Succesiune. Decizia nr. 152/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD

Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 152/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 152/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 152/R/2015

Ședința publică din data de 28 octombrie 2015

Tribunalul constituit din :

Președinte: G.-C. F., președinte secție

Judecător: R.-I. B.

Judecător: M.-L. B.

Grefier: M.-M. E.

S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâtele P. L. și R. M., împotriva sentinței civile nr. 2425/2011, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.

La apelul nominal efectuat în ședința publică, se prezintă pârâtele-recurente P. L. și R. M., asistate de avocat V. C., cu împuternicire avocațială la dosar, pârâta-intimată I. S. iar, pentru reclamanta-intimată J. F., se prezintă avocat M. Ș., lipsă fiind pârâtul-intimat M. P. I..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că la data de 26.10.2015, pârâtele-recurente P. L. și R. M. au depus la dosar, în scris, un răspuns la întâmpinare, tribunalul comunicând un exemplar și cu reprezentantul reclamantei-intimate J. F., avocat M. Ș..

În prealabil, față de excepția tardivității invocată la termenul de judecată anterior, din verificările efectuate de către instanță,tribunalul constată că ziua de 1 iunie 2015, zi de luni, ce a constituit ultima zi de declarare a recursului, a fost declarată zi de sărbătoare legală, conform art. 139 alin. 1 Codul muncii, fiind a doua zi de Rusalii, astfel încât în cauză operează prorogarea legală, ultima zi de declarare a recursului fiind data de 2 iunie 2015. Întrucât recursul a fost declarat în ultima zi a termenului, excepția tardivității invocată la termenul de judecată anterior nu este întemeiată, motiv pentru care tribunalul o respinge.

Reprezentantul pârâtelor-recurentelor, avocat V. C., arată că nu are alte cereri de formulat.

Reprezentantul reclamantei-intimate, avocat M. Ș., arată că nu are cereri de formulat.

Pârâta-intimată I. S. arată că nu are cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile soluționării recursului de formulat, tribunalul declară închisă faza dezbaterilor și acordă cuvântul părților prezente în susținere.

Reprezentantul pârâtelor-recurentelor, avocat V. C., solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat, în principal, casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond iar, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii în parte a acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul reclamantei-intimate, avocat M. Ș., solicită instanței respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu de avocat potrivit chitanței pe care o depune la dosar.

Pârâta-intimată I. S. arată că este de acord cu admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată în sarcina reclamantei J. F. în cuantum de câte 20 lei reprezentând c/v transportului la instanță dus-întors și 60 lei pentru ziua de lucru pierdută cu deplasarea la instanță.

Tribunalul reține pricina în pronunțare, urmând ca pronunțarea hotărârii judecătorești să aibă loc azi, orele 15,00.

TRIBUNALUL

deliberând, constată:

Prin sentința civilă nr. 2425/2011, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, prima instanță:

Admite acțiunea precizată formulată de reclamanta J. F., cu domiciliul în comuna Tiha Bârgăului, ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtele I. S., cu domiciliul în comuna Tiha Bârgăului, ., jud. Bistrița-Năsăud, P. L. și REZVANȚĂ M., ambele având domiciliul în comuna Tiha Bârgăului, ., jud. Bistrița-Năsăud, și M. PARMON I., cu domiciliul în comuna Tiha Bârgăului, ., jud. Bistrița-Năsăud.

Constată deschisă succesiunea defunctului VRĂSMAȘ P., decedat la data de 09.03.1994.

Constată că de pe urma defunctului Vrăsmaș P. au rămas drept moștenitori Vrăsmaș M., căreia în calitate de soție supraviețuitoare îi revine o cotă de ¼ din masa succesorală, și R. M., cărea în calitate de descendent îi revine o cotă de ¾ din masa succesorală.

Constată deschisă succesiunea defunctei VRĂSMAȘ M., decedată la data de 03.09.1999.

Constată că de pe urma defunctei Vrăsmaș M. a rămas drept moștenitor R. M., căreia în calitate de descendent îi revine întreaga masa succesorală.

Constată că masa succesorală rămasă se compune din imobilele terenuri înscrise în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355, nr. top. 3356, nr. top. 3362/3 și nr. top. 3368.

Dispune actualizarea suprafețelor, respectiv nr. top 3355 CF 906 Tiha Bârgăului, de la suprafața tabulară de 4234 mp. la suprafața măsurată de 2.806 mp., nr. top. 3356 CF 906 Tiha Bîrgăului, de la suprafața tabulară de 738 mp. la suprafața măsurată de 2.894 mp., nr. top. 3368 CF 906 Tiha Bîrgăului de la suprafața tabulară de 9495 mp. la suprafața măsurată de 13.293 mp., nr. top. 3362/3 CF 906 Tiha Bîrgăului de la suprafața tabulară de 6277 mp. la suprafața de 40.559 mp.. Constată că defuncții RESVANȚĂ A., decedat la data de 11.04.2005, și RESVANȚĂ M., decedată la data de 09.10.2004, au dobândit dreptul de proprietate asupra casei de locuit situată în ., pe terenul înscris în CF 906 Tiha Bârgăului, nr. top. 3355, prin accesiune.

Constată deschisă succesiunea defunctei RESVANȚĂ M., decedată la data de 09.10.2004.

Constată că de pe urma defunctei Resvanță M. au rămas drept moștenitori Resvanță A., căruia în calitate de soț supraviețuitor îi revine o cotă de ¼ din masa succesorală, și reclamanta J. F. și pârâtele I. S., P. L. și Resvanță M., cărora în calitate de descendenți le revine o cotă de ¾ din masa succesorală.

Constată deschisă succesiunea defunctului RESVANȚĂ A., decedat la data de 11.04.2005.

Constată că de pe urma defunctului Resvanță A. au rămas drept moștenitori reclamanta J. F. și pârâtele P. L. și Resvanță M., cărora în calitate de descendenți le revine întreaga masa succesorală în cote egale de ¼ fiecare.

Constată că masa succesorală rămasă se compune din imobilele casă de locuit situată în ., pe terenul înscris în CF 906 Tiha Bârgăului, nr. top. 3355, și terenuri înscrise în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355, nr. top. 3356, nr. top. 3362/3 și nr. top. 3368.

