sub formă de cotă de proprietate suprafața de 934,5 m.p., suprafață mai mică decât cea cuvenită potrivit cotei sale de moștenire, de 1.874 m.p., urmând ca fiecare reclamant să fie obligat să plătească pârâtei G. I. sultă în cuantum de 165 lei.

Pârâtei M. V. i se cuvine o sultă totală de 469,75 lei de la reclamanți dar, întrucât aceasta nu a solicitat obligarea reclamanților la plata acestei sulte, tribunalul nu va dispune obligarea acestora la plata sultei.

Partajul terenurilor se va efectua potrivit schiței de la fila 231 dosar fond întocmită de expertul Hazbei P. F., schiță care este identică cu schița de la fila 250 dosar fond în forma nemodificată de instanța de fond.

Față de aceste considerente de fapt și de drept, văzând dispozițiile art.312 din Codul de procedură civilă din 1865, fiecare recurs va fi admis în parte, sentința va fi modificată în parte în sensul că: va fi înlăturată din sentință dispoziția privind escontentarea reclamanților, în calitate de moștenitori ai defunctei M. D.; va fi stabilită în favoarea reclamanților, în calitate de moștenitori ai defunctei M. D., o sultă totală de 13.240,8 lei, câte 4.413,6 lei fiecare; va fi stabilită în sarcina tuturor moștenitorilor defunctului M. Izachim, obligația suportării sultei datorate de acesta în favoarea reclamanților, fiecare moștenitor potrivit cotei lui de moștenire, respectiv: 1/4 părți, adică 3.310,2 lei (câte 1.103,3 lei pentru fiecare reclamant), soția supraviețuitore M. V. și 3/4 părți împreună, adică 9.930,6 lei, copiii defunctului: reclamanții M. M., B. R., M. G. și pârâta G. I., câte 3/16 părți fiecare copil, respectiv 2.482,65 lei și obligă pe pârâta M. V. să plătească fiecărui reclamant câte 1.103,3 lei(în total 3.310,2 lei) și pe pârâta G. I. să plătească fiecărui reclamant câte 827,55 lei(în total 2.482,65 lei); se va dispune partajarea judecătorească a terenurilor înscrise în c.f..nr.773/A I. M., nr. top. 2036 și în c.f. nr.373/A I. M. nr. top 2039, prin formarea de loturi în natură, potrivit schiței de la fila 231 dosar fond, întocmită de expertul Hazbei P. F. (schiță identică cu schița de la fila 250 dosar fond, în forma nemodificată de instanța de fond), astfel: Lotul nr.1, cu suprafața totală de 6.146 m.p., în valoare de 3.073,5 lei, format din .. nou 2039/1, cu suprafața de 2.783 m.p. și din .. nou.2036/3, cu suprafața de 3.363 m.p., pe care-l atribuie reclamanților în coproprietate, în cotă de 1/3 părți fiecare, cu titlu de moștenire și partaj;Lotul nr.2, cu suprafața totală de 24.042 m.p., în valoare de 12.021 lei, format din .. nou 2039/2, cu suprafața de 8.350 m.p, din .. nou 2036/4, cu suprafața de 10.087 m.p. și din .. nou 2036/2, cu suprafața de 5.605 m.p., pe care-l atribuie pârâților G. A. și G. I., bun comun, în devălmășie, cu titlu de întreținere și partaj; Lotul nr.3, cu suprafața de 1.869 m.p., în valoare de 934,5 lei, format din ..nou 2036/1, cu suprafața de 1.869 m.p., pe care-l atribuie în coproprietate astfel: pârâtei M. V., cota de 934,5/1869 m.p., cu titlu de moștenire și partaj; pârâților G. A. și G. I., cota de 519 m.p./1869 m.p., bun comun în devălmășie, cu titlu de întreținere și partaj și pârâtei G. I., cota de 415,5 mp/1869 m.p., cu titlu de moștenire și partaj; Lotul nr.4, cu suprafața de 24.207 m.p., format din . nou 2036/5, care rămâne pe vechii proprietari(cu excepția pârâților G. A. și G. I.), în cote egale de 1/4 părți fiecare; va fi obligat fiecare reclamant să plătească pârâtei G. I., câte 165 lei (în total 495 lei), cu titlu de sultă.

Apoi vor fi compensate datoriile reciproce dintre reclamanți și pârâta G. I. și, în final, va fi obligată pârâta G. I. să plătească fiecărui reclamant câte 662,55 lei(în total 1.987,65 lei). Se va dispune întabularea în cartea funciară a loturilor astfel formate, potrivit celor anterior arătate și a schiței de la fila 231 din dosarul de fond, întocmită de expertul Hazbei P. F.. Celelalte dispoziții din sentință care nu sunt contrare prezentei decizii, vor fi menținute.

Cum fiecare recurs va fi admis în parte, tribunalul va compensa în întregime cheltuielile de judecată efectuate în recurs, taxa judiciară de timbru este aceeași și onorariile avocaților sunt sensibil egale, 1.300 lei(f.68-70 ) și 1.200 lei(f. 72 dosar apel).

Va fi respins recursul declarat de reclamanți împotriva încheierii de ședință din 21 mai 2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte atât recursul declarat de reclamanții M. M., B. R. și M. G., toți domiciliați în comuna I. M., ..698, jud.Bistrița-Năsăud, cât și recursul declarat de pârâții G. A. și G. I., ambii domiciliați în comuna I. M., .. 688, jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr.2560/2014, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, modifică în parte sentința atacată în sensul că:

-înlătură din sentință dispoziția privind escontentarea reclamanților, în calitate de moștenitori ai defunctei M. D.;

-stabilește în favoarea reclamanților, în calitate de moștenitori ai defunctei M. D., o sultă totală de 13.240,8 lei, câte 4.413,6 lei fiecare;

-stabilește în sarcina tuturor moștenitorilor defunctului M. Izachim, obligația suportării sultei datorate de acesta în favoarea reclamanților, fiecare moștenitor potrivit cotei lui de moștenire, respectiv: 1/4 părți, adică 3.310,2 lei (câte 1.103,3 lei pentru fiecare reclamant), soția supraviețuitore M. V. și 3/4 părți împreună, adică 9.930,6 lei, copiii defunctului: reclamanții M. M., B. R., M. G. și pârâta G. I., câte 3/16 părți fiecare copil, respectiv 2.482,65 lei și obligă pe pârâta M. V. să plătească fiecărui reclamant câte 1.103,3 lei(în total 3.310,2 lei) și pe pârâta G. I. să plătească fiecărui reclamant câte 827,55 lei(în total 2.482,65 lei);

-dispune partajarea judecătorească a terenurilor înscrise în c.f. nr.773/A I. M., nr. top. 2036 și în c.f. nr.373/A I. M., nr. top 2039, prin formarea de loturi în natură, potrivit schiței de la fila 231 dosar fond, întocmită de expertul Hazbei P. F. (schiță identică cu schița de la fila 250 dosar fond, în forma nemodificată de instanța de fond), astfel:

Lotul nr.1, cu suprafața totală de 6.146 m.p., în valoare de 3.073,5 lei, format din .. nou 2039/1, cu suprafața de 2.783 m.p. și din .. nou.2036/3, cu suprafața de 3.363 m.p., pe care-l atribuie reclamanților în coproprietate, în cotă de 1/3 părți fiecare, cu titlu de moștenire și partaj;

Lotul nr.2, cu suprafața totală de 24.042 m.p., în valoare de 12.021 lei, format din .. nou 2039/2, cu suprafața de 8.350 m.p, din .. nou 2036/4, cu suprafața de 10.087 m.p. și din .. nou 2036/2, cu suprafața de 5.605 m.p., pe care-l atribuie pârâților G. A. și G. I., bun comun, în devălmășie, cu titlu de întreținere și partaj;

Lotul nr.3, cu suprafața de 1.869 m.p., în valoare de 934,5 lei, format din ..nou 2036/1, cu suprafața de 1.869 m.p., pe care-l atribuie în coproprietate astfel: pârâtei M. V., cota de 934,5/1869 m.p., cu titlu de moștenire și partaj; pârâților G. A. și G. I., cota de 519 m.p./1869 m.p., bun comun în devălmășie, cu titlu de întreținere și partaj și pârâtei G. I., cota de 415,5 mp/1869 m.p., cu titlu de moștenire și partaj;

Lotul nr.4, cu suprafața de 24.207 m.p., format din . nou 2036/5, care rămâne pe vechii proprietari(cu excepția pârâților G. A. și G. I.), în cote egale de 1/4 părți fiecare.

Obligă pe fiecare reclamant să plătească pârâtei G. I., câte 165 lei (în total 495 lei), cu titlu de sultă.

Compensează datoriile reciproce dintre reclamanți și pârâta G. I. și, în final, obligă pe pârâta G. I. să plătească fiecărui reclamant câte 662,55 lei(în total 1.987,65 lei).

Dispune întabularea în cartea funciară a loturilor astfel formate, potrivit celor anterior arătate și a schiței de la fila 231 din dosarul de fond, întocmită de expertul Hazbei P. F..

Menține celelalte dispoziții din sentință care nu sunt contrare prezentei decizii.

Compensează în întregime cheltuielile de judecată din recurs.

Respinge recursul declarat de reclamanți împotriva încheierii de ședință din 21 mai 2014.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

R.-I. B. M.-L. B. G.-C. F.

GREFIER,

A. Ș.

Redactat RI/tehnoredactat RIB/20.11.2015/2 ex.

Judecător fond GM

← Pretenţii. Decizia nr. 259/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD		Pretenţii. Decizia nr. 175/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Pretenţii. Decizia nr. 175/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD Succesiune. Decizia nr. 176/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD Validare poprire. Decizia nr. 169/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD Partaj judiciar. Decizia nr. 136/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD