Fond funciar. Decizia nr. 935/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 935/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 19448/193/2010*
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 7 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte – M. D.
Judecător – C. A.
Judecător – I. P.
Grefier – C. B.
Decizia civilă nr. 935 R
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul reclamant P. N. I., în contradictoriu cu intimații-pârâți T. D. V., P. C., P. G., P. L.-S., C. C., A. G., A. G., A. L., I. I. M. - decedată, C. C., C. V., C. I., P. G., V. (P.) C., B. (P.) R., P. M., P. D., P. L., C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar a ., C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B. - prin prefect, P. D.-O., P. J., având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 24 septembrie 2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 1 octombrie 2013 și apoi pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Prin încheierea de ședință din 20 noiembrie 2012 s-a respins excepția nulității absolute și totale a actelor de procedură efectuate după decesul intimatei I. M. și în temeiul art. 243 alin. 1, pct. 1 Cod Proc Civilă s-a suspendat judecarea cauzei civile având ca obiect plângere la legea fondului funciar, formulată de petentul P. N. I., în contradictoriu cu intimații C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar a ., C. Județeană de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B. – prin Prefect, T. D. V., P. C., P. G., P. L. – S., C. C., A. G., A. G., A. L., C. C., C. V., C. I., P. G., V. ( P.) C., B. ( P.) R., P. M., P. D., P. L., P. D. O., și P. J..
Pentru a se pronunța astfel prima instanță reține că la data de 2.11.2012 pârâții T. V., A. G. și A. G., invocând dispozițiile art. 105 – art. 108 și urm. din codul de procedură civilă au solicitat să se constate nulitatea absolută și totală a încheierii pronunțate la data de 1.10.2012 în dosar_ precum și nulitatea absolută și totală a actelor de procedură ulterioare.
Cu privire la vătămare se susține că pârâții au apreciat că în cauză operează o „prezumție simplă de vătămare care poate fi dedusă din însăși neobservarea regulilor procedurale instituite de lege”, că pe cale jurisprudențială s-a stabilit că „citarea părților constituie o formalitate esențială care asigură exercitarea dreptului la apărare iar încălcarea ei atrage nulitatea hotărârii pronunțate deoarece este de natură să influențeze soluția dată în lipsa părții” și că „necitarea răpește părții posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare ceea ce influențează implicit asupra judecății”
Reține instanța că motivele de nulitate ale unei încheieri de ședință decurg doar din nerespectarea prevederilor impuse de art. 147 din Codul de procedură civilă, care este o normă cu caracter imperativ pentru că vizează un act de procedură săvârșit de instanță ale cărui existență și conținut nu pot fi lăsate la îndemâna părților și care obligă instanța să întocmească la fiecare termen de judecată o încheiere de ședință și că nulitatea încheierii de ședință poate fi determinată și de nerespectarea prevederilor legale privitoare la conținutul acesteia. (practicaua, considerente, dispozitiv)
Se reține că împrejurarea invocată de pârâții T. V., A. G. și A. G., respectiv, că la termenul din data de 1.10.2012 le-a fost încălcat dreptul la apărare, nu numai că nu are corespondent în realitate dar, nu provoacă acestor pârâți nicio vătămare în sensul art. 105 al.2 Cod procedură civilă.
Referitor la faptul că încheierea de ședință din data de 1.10.2012 este nulă absolut pentru că instanța nu a dispus suspendarea judecății în temeiul art. 243 al.1 pct.1 din Codul de procedură civilă la data de 1.10.2010, instanța reține că potrivit art. 243 al.1 pct.1 judecata pricinilor se suspendă de drept prin moartea uneia din părți, cu excepția cazului în care partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a moștenitorilor, că situația evocată oprește cursul procesului pentru că altfel nu s-ar mai asigura principiul contradictorialității dezbaterilor și a dreptului la apărare iar pentru a se putea introduce în cauză moștenitorii nu se impune însă o sistare a cursului judecății ci o mânare a cauzei, motive pentru care respinge cererea.
Cu privire la cererea de suspendare a judecății în temeiul art. 243 al.1 pct.1 din Codul de procedură civilă, instanța reține că nu a fost dezbătută moștenirea după defuncta I. M., persoanele indicate de petent având doar vocație la moștenire și întrucât în cauză nu s-a făcut dovada că persoanele indicate de petent au calitatea de moștenitor a defunctei I. M., ori că sunt singurii moștenitori ai acesteia, instanța apreciază că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 243 al.1 pct.1 din Codul de procedură civilă.
Totodată, prin încheierea de ședință din data de 30 ianuarie 2013 s-a respins cererea de repunere a cauzei rol și s-a menținut măsura suspendării cauzei civile având ca obiect plângere fond funciar - rejudecare după casare, formulată de petentul P. N. I., în contradictoriu cu intimații C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar a ., C. Județeană de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B. – prin Prefect, T. D. V., P. C., P. G., P. L. S., C. C., A. G., A. G., A. L., C. C., C. V., C. I., P. G., V. (P.) C., B. ( P.) R., P. M., P. D., P. L., P. D. O. și P. J.,
S-a arătat că având în vedere dispozițiile art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod Proc Civ coroborate cu dispozițiile art. 1103 și art.1106 din Codul civil, reținând că persoanele indicate de reclamant în cererea de repunere pe rol a cauzei sunt succesibili ai defunctei I. M. în accepțiunea art. 1100 al.2 Cod civil, nefiind probată calitatea lor de moștenitor, așa cum prescrie art. 245 pct. 2 din Codul de procedură civilă, instanța menține măsura suspendării judecării cauzei, dispusă prin Încheierea din data de 20 noiembrie 2012.
Împotriva încheierilor din 20 noiembrie 2012 și 30 ianuarie 2013 a declarat recurs reclamantul P. N. I., solicitând repunerea cauzei pe rol și continuarea judecății cu citarea în cauză a urmașilor defunctei I. I. M..
În ceea ce privește cererea de suspendare a judecății pe temeiul disp. art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod proc. civilă s-a arătat că instanța de fond a admis-o în mod greșit.
Se susține că pârâții citează inexact textul invocat și-l interpretează defectuos, interpretare preluată ca atare și de instanța de fond, iar art. 243 vorbește despre suspendarea de drept a judecății în cazul morții uneia dintre părți, cu excepția situației în care partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor.
A mai arătat recurentul că este parte interesată din această perspectivă deoarece pârâții nu au nici un interes în acest sens și nu i-ar indica moștenitorii nici dacă s-ar dezbate moștenirea după cel decedat și că în timpul scurs după ce a luat cunoștință de decesul lui I. M. a făcut demersuri pentru a afla persoanele ce au vocație succesorală după defunctă, astfel încât la termenul din data de 12.11.2012 a fost în măsură a indica numele și domiciliile lor, cu solicitarea expresă de a fi citați ca pârâți în cauză, cererea de repunere pe rol a cauzei fiind respinsă în mod nelegal din aceleași considerente.
A mai arătat recurentul că dacă pârâții doresc să se judece dezbat succesiunea dar dacă însă nu vor, nu vor cere certificat de moștenitor, astfel încât dreptul său la o judecată echitabilă este lăsat exclusiv la dispoziția părții adverse, în condițiile în care nu a avut calitate activă în dezbaterea moștenirii după defuncta I. M..
Legal citați pârâții intimați T. D. V., A. G., A. G. au formulat întâmpinare prin care au solicitat admiterea excepției nulității recursurilor declarate iar pe fond anularea recursurilor, ca neîntemeiate și nefondate.
În ce privește excepția nulității absolute a recursurilor declarate intimații susțin faptul că cererea formulată de recurent nu întrunește rigorile impuse de dispozițiile art. 302 ind. 1 din VCPC, în sensul că nu indică domiciliul sau reședința părților ci doar numele și prenumele recurentului precum și o sumară motivare în fapt a recursului declarat.
Pe fond, susțin faptul că suspendarea dispusă operează de drept în condițiile în care dispozițiile art. 243 Cod proc. civilă sunt destinate a garanta dreptul de apărare al părților în procesul civil și de a asigura principiul contradictorialității și că în cazul suspendării legale de drept instanța de judecată este obligată să se pronunțe ori de câte ori constată că s-a ivit vreunul dintre cazurile enumerate expres în art. 243 Cod proc. civilă, în cazul de față fiind vorba despre o persoană decedată pe parcursul judecății, necitarea corespunzătoare a moștenitorilor putând constitui o lezare a drepturilor lor procesuale, sancționată de lege cu nulitatea.
Că, legiuitorul are în vedere în acest sens o vătămare de natură procesuală, prin nesocotirea drepturilor părților, citarea acestora la judecată constituind potrivit jurisprudenței evocate o formalitate esențială, care asigură exercitarea dreptului de apărare încălcarea lui atrăgând nulitatea hotărârii pronunțate deoarece este de natură să influențeze soluția dată în lipsa părții, existând ca atare o prezumție simplă de vătămare, motive pentru care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Examinând recursul, Tribunalul apreciază că acesta este întemeiat.
Luând mai întâi în discuție aspectele legate de nulitatea cererii de recurs, invocată de intimați prin întâmpinare, Tribunalul reține că aceasta nu se susține câtă vreme ne aflăm în cadrul procedural al recursului iar părțile au fost citate în mod logic și după adresele procedurale pe care le-au indicat primei instanțe, ceea ce s-a întâmplat de altfel în speță, așa cum rezultă din actele dosarului.
D. fiind această împrejurare Tribunalul reține că invocarea făcută devine formală și nu este de esența procedurii recursului, că nici o parte nu a fost lezată în condițiile în care toate au fost legal citate iar soluționarea cererii de recurs pe excepția nulității evocate s-ar dovedi excesiv de formalistă.
Cu privire la fondul recursului Tribunalul reține că, într-adevăr, la solicitarea instanței reclamantul recurent a fost cel care a solicitat termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor, atitudinea acestuia fiind în concordanță cu dispozițiile art. 243 pct. 1 Cod proc. civilă și când instanța poate constata intervenită suspendarea de drept numai dacă nu se solicită introducerea în cauză a moștenitorilor.
Mai reține Tribunalul că demersul celui interesat în continuarea judecății nu trebuie să devină unul imposibil de îndeplinit în condițiile în care acest lucru se poate realiza și cu concursul autorităților de la ultimul domiciliu al defunctului iar dacă părțile adverse sau chiar instanța din oficiu ar fi manifestat dubii asupra calității persoanelor menționate ca moștenitori, instanța ar fi putut ordona verificări în acest sens, cei care contestă putând face eventual și dovada corespunzătoare a unor astfel de susțineri, în speță neputându-se afirma faptul că obligația impusă de textul art. 243 pct. 1 Cod proc. civilă nu a fost îndeplinită.
Textul art. 243 Cod proc. civil nu face mențiuni exprese legate de existența efectivă a unei certificat de moștenitor care să statueze efectiv asupra calității de moștenitor și să autorizeze desfășurarea în continuare a procesului ci doar vorbește despre interesul manifest al părții în continuarea judecății prin indicarea moștenitorilor și cererea de introducere a acestora în cauză, fapt care în speță a fost îndeplinit, motive pentru care Tribunalul va respinge excepția de nulitate invocată de intimați, va admite recursul reclamantului, va casa încheierile recurate și va trimite cauza spre continuarea judecății la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității cererii de recurs.
Admite recursul declarat de recurentul P. I., în contradictoriu cu intimații-pârâți T. D. V., P. C., P. G., P. L.-S., C. C., A. G., A. G., A. L., I. I. M. - decedată, C. C., C. V., C. I., P. G., V. (P.) C., B. (P.) R., P. M., P. D., P. L., C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar a ., C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B. - prin prefect, P. D.-O., P. J., împotriva încheierii de suspendare a judecății din data de 20.11.2012 și împotriva încheierii de respingere a cererii de repunere pe rol din data de 30.01.2013 pronunțate de Judecătoria B. în ds. nr._ .
Casează încheierile recurate și trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 octombrie 2013.
Președinte, Judecători, Grefier M. D. C. A. I. P. C. B.
Red C.A./7.01.2014
Judec.E. A.
Dact.C.B./7.01.2014
2 exp.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 738/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Anulare act. Decizia nr. 310/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