Dispune ieșirea din indiviziune a părților prin formarea loturilor, conform raportului de expertiză atribuindu-se astfel:

  • Lotul nr. 1 în favoarea pârâtei R. M., compus din:
    • terenul în suprafață de 638 mp., identificat cu nr. top. nou 3355/1, categoria de folosință curți, construcții și arabil,
    • o construcție în regim de înălțime și parter cu destinația de casă de locuit (C2),
    • terenul cu suprafața de 1262 mp., identificat cu nr. top. nou 3356/1, categoria de folosință arabil,
    • terenul cu suprafața de 7576 mp., identificat cu nr. top. nou 3368/2, categoria de folosință fânețe și fânețe împădurite,
    • terenul cu suprafața de 8488 mp., identificat cu nr. top. nou 3362/3/4, categoria de folosință pășune împădurită.
  • Lotul nr. 2 în favoarea reclamantei J. F., compus din:
    • terenul în suprafață de 1233 mp., identificat cu nr. top. nou 3355/2, categoria de folosință fânațe,
    • terenul cu suprafața de 667 mp., identificat cu nr. top. nou 3356/2, categoria de folosință pădure,
    • terenul cu suprafața de_ mp., identificat cu nr. top. nou 3362/3/1, categoria de folosință pășune,
  • Lotul nr. 3 în favoarea pârâtei P. L., compus din:
    • terenul în suprafața de 935 mp. identificat cu nr. top. nou 3355/3, categoria de folosință curți, construcții și arabil. Construcția casă de locuit (C1) va rămâne în indiviziune în favoarea reclamantei și a pârâtelor,
    • terenul cu suprafața de 965 mp., identificat cu nr. top. nou 3356/3, categoria de folosință pădure,
    • terenul cu suprafața de 5717 mp., identificat cu nr. top. nou 3368/1, categoria de folosință fânețe și fânețe împădurite,
    • terenul cu suprafața de 1859 mp., identificat cu nr. top. nou 3362/3/2, categoria de folosință pășune,
    • terenul cu suprafața de 8488 mp., identificat cu nr. top. nou 3362/3/3, categoria de folosință pășune împădurită.
  • Lotul nr. 4 în favoarea pârâtei I. S., compus din:
    • terenul în suprafața de 5560 mp. identificat cu nr. top. nou 3362/3/5, categoria de folosință fânețe.

Dispune înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor, în favoarea reclamantei și a pârâtelor, titlu de moștenire și partaj.

Dispune înscrierea dreptului de proprietate în indiviziune asupra construcției casă de locuit (C1) ridicate pe terenul în suprafață de 935 mp. identificat cu nr. top. nou 3355/3, categoria de folosință curți, construcții și arabil, în favoarea reclamantei și a pârâtelor.

Obligă pârâtele I. S., P. L. și Resvanță M. la plata către reclamantă a sumei de 1.521,25 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut că:

Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus la data de 11.07.2011, reclamanta J. F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții I. S., P. L., REZVANȚĂ M. și M. PARMON I., să se constate că defuncții Resvanță A., decedat la 11.04.2005, și Resvanță M., decedată la 09.10.2004, au dobândit un drept de proprietate prin edificare asupra casei de locuit situate în comuna Tiha Bîrgăului, .. 530, compusă din două camere, bucătărie, cămară, pe terenul înscris probabil în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355, 3356; să se constate că masa succesorală rămasă după defuncții Vrăsmaș P., decedat la 09.03.1994, și Vrăsmaș M., decedată la 03.09.1999, se compune din terenurile înscrise probabil în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355, în suprafață de 1.410 mp, nr. top. 3356, în suprafață de 246 mp, nr. top. 3384, în suprafață de 10.773 mp, nr. top. 3385, în suprafață de 5.383 mp, nr. top. 3362/3, în suprafață de 2.099 mp, și nr. top. 3368, în suprafață de 3.170 mp, iar vocație succesorală are defuncta Resvanță M., în cotă de 1/1 părți, în calitate de fiică; să se constate că masa succesorală rămasă după defuncții Resvanță A., decedat la 11.04.2005, și Resvanță M., decedată la 09.10.2004, se compune din casa de locuit din T., nr. adm. 530, și terenurile înscrise probabil în CF 906 Tiha Bîrgăului, anterior menționate, iar vocație succesorală au reclamanta și pârâtele I. S., P. L. și Resvanță M., în calitate de fiice, în cotă de ¼ fiecare; partajarea imobilelor prin formarea de loturi în natură, în cote egale, din fiecare teren și câte o cameră pentru moștenitoare, cu întabularea în CF a drepturilor de proprietate astfel dobândite, conform raportului de expertiză tehnică ce se va efectua în cauză; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că părinții săi, Resvanță A., decedat la 11.04.2005, și Resvanță M., decedată la 09.10.2004, au edificat casa de locuit din T., nr. adm. 530, prin anul 1957, când trăiau în concubinaj, pe terenul înscris probabil în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355, 3356, așa cum rezultă din nota de constatare nr. 2931/22.06.2011, eliberată de Primăria comunei Tiha Bîrgăului. Mama sa, defuncta Resvanță M., a primit de zestre, prin anul 1955, înainte de căsătorie, imobilele terenuri situate în ridul „Valea Ursului” de pe raza localității T., înscrise probabil în CF 906, nr. top. 3355, în suprafață de cca. 1.410 mp, nr. top. 3356, în suprafață de cca. 246 mp, nr. top. 3384, în suprafață de cca. 10.773 mp, nr. top. 3385, în suprafață de cca. 5.383 mp, nr. top. 3362/3, în suprafață de cca. 2.099 mp, și nr. top. 3368, în suprafață de cca. 3.170 mp, de la bunicii reclamantei, defuncții Vrăsmaș P. și Vrăsmaș M., care sunt înscriși în CF încă din anul 1936. Aceste imobile terenuri au fost folosite de părinții reclamantei, iar după decesul lor, de comun acord cu pârâtele, s-au înțeles amiabil să partajeze edificatele și terenurile, astfel ca fiecare să aibă lor din terenuri și construcții. Pârâtul de rând patru este moștenitorul proprietarilor de CF, T. S. (a lui P.) și T. M., născută M., și el folosește alte terenuri din CF 906, față de cele folosite de ea și surorile sale. A precizat că, împreună cu pârâtele, folosesc mai multe terenuri, moștenire de la părinții lor, dar nu au reușit să le identifice în CF.

În drept, a invocat prevederile art. 480, 492, 650 și urm., 728 Cod civil, art. 47 din Legea 7/1996 și art. 111, 274 Cod procedură civilă.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, proba testimonială și efectuarea unei expertize tehnice. În cadrul probei cu înscrisuri, a depus: împuternicire avocațială (f. 5), copie CF 906 Tiha Bîrgăului (f. 6-7), nota de constatare nr. 2934/22.06.2011 (f. 8), adresă de răspuns Tiha Bîrgăului (f. 9), acte de stare civilă (f. 10-17, 245-247), certificat de moștenitor (f._). În ceea ce privește proba testimonială, a solicitat audierea numiților I. G., D. I. și C. F. (f. 29).

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 411 lei (f. 4, 28).

La termenul de judecată din data de 06.10.2011, pârâtul M. P. I. a arătat că părinții reclamantei au folosit terenul de 30 ari și încă 2 ha. în câmp.

La termenul de judecată din data de 08.12.2011, pârâtele I. S., P. L. și REZVANȚĂ M. au arătat că nu sunt de acord cu admiterea acțiunii, întrucât reclamanta și-a vândut partea, reclamanta a împărțit terenurile și și-a luat cât a vrut. Imobilul casă a fost edificat de tatăl său, T. I. (f. 30).

La data de 24.09.2013, reclamanta a depus la dosarul cauzei precizare de acțiune (f. 103-104) prin care a solicitat să se constate că defuncții Resvanță A., decedat la 11.04.2005, și Resvanță M., decedată la 09.10.2004, au dobândit un drept de proprietate prin edificare asupra casei de locuit situată în comuna Tiha Bîrgăului, .. 530, compusă din două camere, bucătărie, cămară, pe terenul înscris în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355; să se constate că masa succesorală rămasă după defuncții Vrăsmaș P., decedat la 09.03.1994, și Vrăsmaș M., decedată la 03.09.1999, se compune din terenurile înscrise în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355, în suprafață de 2.806 mp, nr. top. 3356, în suprafață de 2.894 mp, nr. top. 3362/3, în suprafață de 40.559 mp, și nr. top. 3368, în suprafață de 13.293 mp, iar vocație succesorală are defuncta Resvanță M., în cotă de 1/1 părți, în calitate de fiică; să se constate că masa succesorală rămasă după defuncții Resvanță A., decedat la 11.04.2005, și Resvanță M., decedată la 09.10.2004, se compune din casa de locuit din T., nr. adm. 530, și terenurile înscrise în CF 906 Tiha Bîrgăului, anterior menționate, iar vocație succesorală au ea și pârâtele I. S., P. L. și Resvanță M., în calitate de fiice; reducerea suprafeței de teren înscrise în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355, de la 4.234 mp la 2.806 mp, și majorarea suprafețelor de teren cu nr. top. 3356, de la 738 mp la 2.894 mp, nr. top. 3368, de la 9.495 mp la 13.293 mp, și nr. top. 3362/3, de la 6.277 mp la 40.559 mp, conform măsurătorilor efectuate de expertul T. M.; și partajarea imobilelor prin formarea de loturi în natură din terenuri, potrivit partajului amiabil și folosinței actuale dintre ea și pârâtele de rând 1-3, pentru imobilele terenuri; înscrierea în CF a dreptului de proprietate astfel obținut, conform raportului de expertiză întocmit de expert T. M. N., și înscrierea dreptului de proprietate în indiviziune asupra construcției C1, casă de locuit, în favoarea sa și a pârâtelor de rând 1-3.

În motivare, a arătat că, în urma efectuării și depunerii la dosarul cauzei a raportului de expertiză tehnică judiciară de către expert T. M., a rezultat identificarea tuturor terenurilor în litigiu, aflate în proprietatea antecesorilor părților, și localizarea edificatelor construite de părinții lor, făcând propuneri de partajare a lor potrivit partajului amiabil dintre părți și a folosinței actuale. Ca urmare a măsurătorilor efectuate de expertul T. M., în raportul de expertiză s-au identificat imobilele terenuri în litigiu în patru nr. top, respectiv 3355, 3356, 3368 și 3362/3, și s-a constatat că suprafețele din CF indicate în acțiunea introductivă diferă de suprafețele reale, astfel că, din eroare a solicitat constatarea masei succesorale și din nr. top.3384 și 3385, acestea nefiind identificate de expert. Față de suprafețele reale, pretențiile sale se modifică în sensul reducerii suprafeței înscrise în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355, respectiv majorării celei din nr. top. 3356, 3368 și 3362/3, așa cum propune și expertul în lucrarea sa.

În drept, a invocat art. 132 C.pr.civ..

La termenul din 08.12.2011, instanța a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice judiciare (f. 30), de expert T. M. N. (f. 34), acesta depunând la dosarul cauzei, la termenul din 07.02.2013, un raport de expertiză preliminar (f. 53-58), iar la cel din 30.05.2013, raportul propriu-zis (f. 62-99), lucrare recepționată de OCPI Bistrița-Năsăud prin procesele – verbale nr. 481-484, 486-494, 498-500 din 23.04.2014 (f. 131-156, 159-216), respectiv nr. 512/24.04.2014 (f. 157-158). Ulterior, la termenul de judecată din data de 18.09.2014, expertul a depus la dosar supliment la raport (f. 221-222, 232-240).

La data de 20.12.2013, s-a depus la dosarul cauzei adresă de răspuns SPCEP Bistrița-Năsăud privind identificarea numiților I. S., P. L. și M. P. I. (f. 113), iar la data de 06.02.2014, adresa de răspuns privind-o pe numita R. M. (f. 121).

La termenul de judecată din data de 06.03.2014, instanța a procedat la consemnarea declarației testimoniale a numiților D. I. (f. 122) și C. F. (f. 123).

La solicitarea instanței, reclamanta a depus încheieri privind verificările efectuate în evidențele succesorale (f. 241-244).

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța de fond a reținut următoarele :

În temeiul dispozițiilor art. 651 C.civ. „succesiunile se deschid prin moarte”, astfel că instanța va constata că la data de 09.03.1994 s-a deschis succesiunea defunctului VRĂSMAȘ P., după cum rezultă din adresa nr. 240/22.06.2011 emisă de Primăria comunei Tiha Bîrgăului – Serviciul Stare Civilă (f. 9).

Potrivit dispozițiilor art. 669 Cod civil, vocație succesorală la defunctul Vrăsmaș P. are Vrăsmaș M., căreia în calitate de soție supraviețuitoare îi revine o cotă de ¼ din masa succesorală, și R. M., cărea în calitate de descendent îi revine o cotă de ¾ din masa succesorală, iar, raportat la dispozițiile art. 686 și 700 alin. 1 C.civ., aceștia au acceptat succesiunea defunctului, împrejurare necontestată.

În temeiul dispozițiilor art. 651 C.civ. „succesiunile se deschid prin moarte”, astfel că instanța va constata că la data de 03.09.1999 s-a deschis succesiunea defunctei VRĂSMAȘ M., după cum rezultă din adresa nr. 240/22.06.2011 emisă de Primăria comunei Tiha Bîrgăului – Serviciul Stare Civilă (f. 9).

Potrivit dispozițiilor art. 669 Cod civil, vocație succesorală la defuncta Vrăsmaș M. are R. M., cărea în calitate de descendent îi revine întreaga masă succesorală, iar, raportat la dispozițiile art. 686 și 700 alin. 1 C.civ., aceasta a acceptat succesiunea defunctei, împrejurare necontestată.

În ceea ce privește compunerea masei succesorale, din probele de la dosar, rezultă că se aceasta se compune din imobilele terenuri înscrise în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355, nr. top. 3356, nr. top. 3362/3 și nr. top. 3368, situate în intravilanul și extravilanul localității T., zona cu toponimul Valea Ursului, la nord și sud unui afluent al pârâului Ursului, astfel cum rezultă din înscrierile din cartea funciară nr. 906 Tiha Bîrgăului (f. 6-7), precum și din concluziile raportului de expertiză întocmit de domnul expert M. T. vizate de OCPI (f. 53-58, 65-9, 131-156, 159-216, 221-222, 232-240), din care rezultă că, în CF 906 Tiha Bârgăului, terenul din intravilan este situat la nordul și sudul Pârâului Ursului, fiind constituit din două parcele: una cu suprafața de 2.806 mp. (la numărul administrativ 530, la nord de Pârâul Ursului), categoria de folosință curți, construcții și fânețe, parcelă pe care sunt amplasate două construcții, case de locuit, teren învecinat la nord cu drum – uliță (domeniu public al localității T.), la est cu I. G., la sud și vest cu pârâul Ursului (nr. top. 3355), și o altă parcelă cu suprafața de 2.894 mp. (la numărul administrativ 530, la sud de Pârâul Ursului), categoria de folosință arabil și pășune împădurită, învecinat la nord cu Pârâul Ursului, la est cu I. G., la sud și vest cu Vrăjmaș Macedon (nr. top. 3356), iar în extravilan, terenul cu suprafața de 13.293 mp. este situat între Vrăjmaș D., Vrăjmaș F. și pârâul afluent, categoria de folosință fânețe și fânețe împădurite, identificat cu nr. top. 3368 CF 609Tiha Bîrgăului, respectiv terenul cu suprafața de 40.559 mp. este situat la nordul și la sudul pârâului afluent al pârâului Ursului, având categoria de folosință fânețe, pășune și pădure, identificat cu nr. top. 3362/3 CF 906 Tiha Bîrgăului.

Raportat la suprafețele indicate de domnul expert în ceea ce privește terenul înscris în CF 906, întrucât rezultă diferențe de suprafață, instanța va dispune actualizarea suprafețelor astfel cum constată domnul expert, respectiv nr. top 3355 CF 906 Tiha Bârgăului, de la suprafața tabulară de 4234 mp. la suprafața măsurată de 2.806 mp., nr. top. 3356 CF 906 Tiha Bîrgăului, de la suprafața tabulară de 738 mp. la suprafața măsurată de 2.894 mp., nr. top. 3368 CF 906 Tiha Bîrgăului de la suprafața tabulară de 9495 mp. la suprafața măsurată de 13.293 mp., nr. top. 3362/3 CF 906 Tiha Bîrgăului de la suprafața tabulară de 6277 mp. la suprafața de 40.559 mp..

Din raportul de expertiză efectuat de domnul expert M. T., rezultă că pe terenul în suprafață de 2.806 mp. înscris în CF 906 Tiha Bârgăului, nr. top. 3355, la numărul administrativ 530, la nord de Pârâul Ursului, a fost edificată de către defuncții Resvanță A. și Resvanță M. construcția casă de locuit în regim de înălțime (f. 67). Existența construcției rezultă și din nota de constatare nr. 2931/22.06.2011 emisă de Primăria comunei Tiha Bîrgăului (f. 8), din care mai rezultă faptul că aceasta a fost realizată în anul 1957, cu findația de piatră, pereți din lemn. Audiați în fața instanței, martorii D. I. (f. 122) și C. F. (f. 123) au declarat că defuncții Resvanță A. și M. au ridicat casa de la numărul 530 din T., aproximativ prin anul 1958/1968, casă care în prezent este folosită de pârâta P. L..

Prin urmare, instanța va constata că defuncții RESVANȚĂ A., decedat la data de 11.04.2005, și RESVANȚĂ M., decedată la data de 09.10.2004, au dobândit dreptul de proprietate asupra casei de locuit situată în ., pe terenul înscris în CF 906 Tiha Bârgăului, nr. top. 3355, prin accesiune.

În temeiul dispozițiilor art. 651 C.civ. „succesiunile se deschid prin moarte”, astfel că instanța va constata că la data de 09.10.2004 s-a deschis succesiunea defunctei RESVANȚĂ M., născută VRĂJMAȘ, după cum rezultă din certificatul de deces depus la dosar (f. 12-13, 248).

Potrivit dispozițiilor art. 669 Cod civil, vocație succesorală la defuncta Resvanță M. au Resvanță A., căruia în calitate de soț supraviețuitor îi revine o cotă de ¼ din masa succesorală, și reclamanta J. F. (f. 14-15) și pârâtele I. S. (f. 16-17), P. L. (f. 245, 247) și Resvanță M. (f. 246, 248), cărora în calitate de descendenți le revine o cotă de ¾ din masa succesorală, iar, raportat la dispozițiile art. 686 și 700 alin. 1 C.civ., aceștia au acceptat succesiunea defunctei, împrejurare necontestată.

În temeiul dispozițiilor art. 651 C.civ. „succesiunile se deschid prin moarte”, astfel că instanța va constata că la data de 11.04.2005 s-a deschis succesiunea defunctului RESVANȚĂ A., după cum rezultă din certificatul de deces depus la dosar (f. 10, 249).

Potrivit dispozițiilor art. 669 Cod civil, vocație succesorală la defunctul Resvanță A. au reclamanta J. F. și pârâtele P. L. și Resvanță M. (f. 249), cărora în calitate de descendenți le revine întreaga masa succesorală în cote egale de ¼ fiecare, iar, raportat la dispozițiile art. 686 și 700 alin. 1 C.civ., aceasta a acceptat succesiunea defunctei, împrejurare necontestată.

În ceea ce privește compunerea masei succesorale, din probele de la dosar, rezultă că masa succesorală rămasă se compune din imobilele: casă de locuit situată în comuna Tiha Bârgăului, ., pe terenul înscris în CF 906 Tiha Bârgăului, nr. top. 3355, și terenuri înscrise în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr. top. 3355, nr. top. 3356, nr. top. 3362/3 și nr. top. 3368.

Având în vedere dispozițiile art. 1.143 cod civil și 6731 și urm. C.pr.civ., văzând și dispozițiile art. 6739 si 67310 alin. 4 C.pr.civ., concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit, instanța va dispune ieșirea părților din indiviziune prin formarea de loturi, potrivit raportului de expertiză, conform cotelor de moștenire legală stabilite anterior, atribuindu-se astfel:

  • Lotul nr. 1 în favoarea pârâtei R. M., compus din:
    • terenul în suprafață de 638 mp., identificat cu nr. top. nou 3355/1, categoria de folosință curți, construcții și arabil,
    • o construcție în regim de înălțime și parter cu destinația de casă de locuit (C2),
    • terenul cu suprafața de 1262 mp., identificat cu nr. top. nou 3356/1, categoria de folosință arabil,
    • terenul cu suprafața de 7576 mp., identificat cu nr. top. nou 3368/2, categoria de folosință fânețe și fânețe împădurite,
    • terenul cu suprafața de 8488 mp., identificat cu nr. top. nou 3362/3/4, categoria de folosință pășune împădurită.
  • Lotul nr. 2 în favoarea reclamantei J. F., compus din:
    • terenul în suprafață de 1233 mp., identificat cu nr. top. nou 3355/2, categoria de folosință fânațe,
    • terenul cu suprafața de 667 mp., identificat cu nr. top. nou 3356/2, categoria de folosință pădure,
    • terenul cu suprafața de_ mp., identificat cu nr. top. nou 3362/3/1, categoria de folosință pășune,
  • Lotul nr. 3 în favoarea pârâtei P. L., compus din:
    • terenul în suprafața de 935 mp. identificat cu nr. top. nou 3355/3, categoria de folosință curți, construcții și arabil. Construcția casă de locuit (C1) va rămâne în indiviziune în favoarea reclamantei și a pârâtelor,
    • terenul cu suprafața de 965 mp., identificat cu nr. top. nou 3356/3, categoria de folosință pădure,
    • terenul cu suprafața de 5717 mp., identificat cu nr. top. nou 3368/1, categoria de folosință fânețe și fânețe împădurite,
    • terenul cu suprafața de 1859 mp., identificat cu nr. top. nou 3362/3/2, categoria de folosință pășune,
    • terenul cu suprafața de 8488 mp., identificat cu nr. top. nou 3362/3/3, categoria de folosință pășune împădurită.
  • Lotul nr. 4 în favoarea pârâtei I. S., compus din:
    • terenul în suprafața de 5560 mp. identificat cu nr. top. nou 3362/3/5, categoria de folosință fânețe.

