Succesiune. Decizia nr. 176/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 176/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 176/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 176/A/2015
Ședința publică din data de 13 octombrie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: R. - I. B., judecător
JUDECĂTOR: G. C. F., președinte secție
GREFIER: A. Ș.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra apelurilor civile, urmare a recalificării naturii căii de atac, declarate de pârâții F. A. și F. F. împotriva sentinței civile nr. 2705/2015 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
Dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 7 octombrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din hotărâre când, din lipsa timpului necesar pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi 13 octombrie 2015.
TRIBUNALUL
Deliberând constată,
Prin sentința civilă nr. 2705/2015 pronunțată de Judecătoria Bistrița la data de 8 aprilie 2015 în dosarul nr._ s-a admis în parte, atât acțiunea civilă principală precizată și formulată de reclamanții Ș. R., F. T. D., D. M. M., M. J., C. D., F. G. V., F. I., F. G., C. N. împotriva pârâților F. A., P. A. F., cât și cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențională F. A. și în consecință s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta F. A., decedată la data de 29.06.2002, se compune, urmare sistării comunității de bunuri, din cota de ½ parte din imobilele casă de cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, antreu și teren aferent în suprafață de 455 mp, identificate în CF 2701 Bistrița, nr. cadastral 5857/1/1, situate în mun. Bistrița, .. 84, județul Bistrița-Năsăud, din cota de 1/1 parte din imobilele casă de lemn, compusă din 1 cameră, bucătărie, cămară și teren aferent, curte și grădină, în suprafață de 1960 mp, identificate în CF 650 ( nou_) Unirea, nr. top. 454/17, situate în Unirea, .. adm. 213, județul Bistrița-Năsăud, precum și din cota de 1/1 parte din terenul în suprafață de 2500 mp, identificat în titlul de proprietate 7173/1994, ./1, dobândit cu titlu de cumpărare, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 429/09.02.1996 de către Biroul notarului public B. M. și vocație succesorală legală la aceasta au avut defunctul F. G. (decedat la 10.01.2008), cu cota de ¼ parte, în calitate de soț supraviețuitor, precum și reclamanții și pârâții, în calitate de fii și fiice, cu cota de ¾ parte împreună; s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul F. G., decedat la 10.01.2008, se compune din cealaltă cotă de ½ parte din imobilele casă de cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, antreu și teren aferent în suprafață de 455 mp, identificate în CF 2701 Bistrița, nr. cadastral 5857/1/1, situate în mun. Bistrița, .. 84, județul Bistrița-Năsăud, precum și din cota de 1/1 parte din imobilele casă de lemn, compusă din 1 cameră, bucătărie, cămară și teren aferent, curte și grădină, în suprafață de 1960 mp, identificate în CF 650 (nou_) Unirea, nr. top. 454/17, situate în Unirea, .. adm. 213, județul Bistrița-Năsăud, la care se adaugă cota de 1/4 parte din moștenirea după defuncta sa soție (în total 5/8 părți), precum și din cota de 1/2 parte + cota de 1/4 parte din terenul în suprafață de 2500 mp, identificat în titlul de proprietate nr. 7173/1994, ./1, dobândit cu titlu de cumpărare, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 429/09.02.1996 de către Biroul notarului public B. M. și vocație succesorală legală la aceasta au reclamanții și pârâții, în calitate de fii și fiice, împreună cu cota de a 3-a parte, în final după dezbaterea celor două succesiuni având fiecare cota de câte 1/11 părți; s-a constatat că imobilul casă de lemn, compusă din 1 cameră, bucătărie, cămară, identificat în CF 650 (nou_) Unirea, nr. top. 454/17, situat în Unirea, .. adm. 213, județul Bistrița-Năsăud s-a demolat, datorită vechimii acestuia, sens în care s-a dispus radierea acestuia din coala A de CF, conform propunerii din tabelul de mișcare parcelară nr. 4 – Varianta a II-a întocmit de exp. P. V., anexă la raportul de expertiză tehnică, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a dispus partajarea judecătorească a bunurilor imobile mai sus descrise, fără sulte compensatoare, după cum urmează:
1. Imobilele constând din casă de locuit acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, antreu și teren aferent, curte și grădină, în suprafață de 455 mp, identificate în CF 2701 Bistrița, nr. cadastral 5857/1/1, s-au atribuit, în indiviziune, reclamanților Ș. R., F. T. D., D. M. M., M. J., C. D., F. G. V., F. I., F. G., C. N., fiecare cu cote egale de câte 1/9 părți, conform tabelului de mișcare parcelară nr. 2 – Varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză efectuat de expertul tehnic P. V., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, în care la situația viitoare s-a rectificat tabelul în sensul consemnării în dreptul fiecăruia dintre comoștenitori a cotei de 1/9-a parte;
2. Imobilele constând din teren curte și grădină, în suprafață de 1960 mp, identificate în CF 650 ( nou_) Unirea, nr. top. 454/17, s-au atribuit, prin formarea de 11 loturi, în natură, conform tabelului de mișcare parcelară nr. 4 – Varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză efectuat de expertul tehnic P. V., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel: a. lotul nr. 1, compus din terenul în suprafață de 145 mp, arabil intravilan, corespunzător nr. top. nou 454/17/1, s-a atribuit reclamantei M. J.; b. lotul nr. 2, compus din terenul în suprafață de 146 mp, arabil intravilan, corespunzător nr. top. nou 454/17/2, s-a atribuit reclamantului F. T. D.; c. lotul nr. 3, compus din terenul în suprafață de 144 mp, arabil intravilan, corespunzător nr. top. nou 454/17/3, s-a atribuit pârâtei F. A.; d. lotul nr. 4, compus din terenul în suprafață de 144 mp, curți-construcții, corespunzător nr. top. nou 454/17/4, s-a atribuit pârâtului F. F.; e. lotul nr. 5, compus din terenul în suprafață de 144 mp, arabil intravilan, corespunzător nr. top. nou 454/17/5, s-a atribuit reclamantului F. G.; f. lotul nr. 6, compus din terenul în suprafață de 144 mp, arabil intravilan, corespunzător nr. top. nou 454/17/6, s-a atribuit reclamantei F. D.; g. lotul nr. 7, compus din terenul în suprafață de 144 mp, arabil intravilan, corespunzător nr. top. nou 454/17/7, s-a atribuit reclamantei C. N.; h. lotul nr. 8, compus din terenul în suprafață de 144 mp, arabil intravilan, corespunzător nr. top. nou 454/17/8, s-a atribuit reclamantei D. M.; i. lotul nr. 9, compus din terenul în suprafață de 144 mp, arabil intravilan, corespunzător nr. top. nou 454/17/9, s-a atribuit reclamantei Ș. R.; j. lotul nr. 10, compus din terenul în suprafață de 144 mp, arabil intravilan, corespunzător nr. top. nou 454/17/10, s-a atribuit reclamantului F. I.; k. lotul nr. 11, compus din terenul în suprafață de 145 mp, arabil intravilan, corespunzător nr. top. nou 454/17/11, s-a atribuit reclamantului F. G.; 12. lotul nr. 12, compus din terenul în suprafață de 371 mp, drum de acces, corespunzător nr. top. nou 454/17/12, s-a atribuit, în indiviziune, reclamanților Ș. R., F. T. D., D. M. M., M. J., C. D., F. G. V., F. I., F. G., C. N. și pârâților F. A. și P. A. F., fiecare cu cote egale de câte 1/11 părți;
3. Imobilul teren în suprafață de 2500 mp, identificat în titlul de proprietate nr. 7173/1994, ./1, arabil extravilan Unirea, dobândit cu titlu de cumpărare, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 429/09.02.1996 de către Biroul notarului public B. M. s-a atribuit, în indiviziune, reclamanților Ș. R., F. T. D., D. M. M., M. J., C. D., F. G. V., F. I., F. G., C. N. și pârâților F. A. și P. A. F., fiecare cu cote egale de câte 1/11 părți, conform tabelului de mișcare parcelară nr. 5 – Varianta I, anexă la raportul de expertiză efectuat de expertul tehnic P. V., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a dispus rectificarea suprafeței nr. top. 5857/1/1, în sensul majorării de la suprafața de 455 mp la suprafața de 578 mp, teren aferent imobilului casă de locuit situată în mun. Bistrița, .. 84, județul Bistrița-Năsăud, conform propunerilor expertului tehnic P. V., consemnate în expertiza efectuată în cauză și în tabelul de mișcare parcelară nr. 2 – Varianta a II-a, anexă la acesta, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre; înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor și loturilor mai sus descrise, în favoarea reclamanților și a pârâților, conform tabelelor de mișcare parcelară nr. 2 - Varianta a II-a, nr. 4 - Varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză tehnică, efectuate de expertul tehnic P. V., ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre, fără înscrierea imobilului teren extravilan Unirea, de 2500 mp, pentru care nu s-a întocmit propunere de intabulare.
Au fost compensate în întregime cheltuielile de judecată suportate de părți cu ocazia soluționării prezentului proces.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond, în baza probatoriului administrat, a reținut faptul că din înscrisurile depuse la dosar (extrase de cf, respectiv raportul de expertiză întocmit de expertul P. V.), reiese că imobilele teren și construcții în litigiu au 4 amplasamente, după cum urmează: 1. amplasament nr. l - curți-construcții cu suprafața de 587 mp, ce se identifică în cf 2701 Bistrița cu nr. top. 5857/1/1 - casă acoperită cu țiglă compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, antreu, curte și grădină cu suprafața de 455 mp și cu proprietari tabulari F. G. și soția F. F.; 2. amplasament nr. 2 - curți-construcții și arabil intravilan cu suprafața de 1960 mp, ce se identifică în cf 650 Unirea cu nr. top. 454/17 - casă parter compusă din 1 cameră, bucătărie, cămară și grădină, cu proprietari tabulari F. G. și soția F. F.; 3. amplasament nr. 3 - arabil cu suprafața de 2500 mp, ce se identifică în titlul de proprietate nr. 7173/25.02.1994 în tarlaua 72/1, ., teren care a fost cumpărat de la proprietara P. M. de către defunctul F. G., căsătorit, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul notarului public B. M. sub nr. 429/09.02.1996, iar P. M. a dobândit terenul în baza actului de partaj autentificat sub nr. 5083/16.06.1994 eliberat de notariatul de stat al județului Bistrița-Năsăud; 4. amplasament nr. 4 - arabil cu suprafața de 1000 mp, care se identifică în titlul de proprietate nr. 7173/25.02.1994 în tarlaua 72/2, . reconstituirea dreptului de proprietate de către C. I., P. M., A. F., C. M. și V. L. în baza actului de partaj autentificat sub nr. 5083/16.06.1994 eliberat de notariatul de stat al județul Bistrița-Năsăud suprafața de 1000 mp (tarlaua 72/2, . lui P. M., iar în baza contractului de vânzare-cumpărare cu nr. 429/09.02.1996 P. M. a vândut acest teren lui F. G., căsătorit.
Imobilele în litigiu au fost dobândite de părinții părților, F. G. și soția F. F., în timpul căsătoriei lor, fiind bunuri comune devălmașe, situație reflectată ca atare de înscrisurile depuse la dosar, titluri de proprietate și respectiv de operațiunile de carte funciară evidențiate în extrasele depuse la dosar și fiind prezumate a fi dobândite prin contribuție egală, în considerarea dispozițiilor art. 30 din Codul familiei, conform cărora la încetarea comunității de bunuri se va constata că fiecăruia dintre soți i-a revenit o cotă de ½ părți.
Trebuie precizat faptul că deși în acțiunea civilă principală a fost solicitată dezbaterea succesiunii doar după defunctul F. G., în mod corect și în virtutea succedării acestuia soției sale care a decedat prima, se impune a se face mai întâi dezbaterea succesiunii după defuncta F. F., decedată la data de 29.06.2002 și apoi după defunctul F. G., decedat la data de 10.01.2008.
Pentru stabilirea drepturilor succesorale, referirile reclamanților la înstrăinarea de către defunctul tată al părților, în timpul vieții, a terenului asupra căruia a dobândit dreptul de proprietate prin reconstituire, conform Legii nr. 18/1991, constituind bunul său propriu, nu prezintă nicio relevanță juridică prin prisma petitului de partaj succesoral, întrucât în alcătuirea patrimoniului succesoral intră numai drepturile patrimoniale existente la data deschiderii succesiunii.
În acest context trebuie menționat faptul că defunctul F. G. a înstrăinat parcele distincte atât fiicei sale F. A., așa cum rezultă din copia contractului de vânzare-cumpărare atașat în copie la fila 8, cât și către . SRL, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3177/09.06.2003 (fila 11 din dosar).
Pârâta-reclamantă reconvențional, prin cererea sa reconvențională atașată la dosar la fila 57-59, a considerat că imobilul din cartea funciară 5857/1/1 Bistrița nu este comod partajabil în natură, iar formarea altor 10 loturi din diferența de teren din cartea funciară 650 Unirea ar conduce la o excesivă fărâmițare a acestuia, astfel că nu a fost de acord cu atribuirea imobilelor în indiviziune, cum au solicitat reclamanții și cum niciunul dintre moștenitori nu cerea atribuirea bunurilor, în viziunea ei, pârâta a solicitat instanței să dispună vânzarea acestora, în condițiile art. 67311 C.proc.civ., cerere care nu este întemeiată, deoarece textul legal citat nu este aplicabil în speță, în condițiile în care reclamanții au solicitat partajarea judecătorească, prin formare de loturi în natură, așa încât au solicitat atribuirea de bunuri imobile atât către ei cât și către pârâți.
Față de situația de fapt expusă mai sus și în considerarea dispozițiilor art. 650 și urm. din Codul civil de la 1864, aplicabil speței, s-a constat că masa succesorală rămasă după defuncta F. A., decedată la data de 29.06.2002, se compune, urmare sistării comunității de bunuri, din cota de ½ parte din imobilele casă de cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, antreu și teren aferent în suprafață de 455 mp, identificate în cartea funciară 2701 Bistrița, nr. cadastral 5857/1/1, situate în mun. Bistrița, .. 84, județul Bistrița-Năsăud, din cota de ½ parte din imobilele casă de lemn, compusă din 1 cameră, bucătărie, cămară și teren aferent, curte și grădină, în suprafață de 1960 mp, identificate în cartea funciară 650 (nou_) Unirea, nr. top. 454/17, situate în Unirea, .. adm. 213, județul Bistrița-Năsăud, precum și din cota de ½ parte din terenul în suprafață de 2500 mp, identificat în titlul de proprietate nr. 7173/1994, ./1, dobândit cu titlu de cumpărare, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 429/09.02.1996 de către Biroul notarului public B. M. și că vocație succesorală legală la aceasta au avut defunctul F. G. (decedat la 10.01.2008), cu cota de ¼ parte, în calitate de soț supraviețuitor, precum și reclamanții și pârâții, în calitate de fii și fiice, cu cota de ¾ parte împreună.
În baza acelorași temeiuri legale, s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul F. G., decedat la 10.01.2008, se compune din cealaltă cotă de ½ parte din imobilele casă de cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, antreu și teren aferent în suprafață de 455 mp, identificate în cartea funciară 2701 Bistrița, nr. cadastral 5857/1/1, situate în mun. Bistrița, .. 84, județul Bistrița-Năsăud, precum și din cota de ½ parte din imobilele casă de lemn, compusă din 1 cameră, bucătărie, cămară și teren aferent, curte și grădină, în suprafață de 1960 mp, identificate în cf 650 (nou_) Unirea, nr. top. 454/17, situate în Unirea, .. adm. 213, județul Bistrița-Năsăud, la care se adaugă cota de ¼ parte din moștenirea după defuncta sa soție (în total 5/8 părți), precum și din cota de ½ parte + cota de ¼ parte din terenul în suprafață de 2500 mp, identificat în titlul de proprietate nr. 7173/1994, ./1, dobândit cu titlu de cumpărare, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 429/09.02.1996 de către Biroul notarului public B. M. și că vocație succesorală legală la aceasta au reclamanții și pârâții, în calitate de fii și fiice, împreună cu cota de ¾ parte, în final după dezbaterea celor două succesiuni având fiecare cota de câte 1/11 părți.
Așa cum reiese din constatările expertului tehnic topograf P. V., imobilul casă de lemn, compusă din 1 cameră, bucătărie, cămară, identificat în cartea funciară 650 (nou_) Unirea, nr. top. 454/17, situat în Unirea, .. adm. 213, județul Bistrița-Năsăud s-a demolat, datorită vechimii acestuia, sens în care s-a dispus radierea acestuia din coala a de carte funciară, conform propunerii din tabelul de mișcare parcelară nr. 4 – varianta a II-a întocmit de exp. P. V., anexă la raportul de expertiză tehnică, ce va face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Trebuie precizat faptul că în anul 2004 reclamanții au intentat acțiune pentru dezbaterea masei succesorale după defuncta F. F. (decedată la 29.06.2002), care a făcut obiectul dosarului nr. 1532/2004 al Judecătoriei Bistrița, însă acesta s-a perimat.
În ceea ce privește imobilele identificate în cartea funciară nr. 650 (nou_) nr. top 454/17 Bistrița - Unirea, având în vedere dispozițiile art. 728 din Codul civil (din 1864, aplicabil în cauză) și raportat la art. 6731 și urm. C.proc.civ. de la 1865, pentru a nu se fărâmița excesiv imobilele și a se forma loturi pe cât posibil egale din punct de vedere cantitativ și calitativ, instanța a dispus ieșirea din indiviziune față de pârâți prin atribuirea individuală a câte unui lot de teren din bunurile imobile identificate în cartea funciară nr. 650 (nou_) nr. top 454/17 Bistrița - Unirea conform tabelului de mișcare parcelară nr. 4, varianta nr. II, întocmită de către expertul P. V., fără sultă compensatorie, imobilul teren de 2500 mp din titlul de proprietate nr. 7173/1994 ./1, arabil extravilan Unirea s-a atribuit în indiviziune succesorilor defuncților F. G. și F. F., fiecare având cota de 1/11 parte, numita P. A. F., fiind fiica pârâtei decedată pe parcursul procesului, P. M. (decedată la data de 09.12.2011, așa cum reiese din copia certificatului de deces atașat la fila 383 din dosar), astfel că fiind nepoată, vine prin reprezentare să moștenească în cotă de 1/11 parte bunurile ce intră în masele succesorale mai sus descrise.
În ceea ce privește casa de locuit împreună cu terenul aferent reprezentând curte și grădină de 455 mp din Bistrița acestea s-au atribuit reclamanților, întrucât pârâta F. A. și antecesoarea pârâtei P. A. F., adică mama acesteia, P. M. au fost escontentate pentru aceste imobile.
Având în vedere soluția adoptată, în sensul încuviințării în parte atât a pretențiilor reclamanților, cât și a pretențiilor pârâților, instanța a dispus compensarea în întregime a cheltuielilor de judecată suportate de părți cu ocazia soluționării prezentului proces, ținând seama și de interesul egal al părților, lucrările tehnice efectuate în cauză profitându-le tuturor în egală măsură.
În drept s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 650, 728, 742 din Codul civil din 1864, art. 111, art. 276, art. 673 indice 1 și urm. din codul de procedură civilă din 1865, art. 22, art. 34 din Legea nr. 7/1996 republicată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs pârâții F. A. și F. F., solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii în întregime a cererii reconvenționale formulate de pârâta F. A., respectiv partajarea imobilului casă de locuit acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, antreu și teren aferent, curte și grădină, în suprafață de 455 mp, identificat în cartea funciară 2701 Bistrița, cadastral 5857/1/1 prin atribuirea în indiviziune reclamanților, precum și pârâților în cotă de 1/11 pentru fiecare conform tabelului nr. 1 - varianta 1 din raportul de expertiză efectuat de expertul P. V. și înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului în evidentele de carte funciară; în subsidiar admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre soluționare instanței de fond, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că în sentința atacată nu sunt indicate considerentele de fapt și de drept în temeiul cărora s-a admis doar în parte cererea reconvențională, ceea ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ.
O primă critică se referă la faptul că instanța de fond, admite acțiunea în parte, cât și cererea reconvențională (fără a preciza dacă în parte sau în întregime) și constată că masa succesorală după defuncta F. A. (adică recurenta) s-ar compune din imobilele menționate.
De altfel, în motivare se mai menționează că recurenta ar fi decedat (pag 5).
O altă critică se referă la faptul că, deși se admite cererea reconvențională a recurentei, în realitate partajarea imobilului constând din casa de locuit acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, antreu și teren aferent, curte și grădină în suprafață de 455 mp, identificate în CF 2701 Bistrița cadastral 5857/1/1 se atribuie în indiviziune doar reclamanților (1/9 părți fiecare), recurenții fiind excluși în mod nejustificat. La o simplă lecturare a hotărârii atacate se poate constata că hotărârea nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea pronunțării unei astfel de soluții.
Acțiunea reclamanților nu îndeplinește toate cerințele impuse de art. 6732 C.proc.civ., aceștia rezumându-se să indice imobilele ce pretind a fi incluse în masa succesorală a tatălui și vocația părților fără a preciza modalitatea în care defunctul ar fi devenit unic proprietar, valoarea bunurilor supuse împărțelii și persoana care le deține sau le administrează. De asemenea, au o modalitate „sui generis" de sistare a stării de indiviziune care atestă, alături de motivele succinte și bizare ale pretențiilor lor, o totală rea-credință, singurul lor scop fiind acela de a obține în mod cu totul nejustificat „înlăturarea" recurenților de la moștenirea părinților.
Imobilele în litigiu au fost dobândite de părinți în timpul căsătoriei lor, fiind bunuri comune, situație reflectată ca atare de operațiunile de CF evidențiate în extrasele depuse la dosar. La moartea mamei comunitatea de bunuri a încetat, împărțeala comunității făcându-se potrivit dispozițiilor Codului familiei și nu a celor succesorale.
Prin urmare, aceste bunuri au fost dobândite de cei doi soți prin contribuție egală, la încetarea comunității de bunuri fiecăruia revenindu-i o cotă de ½ părți. Componența masei succesorale a fiecărui defunct și vocația succesorală sunt cele indicate în petitele acțiunii reconvenționale.
Pentru stabilirea drepturilor succesorale, referirile reclamanților la înstrăinarea de către defunctul tată, în timpul vieții, a terenului asupra căruia a dobândit dreptul de proprietate prin reconstituire, conform Legii nr. 18/1991, constituind bunul său propriu, nu prezintă nicio relevanță juridică și nu au nicio justificare legală.
Aceasta întrucât în alcătuirea patrimoniului succesoral intră numai drepturile patrimoniale existente la data deschiderii succesiunii, fructele naturale și civile produse de bunurile succesorale ulterior deschiderii succesiunii, dacă este cazul, precum și unele drepturi incluse ca urmare a reducțiunii liberalităților excesive sau prin efectul raportului donațiilor, dacă moștenitorii beneficiază de rezervă succesorală, respectiv de raport, situații care în speță nu se regăsesc. De altfel, defunctul tată a înstrăinat parcele distincte din terenul respectiv și altor persoane, nimic neîmpiedicându-i pe reclamanți să-și exprime opțiunea de a le cumpăra ei.
Mențiunea din contract în sensul că tata era văduv nu este imputabilă recurentei, reprezentând o simplă eroare materială fără nicio semnificație juridică, raportat la natura juridică a terenului respectiv - bun propriu al defunctului.
Așa cum s-a arătat, hotărârea nu este motivată, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului, așa încât se impune casarea soluției și trimiterea cauzei pentru rejudecarea fondului cauzei (CA Suceava, secția civilă, decizia nr. 325/1999).
Motivarea sumară și confuză a unei hotărâri, judecătorești echivalează cu nemotivarea hotărârii, care trebuie desființată în baza art. 304 pct. 7 C.proc.civ, (C.S.J,, secția de contencios administrativ, decizia nr. 723/2000).
Judecătorii sunt datori să arate, în cuprinsul hotărârii, motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea cum și de ce s-au înlăturat cererile părților. Fără arătarea motivelor și a probelor nu se poate exercita controlul judiciar.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 36 C.fam., art. 1 din Legea nr. 319/1944, art. 480 și 728 C.civ., art. 650 și urm., art. 6731 și urm., art. 304 pct. 7, 8 și 9, art. 274 C.proc.civ.
Recursul a fost legal timbrat cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, anulate la dosar (f. 35).
Intimații, legal citați, prin întâmpinarea depusă la dosar (f. 33) s-au opus admiterii recursului declarat de recurenta F. A., solicitând obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că întrucât în timpul vieții defunctul tată al părților - F. G. - a "înstrăinat" suprafața de 1.200/3700 mp teren pârâtei F. A., intimații au solicitat atribuirea către reclamanți a bunurilor imobile identificate în CF 2701 Bistrița integral și CF 650 Unirea parțial, fără sultă compensatorie. Acest teren - 1200/3700 mp este situat în intravilanul localității Bistrița fiind foarte valoros. Acest aspect a fost recunoscut de către pârâtă cu ocazia interogatoriului. La data semnării contractului - 08.06.1994 - vânzătorul F. G. s-a declarat văduv, deși soția acestuia trăia, iar sora F. A., necăsătorită, deși atunci era căsătorită. Acesta este motivul pentru care reclamanții au solicitat ca pârâtei să nu-i revină sultă compensatorie, considerând că partea din moștenire ce-i revenea a primit-o prin dobândirea acelui teren. Mai mult, F. A. a mai cumpărat de la tată și suprafața de 1700 mp teren livadă, ca împuternicită a concubinului ei - A. de Visser. Recurenta F. A. este în esență proprietara acestei suprafețe de teren. De altfel, folosind tertipuri pe care astăzi nu o avantajează să le recunoască a dobândit încă din timpul vieții tatălui parte din moștenire. Acea parte din moștenire depășește cu mult cota indiviză care revine celorlalți frați.
Având în vedere că în concret sentinței pronunțată de către Judecătoria Bistrița nu i se aduce nicio critică obiectivă se impune respingerea recursului ca nefondat.
În drept nu s-a invocat nicio dispoziție legală.
La termenul de judecată din data de 16 septembrie 2015 (f. 36) tribunalul a calificat calea de atac ca fiind apelul și nu recursul, având în vedere că valoarea obiectului litigiului depășește suma de 100.000 lei, nefiind incidente prevederile art. 2821 alin. 1 C.proc.civ.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, tribunalul reține că apelul declarat este fondat în parte pentru considerentele care urmează a fi relevate.
Reclamanții și pârâți apelanți sunt frați, litigiul dintre aceștia vizând partajarea masei succesorale rămase în urma decesului părinților lor.
În apel nu s-a criticat compunerea masei succesorale rămase în urma fiecărui defunct, cota de moștenire de 1/11 părți ce revine fiecărui moștenitor, soluția radierii casei de lemn din cf 650 Unirea top 454/17, a rectificării suprafeței terenului aferent casei din municipiul Bistrița, . sensul majorării acesteia de la suprafața de 455 m.p. la suprafața de 578 m.p., respectiv a partajării terenului din extravilan în suprafață de 2500 m.p. identificat în titlul de proprietate nr. 7173/1994 tarlaua 72/1 ., aceste aspecte nu constituie obiect de analiză în apel.
Prin apelul declarat se solicită partajarea casei din Bistrița și a terenului aferent prin atribuire în indiviziune reclamanților și apelanților, în cote egale de 1/11 părți fiecare, potrivit variantei I din lucrarea de expertiză ori trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Cererea de trimitere a cauzei spre rejudecare nu poate fi admisă, atât timp cât textul art. 297 alin. 1 C.proc.civ. prevede expres situațiile în care instanța de apel poate anula hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de instanța de fond, niciuna din aceste situații (soluționarea procesului fără a intra în judecata fondului ori judecata în lipsa părții care nu a fost legal citată) neîntâlnindu-se în cauză.
Apelul vizează doar soluția de partajare a casei de locuit din Bistrița și a terenului aferent, invocându-se pe de o parte nemotivarea hotărârii în această privință, iar, pe de altă parte, greșita excludere a apelanților în privința acestor bunuri.
Lipsa motivării nu poate fi reținută de tribunal. Chiar dacă în privința partajării casei din Bistrița și a terenului aferent motivarea instanței de fond este una extrem de sumară, tribunalul nu poate reține nemotivarea sau motivarea confuză, cât timp s-a arătat printr-o frază faptul că imobilele s-au atribuit reclamanților pe considerentul escontentării apelanților, ținând seama și de faptul că reclamanții au solicitat partajarea bunurilor în natură, cerințele art. 67311 C.proc.civ. nefiind îndeplinite (pagina 4 paragraf 5, pagina 5 paragraf 3 din considerente).
Întrucât instanța de fond a indicat considerentul pentru care a atribuit imobilele casă și teren reclamanților, tribunalul nu poate reține cu deplin temei lipsa motivării. Raportat la considerentul relevat rămâne ca instanța de control judiciar să verifice legalitatea și temeinicia soluției de partajare prin prisma probațiunii administrate în cauză.
Soluția partajării imobilului fără plată de sulte este greșită.
Regula generală desprinsă din art. 6735 C.proc.civ. și art. 67310 C.proc.civ. este aceea a partajării imobilului în natură, astfel încât bunul să nu se fărâmițeze excesiv, iar valoarea sa economică să nu fie afectată.
În ipoteza imposibilității partajării în natură, regula este aceea a atribuirii bunului unuia/unora dintre moștenitori, cu plata de sulte compensatorii către ceilalți.
În cauză imobilul s-a atribuit reclamanților în indiviziune. Soluția este corectă cât timp reclamanții au solicitat să se efectueze partajul, să li se atribuie bunul în indiviziune. Nici pârâta apelantă prin cererea reconvențională și nici pârâtul apelant F. F. nu au solicitat atribuirea bunului. Dimpotrivă apelanta F. A. a solicitat vânzarea la licitație, rezultând astfel că nu dorește să preia bunul în natură. Apelantul F. F. a solicitat, conform răspunsului nr. 7 la interogatoriu (f. 68 dosar fond) atribuirea în natură a cotei de ½ părți din terenul din Unirea, identificat în cf 650.
În condițiile în care există moștenitori care doresc să preia bunul, instanța nu poate proceda la vânzarea la licitație, așa cum a solicitat apelanta F. A. la fondul cauzei.
Totodată, întrucât s-a solicitat sistarea stării de indiviziune dintre comoștenitori, instanța de fond nu poate atribui bunul în indiviziune reclamanților și pârâților, așa cum se solicită în apel. Din cuprinsul întâmpinării și a cererii reconvenționale formulate de pârâta apelantă F. A. este de observat de altfel că cererea de atribuire în indiviziune a bunului atât reclamanților, cât și pârâtului apelant F. F., în cotă de 1/11 părți este formulată pentru prima dată în apel, constituind o cerere nouă, inadmisibilă în raport de dispozițiile art. 294 alin. 1 C.proc.civ.
Chiar și cererea de atribuire a bunului în indiviziune reclamanților și pârâtei apelante F. A. poate fi calificată ca cerere nouă în apel, cât timp prin cerere reconvențională nu s-a formulat o astfel de solicitare. Singura cerere în acest sens este cuprinsă în obiectivele la lucrarea de expertiză tehnică topografică (f. 79 dosar fond), care însă nu poate fi calificată ca pretenție dedusă judecății în lipsa unei cereri formulate în condiții procedurale.
În aceste condiții, soluția partajării bunului casă și teren din Bistrița prin atribuire în natură, în indiviziune, reclamanților, conform variantei II din lucrarea de expertiză, este legală și temeinică.
Urmare a atribuirii în natură a bunului către unii dintre comoștenitori, instanța de fond era datoare să stabilească în beneficiul apelanților o sultă compensatoare corespunzătoare cotei acestora de moștenire de 1/11 părți fiecare.
Teza escontentării nu poate fi reținută de tribunal. Faptul că în timpul vieții defunctul F. G. a înstrăinat apelantei F. A. o suprafață de teren nu justifică atribuirea bunului către reclamanți fără sultă.
Vânzarea-cumpărarea încheiată cu apelanta F. A. și cu societatea . SRL nu a fost contestată pe calea unei acțiuni în nulitate/anulare în vederea readucerii bunului în patrimoniul defunctului. Totodată, nu s-a invocat de reclamanți faptul că vânzarea-cumpărarea ar constitui în fapt o donație (contractul fiind încheiat cu o rudă de gradul I în linie dreaptă) și nici nu s-a solicitat raportarea donației la masa succesorală a defunctului, soluție care să justifice în final atribuirea fără sultă.
În privința apelantului F. F. escontentarea nu poate fi justificată pe împrejurarea relevată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, aceea a edificării unei construcții proprii pe terenul din cf 650 Unirea. Alte considerente care ar justifica escontentarea nu au fost relevate.
Pe de altă parte, soluția escontentării este greșită și pe considerentul că prin hotărârea atacată s-a reținut îndreptățirea apelanților la cota parte din terenul din extravilan de 2500 m.p., respectiv din terenul din cf 650 Unirea.
Or, cât timp li s-a atribuit în natură cota parte cuvenită din moștenire, este evident că o înlăturare a acestora de la moștenire nu a avut loc și nici nu poate fi reținută.
Prin urmare, ținând seama de regulile în materie de partaj, tribunalul apreciază că în favoarea apelanților se impune stabilirea unei sulte compensatoare, reprezentând 1/11 părți din valoarea casei din Bistrița și a terenului aferent de 578 m.p., suprafață rectificată.
Potrivit expertizei de evaluare valoarea casei se ridică la suma de 130.000 lei (f. 104 dosar fond).
Valoarea terenului a fost stabilită de comun acord de părți, în apel, la suma de 115.600 lei (f. 39, 42).
Prin urmare, valoarea totală a imobilelor este de 245.600 lei (130.000 lei + 115.600 lei), fiecărui apelant revenindu-i o sumă de 22.327,27 lei (245.600 lei: 11 copii), respectiv suma de 44.654,5 lei ambilor apelanți.
Întrucât reclamanților li s-a atribuit întreg bunul, fiecare reclamant intimat va trebui să achite fiecărui apelant suma de 2480,8 lei cu titlu de sultă compensatoare corespunzătoare cotei de moștenire. Suma de 44.654 lei de cât au beneficiat în plus intimații reclamanți (22.327 lei cât revine fiecărui reclamant x 9 reclamanți = 200.943 lei total cuvenit; suma de 245.600 lei acordată – suma de 200.945 lei cuvenită = 44.655 lei) se împarte egal între aceștia rezultând suma de 4961,66 lei ce trebuie achitată de fiecare reclamant intimat ambilor apelanți, astfel încât fiecare reclamant intimat va achita fiecărui apelant suma de 2480,8 lei (4961,66 lei: 2 apelanți).
În baza considerentelor relevate și a textelor legale invocate, făcând aplicarea dispozițiilor art. 296 C.proc.civ., tribunalul va admite în parte apelurile declarate de pârâți, va schimba în parte hotărârea atacată în sensul înlăturării din dispozitivul sentinței a dispoziției de partajare fără sultă compensatoare și obligării fiecărui reclamant să plătească fiecărui pârât-apelant suma de 2480,8 lei cu titlu de sultă compensatoare.
Menționarea în dispozitiv și în minută a constatării compunerii masei succesorale după F. A., decedată la 29 iunie 2002 constituie o eroare materială în privința numelui, în realitate masa succesorală fiind dezbătută după defuncta F. F., numita F. A. fiind pârâta apelantă.
Totodată, menționarea numitei P. A. F. ca beneficiară a cotei de 1/11 părți din terenul de 371 m.p. identificat în cf 650 Unirea top nou 454/17/12, reprezentând drum de acces, respectiv din terenul extravilan de 2500 m.p. constituie o eroare materială strecurată în privința numelui, cât timp s-a reținut de instanță că beneficiar este apelantul F. F., frate al părților, persoană menționată și în tabelul de mișcare parcelară nr. 4 varianta II ce a stat la baza pronunțării hotărârii atacate.
P. A. M. este fiica defunctei P. M., decedată la data de 9.12.2011 (f. 383 dosar fond), vânzătoarea de la care defunctul F. G. a cumpărat suprafețele de teren de 1000 m.p., respectiv de 2500 m.p. (f. 120 dosar fond). Prin urmare, această persoană nu are nicio legătură de rudenie cu părțile.
Erorile materiale pot fi îndreptate fie din oficiu de instanța de fond, fie la cererea oricărei părți.
În baza art. 274, art. 277 C.proc.civ., reținând culpa procesuală a intimaților căzuți în pretenții și văzând interesul lor comun și relația de rudenie dintre aceștia, tribunalul îi va obliga să plătească, în solidar, apelantei F. A., suma de 13,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar (f. 35), alte cheltuieli nefiind dovedite cu acte justificative.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte apelurile declarate de pârâții F. A., domiciliată în Bistrița, .. 3, județul Bistrița-Năsăud și F. F., domiciliat în Bistrița, .. 84, județul Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr. 2705/2015 pronunțată de Judecătoria Bistrița la data de 8 aprilie 2015 în dosarul nr._, schimbă în parte hotărârea atacată în sensul că,
Înlătură din dispozitivul sentinței dispoziția de partajare fără sultă compensatoare și obligă pe fiecare dintre reclamanții Ș. R., F. T. D., D. M. M., M. Jenița, C. D., F. G. V., F. I., F. G., C. N., să plătească fiecărui pârât apelant suma de 2480,8 lei fiecare cu titlu de sultă compensatoare.
Obligă reclamanții intimați să plătească în solidar pârâtei apelante F. A., suma de 13,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
R.-I. B. G. C. F. A. Ș.
red. F.G.C./dact. F.G.C./14 exemplare
03.11.2015
judec. fond M. N. L.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 175/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD | Validare poprire. Decizia nr. 169/2015. Tribunalul BISTRIŢA... → |
|---|