Audiați în fața instanței, martorii D. I. (f. 122) și C. F. (f. 123) au declarat că reclamanta și pârâtele și-au partajat amiabil moștenirea rămasă după părinți, precum și că fiecare folosește căte o parte de teren, astfel cum și le-au împărțit.

Instanța va dispune înscrierea dreptului de proprietate pe reclamantă și pe pârâte asupra imobilelor, cu titlu de moștenire și partaj, potrivit loturilor stabilite, urmând ca dreptul de proprietate asupra construcției casă de locuit (C1) ridicate pe terenul în suprafață de 935 mp. identificat cu nr. top. nou 3355/3, categoria de folosință curți, construcții și arabil, să rămână în indiviziune în favoarea reclamantei și a pârâtelor.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, raportat la soluția pronunțată și la natura cererii de chemare în judecată, la cotele din moștenire ce revin fiecărui moștenitor, instanța, în baza art. 276 C.pr.civ., va obligă pârâtele I. S., P. L. și Resvanță M. la plata către reclamantă a sumei de 1.521,25 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru (f. 4, 28), onorariu expert (f. 31, 225, 229) și onorariu de avocat (f. 250).

Împotriva sentinței expuse, în termen, au declarat recurs pârâtele P. L. și RASVANȚĂ M., prin mandatar avocat V. C. C., care au solicitat, în principal, admiterea recursului, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.l, alin.2, alin.3 alin.5, raportat la 304 punctul 9, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond și, în subsidiar, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, alin.2 raportat la 304, punctul 9, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii în parte a acțiunii urmând ca ieșirea din indiviziune, respectiv loturile ce revin fiecărui proprietar să fi stabilite potrivit folosinței și ținându-se seama și de cotele de moștenire legală.Cu cheltuieli de judecată.

Recurentele susțin că sentința atacată este dată cu încălcarea dispozițiilor legale, motiv de recurs prevăzut de art.304 punctul 9, în sensul că instanța a pronunțat hotărârea cu încălcarea și aplicarea greșită a legii respectiv art.673/9 si art.673/10, Cod proc. civ., art.669 Cod civil.

Se arată că reclamanta a solicitat partajarea terenurilor moștenite potrivit partajului efectuat de ea exclusiv și nu a ținut cont de cotele de proprietate și de faptul ca defuncții lor părinți au făcut un partaj atribuindu-ne încă din timpul vieții lor la fiecare loturi de teren distincte, cu titlu de zestre pe care le-au si folosit și le folosesc și în prezent.

Deși reclamanta la termenul de judecată din 24.09.2013.(f.103-104) depune precizare de acțiune și susține că partajul va avea în vedere și folosința actuală, raportul de expertiză care a stat la baza emiterii sentinței nu a avut în vedere folosința terenurilor.

La efectuarea măsurătorilor imobilelor în litigiu ele au fost prezente și au indicat expertului modalitatea în care folosesc terenurile și loturile pe care le solicită, expertul a înțeles să realizeze loturile după cum i-au fost indicate de către reclamantă exclusiv. Astfel în ceea ce privește terenul situat în extravilan în suprafață totală de 40.559 mp., înscris in CF 906 Tiha Bîrgăului, având nr.top. nr.3362/3, cu suprafața scriptică de 6.277 mp. acesta a fost atribuit în cea mai mare parte, respectiv 16.064 mp. către reclamanta J. F. în condițiile în care acest teren este folosit de către ele chiar dinaintea decesului părinților lor, încă din anul 1993.

Cu toate acestea expertul a apreciat că suprafața de 16.064 mp. se cuvine a fi atribuită reclamantei deși terenul era delimitat de un gard iar reclamanta folosea efectiv doar suprafața de aproximativ 5.000 mp., cât era îngrădit, restul fiind folosit anterior de către ele. Expertul nu a evidențiat pe planul de amplasament semnele de hotar- gardul- ( cu excepția lotului de teren pe care este construită casa).Au învederat expertului faptul că terenul care este situat la sud de lotul folosit de reclamantă (cel in suprafața de 5000 mp), este înstrăinat de ele prin contracte de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, încheiate la sediul Primăriei Tiha Bîrgăului și vizate pentru conformitate de către Primar, (anexam contractele de vânzare-cumpărare).

Cumpărătorul exploatează acest teren, primește subvenții și l-a introdus încă de la momentul cumpărării in registrul agricol (anexam extras din registrul agricol.)

Menționează faptul că ele nu au avut posibilitatea financiară de a-și angaja un avocat care să le reprezinte interesele, prin urmare s-au rezumat doar la a solicita expertului judiciar faptul ca loturile să aibă în vedere folosința terenurilor. Reclamanta însă a profitat de buna lor credință și de lipsa lor de cunoștințe juridice si a solicitat expertului să întocmească propunerea de lotizare după propria voință.

Deși în încheierea din data de 30 05 2013 se menționează că „ raportul de expertiză se comunică și cu pârâții pentru a-și exprima poziția" nu au primit niciodată raportul de expertiză. De altfel chiar și sentința a fost trimisă la adresa lor, însă toate exemplarele din sentința au fost primite numai de reclamanta J. F., așa cum reiese din dovezile de comunicare.

Critică sentința pronunțata motivat de faptul că se dispune ieșirea pârtilor din indiviziune prin formare de loturi conform cotelor de moștenire legală, respectiv 1/4 părți pentru fiecare dintre descendente ori, în realitate, s-au creat loturi pentru ele și reclamanta, în cote egale iar pentru intimata pârâta I. S. un lot care nu corespunde cotei de 1/4, din moștenire.

Raportul de expertiză concluzionează ca formarea loturilor este rezultatul „ unui partaj amiabil" iar instanța își însușește propunerea de partajare a expertului, deși se menționează ca instanța va dispune ieșirea din indiviziune prin formare de loturi potrivit raportului de expertiză, conform cotelor legale de moștenire.

Instanța de fond, în baza rolului activ, avea obligația de a cerceta care a fost modalitatea de împărțire a terenurilor iar pentru stabilirea loturilor în conformitate cu art.673/9, era necesară suplimentarea probatoriului pentru a se stabili loturile ce revin (inclusiv cine și ce suprafață are în posesie și folosință) în situația în care nu există acord, cotele de proprietate sunt egale.

Apreciază că este insuficientă doar propunerea efectuată de către expert cu privire la formarea loturilor, iar simpla propunere nu poate conduce la efectuarea partajului.

În condițiile în care exista opoziție la admiterea acțiunii din partea lor în calitate de coproprietate rezultă evident că nu ne aflăm în situația unui partaj amiabil. Partajul amiabil presupune existența unei înțelegeri între toți coproprietarii unui bun privitor la modalitatea de împărțire a acestuia.

În speță au fost administrate probe testimoniale. Declarațiile martorilor D. I.( f.122) si C. F. (f.123) au fost insă superficiale acestea declarând doar in câteva rânduri „ că subsemnatele impreuna cu reclamanta ne-am partajat amiabil moștenirea rămasa dupa părinți si fiecare folosim cate o parte de teren ".Martorii nu au indicat care anume suprafețe de teren sunt folosite de către cine, daca moștenirea s-a partajat în mod egal.

II. În subsidiar, au solicitat admiterea recursului, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin 1, alin.2 raportat la 304/1 punctul 9, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii în parte a cererii urmând ca ieșirea din indiviziune, respectiv loturile ce revin fiecărui proprietar să fi stabilite potrivit folosinței și ținândându-se seama și de cotele de moștenire legală. Astfel solicită efectuarea unei completări la raportul de expertiză care să cuprindă o altă propunere de partaj pe care o susțin și care are în vedere folosința terenurilor dar si cotele legale de moștenire.

În drept: au invocat dispozițiile art 312 alin. 1, alin.2, alin 5, 304 punctul 5, 304 punctul 9, Cod pr. civ., art. 274 cod pr. civ. 5.

În probațiune au depus înscrisuri, extras din registrul agricol pentru P. L. ( 2010-2014), extras din registrul agricol pentru Rasvanță M. ( 2010-2014), contracte de vânzare-cumpărare încheiate de recurente cu Stefureac I., extras din registrul agricol pentru cumpărătorul Stefureac I. ( 2010-2014).

Intimata J. F., prin avocat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

În apărare intimata a arătat că argumentele aduse prin cererea de recurs sunt nefondate, motiv pentru care solicită menținerea hotărârii atacate ca fiind legală, temeinică și pronunțată în baza probelor administrate la instanța de fond.

1.Lipsa rolului activ al instanței privitor la administrarea probelor nu poate fi invocată în recurs.

Recurentele susțin faptul că acestea s-au prezentat în fața instanței și au învederat că nu sunt de acord cu admiterea acțiunii civile, la termenul de judecată din data de 8 decembrie 2011, însă omit să menționeze faptul că au arătat că urmează să-și angajeze un avocat și să propună probe(f. 30). Instanța, respectând prevederile art. 118 alin. 3 Cod proc. civ., a amânat judecarea cauzei tocmai pentru a acorda posibilitatea recurentelor să-și susțină poziția. La termenul următor din data de 9 febr. 2012 (f. 34) pârâtele au arătat și s-a consemnat în încheierea întocmită cu acea ocazie, că nu și-au angajat apărător și nu au propus probe în termenul legal.

Ca regulă generală, procesul civil este un proces al intereselor private și de aceea rolul activ al judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ale procesului civil - principiul disponibilității și principiul contradictorialității.

Aceasta înseamnă că rolul activ al instanței, prevăzut de art. 129 alin. (5) C. pr. civ., nu poate constitui temeiul substituirii instanței în poziția procesuală a uneia din părți și în apărarea intereselor acesteia, instanța neavând obligația să ordone anumite dovezi câtă vreme părțile aveau mijloacele procesuale pentru a determina administrarea probelor pe care le apreciau necesare în vederea apărării propriilor interese. Dispozițiile procedurale prevăd în mod expres că „părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii "(art 129 alin. 5 ind 1 Codproc. civ.).

Rolul activ al judecătorului nu poate conduce la concluzia că sarcina probei ar cădea asupra instanței, dispozițiile art. 1169 Cod civil fiind neechivoce sub acest aspect, sau că nerespectarea de către părți a dispozițiilor referitoare la propunerea probelor nu ar avea consecințe procedurale.

2.Recurentele nu pot formula prin cererea de recurs obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în fața primei instanțe.

Pentru a asigura o justă soluționare a cauzei, s-a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea topografie. Obiectivul pricipal al acestei lucrări tehnice a fost propunerea de împărțire a masei succesorale partajabile prin formarea de loturi în favoarea celor patru moștenitoare. La măsurarea și identificarea imobilelor din litigiu recurentele-pârâte au fost prezente și au indicat expertului modalitatea în care fiecare parte folosește terenurile și loturile pe care le solicită fiecare, iar expertul a întocmit raportul de expertiză conform dispoziției instanței, potrivit folosinței actuale, solicitărilor părților și partajului amiabil dintre reclamantă și pârâte.

Potrivit încheierii de ședință din 30 mai 2013 (f. 100), instanța de fond a comunicat pârâtelor raportul de expertiză pentru a-și exprima poziția cu privire la acesta. Prin Adresa din 6.06.2013 (f. 101), instanța de fond a comunicat câte un exemplar din raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expertul Talpos M. pentru a-și exprima poziția fața de acesta până la termen de judecată din data de 3.10.2013. Pentru termenele ce au urmat depunerii raportului de expertiză, recurentele-pârâte au fost legal citate, dar nu s-a prezentat în instanță și nici nu au formulat obiecțiuni. Prin urmare, față de lipsa obiecțiunilor la raportul de expertiză în termenul procedural, care puteau fi formulate în condițiile art. 212 Cod proc. civ., apreciază că nu pot fi primite criticile recurentelor sub aspectul modalității de repartizare a bunurilor în loturi. Mai mult decât atât, trebuie observat faptul că nici față de precizarea de acțiune formulată de intimata-reclamantă, ca urmare a depunerii raportului de expertiză, recurentele-pârâte nu și-au exprimat dezacordul. Că este așa, rezultă din încheierea din 3.10.2013 (f. 105), în care s-a consemnat faptul că se comunică pârâtelor precizarea de acțiune, pe care au formulat-o pentru acel termen (f.103-104), dar și din adresele formulate de către instanța de fond către pârâte, cu Precizarea de acțiune (f. 107-108). Pârâtele nu au înțeles să formuleze întâmpinare sau să propună alte probe nici cu această ocazie.

Astfel, se poate concluziona faptul că recurentele au fost de acord cu raportul de expertiză, respectiv cu loturile propuse de expert și cu amplasamentele arătate și de acestea cu ocazia măsurătorilor efectuate, precum și cu precizarea de acțiune, acte care le-au fost comunicate, și de care au avut cunoștință, contrar susținerilor din cererea de recurs. Aceste împrejurări au fost consemnate și cuprinse în raportul de expertiză, dar și în hotărârea pronunțată în cauză. Conform art. 129 alin. 1 Cod proc. civ., părțile au obligația de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului, fiind astfel inadmisibil ca recurentele-pârâte să susțină că nu au avut cunoștință de unele acte din dosar. Acestea au avut la dispoziție mai mult de 4 ani (!) să studieze dosarul și să îndeplinească orice acte de procedură ""în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător... precum și să-și probeze pretențiile și apărările ". Pasivitatea recurentelor manifestată în prima fază procesuală, față de solicitările subsemnatei și de probațiunea administrată nu poate fi compensată în recurs, fază în care nu pot fî formulate cereri noi și este admisibilă doar proba cu înscrisuri.

3.Referirea recurentelor la un eventual partaj de ascendent făcut de

părinții lor încă din timpul vieții nu prezintă nicio relevanță în acest moment,

atâta timp cât nu au formulat cerere reconvențională cu privire la acesta - deci

instanța de fond nu putea fi obligată îl ia în considerare - și nici nu este dovedit.

Susțin inadmisibilitatea cererii de a se ține cont de pretinsul partaj de

ascendent, în temeiul art. 316 cu raportare la dispoz. art. 294 Cod proc. civ.Oricum, partajul de ascendent efectuat în timpul vieții este valid doar în măsura în care este cuprins într-un înscris autentic, asemeni contractelor de donație, potrivit art. 795 vechiul Cod civ.

4.Lotizarea a fost dispusă în considerarea partajării folosinței

terenurilor de către moștenitoare.

Din probele administrate în fața instanței de fond rezultă cu certitudine că imobilele care compun masa succesorală rămasă după cei doi defuncți, părinții reclamantei și ai recurentelor, respectiv terenurile înscrise in CF nr. 906 T., au fost partajate de moștenitoare potrivit folosinței actuale. Înțelegerea și partajul amiabil dintre părți este dovedit, nu în ultimul rând, și cu martorii audiați în cauză. Astfel martorul D. I. (f. 122) declară printre altele: "... Cele 4 surori s-au înțeles, cu privire la moștenirea rămasă de la părinți și fiecare folosește câte o bucată de teren așa cum și le-au împărțit". In același mod declară și martorul C. F. (f. 123), audiat la instanța de fond: "... Casa este folosită în prezent de pârâta P. L.. Știu că cele 4 surori și-au partajat amiabil moștenirea rămasă de la părinți".

Potrivit Adresei nr. 4697/24.06.2015 emisă de Primăria Tiha Bârgăului, "în anul 2006, prin cererea 4365/06.12.2006 s-a înregistrat la poziția dvs. din Registrul Agricol al comunei Tiha Bîrgăului-. 11, poziția 519 suprafața de 1,21 ha fânețe "Valea Tureacului", cu următoarea mențiune:Cererea 4365/06.12.2006 - conform înțelegerii cu P. L. și Rasvanta M. primește 1,21 ha fânete Valea Tureacului de la poziția din . a lui Resvanta A. și Resvanță M.-decedati ".

Așadar, se dovedește faptul că, într-adevăr, masa succesorală rămasă după părinții ei și ai recurentelor a fost obiectul unui partaj de folosință amiabil, pe care acestea îl contestă acum, prin cererea de recurs.

În ceea ce privește susținerile recurentelor cu privire la folosința terenurilor, acestea nu corespund adevărului, iar înscrisurile pe care le-au depus în recurs dovedesc doar faptul că fiecare dintre părți folosește câte o porțiune de teren din moștenirea rămasă după părinți.

Nu este real faptul că din suprafața de teren de 16.064 mp înscris în CF nr. 906 Tiha Bârgăului nr. top. 3362/3, inclusă în lotul ei, folosesc doar o parte din aceasta, iar recurentele nu aduc probe în acest sens. Convențiile încheiate cu numitul Stefureac I. (una încheiată după introducerea acțiunii civile), depuse în probațiune, nu susțin afirmația recurentelor. In cuprinsul acestora se menționează că "se vinde pentru totdeauna" o suprafață de teren din "Valea Ursului". Or, toate terenurile care fac obiectul prezentului litigiu, nu doar cel cu nr. top. 3362/3, ci și cele identificate cu nr. top. 3355, 3356 și 3368, dar și altele din vecinătate, sunt în zona cu toponimul „Valea Ursului". Aceleași considerente ca și cele arăatet cu privire la extrasele din Registrul Agricol depuse de recurente, unde nu sunt individualizare terenurile folosite, iar înscrierile din aceste evidențe sunt efectuate exclusiv în baza declarațiilor celor interesațise impun a fi avute în vedere. Astfel, înscrisurile nu sunt concludente și nu fac dovada faptului că subsemnata nu aș folosi suprafețele de teren atribuite prin hotărârea atacată. Mai mult, contractele respective nu transferă proprietatea asupra niciunui teren din masa succesorală, atât din cauza lipsei formei autentice, cât și din cauza lipsei acordului subsemnatei, coproprietară asupra terenurilor aflate în indiviziune până la rămânerea definitivă și irevocabilă a unei hotărâri de partaj, ținând seama de exigențele regulii unanimității. De altfel, acele contracte nu transmit în mod valabil și legal nici folosința asupra terenurilor, deoarece orice act de dispoziție (cedarea definitivă a folosinței fiind un atare act) este valabil încheiat doar cu acordul tuturor coproprietarilor. Prin urmare, dacă numitul Stefureac I. folosește o anumită suprafață de teren din imobilele care compun masa succesorală partajabilă, acesta folosință este ilicită, iar actele de dobândire a folosinței nu îmi sunt nici obligatorii, nici opozabile (art. 636, 641 noul Cod civil).

5. Instanța de fond a respectat cotele de moștenire legală egale care se cuvin subsemnatei intimate-reclamante și recurentelor-pârâte, formând loturi egale în privința suprafețelor de teren atribuite celor trei surori descendente ale def. Resvantă M. si def. Resvantă A..

Astfel, motivul de recurs constând în nerespectarea cotelor de moștenire legală a recurentelor este nefondat, deoarece acestea au primit flecare o suprafață totală de teren de 17.964 mp, la fel ca și ea.

Trebuie constatată lipsa de interes a recurentelor în susținerea motivelor de recurs referitoare la lotul atribuit pârâtei I. S.. Intimata-pârâtă I. S. este sora uterină a ei și a recurentelor P. L. și Resvantă M., aspect constatat de către instanța de fond. Intimata-pârâtă I. S. nu este fiica lui Resvantă A., decedat la data de 11.04.2005, astfel că aceasta nu vine la masa succesorală rămasă după acest defunct, tatăl ei și al recurentelor. În acest sens, trebuie observat și Certificatul de moștenitor nr. 151/07.08.2006 după def. Resvantă A., moștenitoare fiind cele trei fiice: ea și recurentele. În mod legal și temeinic, instanța de fond a stabilit acest aspect, constatând că def. Resvantă A. are doar trei moștenitoare, în calitate de fiice. Prin urmare, pe bună dreptate, lotul nr. 4, atribuit pârâtei I. S. se compune dintr-o suprafață de teren mai mică (5.560 mp, identificat cu nr. top nou 3362/3/5) decât suprafațele de teren atribuite celorlalte fiice ale def. Resvantă M.. Astfel, este evidentă eroarea materială cu privire la cota de ¼ a fiecărei moștenitoare a def. Resvantă A., din dispozitivul sentinței, din moment ce instanța enumeră trei fiice ale acestuia: "de pe urma defunctului Resvantă A. au rămas drept moștenitori reclamanta J. F. și pârâtele P. L. și Resvantă M., cărora în calitate de descendenți le revine întreaga masă sucesorală în cote egale de ¼ fiecare". Din context, rezultă cu certitudine că varianta corectă este: "cote egale de 1/3 fiecare". Trebuie menționat faptul că îndreptarea erorii materiale nu se poate dispune în calea de atac a recursului, întrucât legea reglementează o procedură specială pentru astfel de situații, în art. 281 Cod proc civ.

Constatând astfel că instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate raportat la conținutul cererilor cu care a fost sesizată, solicită, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod proc.civ., respingerea recursul ca nefondat.

Intimata I. S. nu a depus întâmpinare dar s-a prezentat în instanță și a arătat că este de acord cu admiterea recursului și obligarea intimatei J. F. la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, tribunalul constată că nu este dat niciun motiv de casare sau de modificare a acesteia.

Sunt neîntemeiate criticile prin care recurentele susțin că instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ.

Intimatelor le-a fost asigurat dreptul la apărare, fiind respectat și principiul contradictorialității în procesul civil. Rolul activ nu presupune ca instanța să se substituie părții. Conform art. 129 alin. 1 C.pr. civ., părțile au obligația de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului. Recurentele au fost prezente în instanță și li s-a acordat termen în cunoștință anterior depunerii raportului de expertiză astfel că, ulterior termenului la care ele au fost prezente în instanță, aveau obligația de a lua cunoștință de actele care s-au depus la dosar, fără a se impune ca acestea să le fie comunicate. Prin urmare, după depunerea raportului de expertiză, intimatele aveau obligația să formuleze obiecțiuni până la termenul următor după depunerea acestuia, fără ca instanța să aibă obligația de a-l comunica or, recurentele nu au formulat astfel de obiecțiuni.

Faptul că instanța le-a comunicat cu adresă raportul de expertiză, reprezintă o dovadă în plus că recurentele au beneficiat de un proces echitabil, chiar dacă nu au fost asistate de avocat. Nu are nicio relevanță faptul că raportul de expertiză nu le-ar fi fost comunicat prin înmânare efectivă cât timp o astfel de comunicare nu era obligatorie iar, pe de altă parte atunci când partea nu este găsită, actul de procedură poate fi afișat. Cum recurentele nu au formulat obiecțiuni până la termenul următor ce a urmat depunerii raportului de expertiză ele nu pot formula direct în recurs astfel de obiecțiuni.

Tribunalul reține că instanța de fond a administrat toate probele care s-au impus pentru justa soluționare a cauzei iar faptul că partajul a fost dispus de instanță în altă modalitate decât cea dorită de recurente nu reprezintă o necercetare a fondului, pentru a justifica trimiterea cauzei spre rejudecare.

În ce privește cotele de moștenire după defunctul Resvanță A., în condițiile în care instanța a constatat că doar trei persoane au calitatea de moștenitoare după acesta, respectivreclamanta J. F. și pârâtele P. L. și R. M., care au cote egale de moștenire, este evident că indicarea cotei de ¼ părți pentru fiecare, în loc de 1/3 părți, este o eroare materială, eroare ce poate fi îndreptată fie la cerere, fie din oficiu de instanță, fără să poată constitui motiv de recurs.

Recurentele nu au interes legitim de a invoca în recursul lor faptul că intimata I. S. a primit un lot a cărui întindere este mai mică decât lotul lor și al intimatei reclamante. D. I. S. putea formula critici în ceea ce privește lotul atribuit ei.

Tribunalul reține că, în condițiile în care I. S. nu are calitatea de moștenitoare după amândoi defuncții ale căror mase succesorale s-au dezbătut în prezentul dosar, cota ei de coproprietate din imobilele supuse partajului este mai mică decât cea a reclamantei și a recurentelor, ceea ce are drept consecință o întindere mai mică a lotului atribuit.

Referitor la partajul dispus de prima instanță, tribunalul constată că acesta respectă cotele de moștenire ale fiecărui moștenitor prin raportare la toate terenurile și construcțiile supuse partajului.

Se reține că recurentele invocă faptul că prima instanță nu a respectat cotele de moștenire și folosința referitor la un singur teren și nu se raportează la toate terenurile ce provin din cele două succesiuni.

Or, se constată că, din celelalte terenuri, recurentele au primit loturi a căror suprafață totală este mai mare decât suprafața corespunzătoare cotei lor părți de coproprietate din acele terenuri iar reclamanta a primit o suprafață mai mică decât cea corespunzătoare cotei sale. Așa fiind, pentru respectarea dispozițiilor art.673 indice 9 C.pr.civ. și ale art. 676 din Codul civil, care prevăd că, în lipsa acordului părților, în primul rând, trebuie avute în vedere cotele de coproprietate, s-a impus ca lotul recurentelor din terenul situat în extravilan, înscris în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr.top. nr.3362/3, cu suprafața totală de 40.559 mp., să aibă doar o suprafață care cumulată la suprafețele atribuite din celelalte terenuri să corespundă suprafeței totale aferentă cotelor lor de coproprietate din totalul terenurilor.

Prin sentința atacată nu s-a constatat existența partajului amiabil dintre moștenitori ci instanța a dispus partajarea judecătorească, având în vedere, în primul rând, cotele de coproprietate ale fiecărui moștenitor prin raportare la toate bunurile supuse partajului, precum și folosința faptică în măsura în care aceasta nu afectează cota de proprietate ce se cuvine reclamantei..

Cum, însă, suprafața totală folosită de recurente depășește suprafața corespunzătoare cotelor lor părți de coproprietate, acestora nu li se poate atribui în proprietate întreaga suprafață folosită pentru că astfel s-ar depăși suprafața totală la care sunt îndreptățite.

În consecință, în mod corect, instanța a format un lot de teren pentru reclamantă mai mare din terenul înscris în CF 906 Tiha Bîrgăului, nr.top. nr.3362/3, pentru că numai așa suprafața atribuită acesteia corespunde cotei sale de proprietate iar faptul că recurentele ar folosi o suprafață mai mare decât cea corespunzătoare cotelor lor de coproprietate nu justifică includerea în lotul lor a întregii suprafețe folosite din fiecare teren ci doar a unei suprafeței totale corespunzătoare cotelor lor de coproprietate.

Nici faptul că recurentele au încheiat promisiuni de vânzare cumpărare cu terțe persoane nu justifică includerea întregii suprafețe de teren solicitate în lotul lor, deoarece aceste convenții nu sunt translative de proprietate iar promitentul cumpărător și-a asumat riscul ca terenul delimitat faptic de recurente să nu cadă în lotul acestora cât timp, la data încheierii convențiilor, terenul aparținea mai multor coproprietari, nefiind partajat.

Așa fiind tribunalul constată că partajul dispus de prima instanță respectă dispozițiile legale incidente.

În consecință, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., recursul va fi respins ca nefiind fondat și sentința va fi menținută ca fiind legală și temeinică.

În temeiul art.274 din același cod, recurentele vor fi obligate să plătească intimatei J. F. 1.500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial. Cererea intimatei I. S. de obligare a intimatei J. F. la plata cheltuielilor de judecată în recurs va fi respinsă întrucât aceasta nu a căzut în pretenții, cheltuielile intimatei I. S. fiind determinate de recurente și nu de intimata J. F..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtele P. L., cu domiciliul în localitatea T., nr.530, . Bistrița-Năsăud și R. M., cu domiciliul în localitatea T., nr.532, . Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr. 2425/2011, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, pe care o menține.

Obligă recurentele să plătească intimatei J. F. 1.500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Respinge cererea intimatei I. S. de obligare a intimatei J. F. la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

G.-C. F. R.-I. B. M.-L. B.

GREFIER,

M.-M. E.

Redactat BRI/tehnoredactat RIB/27.11.2015/ 2 ex.

Judecător primă instanță BMA

← Conflict de competenţă. Sentința nr. 890/2015. Tribunalul...  Revendicare imobiliară. Decizia nr. 158/2015. Tribunalul... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Decizia nr. 152/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD