Acţiune în constatare. Decizia nr. 560/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 560/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 09-05-2013 în dosarul nr. 4369/193/2011
Dosar nr._ acțiune în constatare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 9 mai 2013
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE- I. H.
Judecător – N. T.
Judecător - D. A.
Grefier – C. B.
Decizia civilă nr. 560 R
Pe rol se află judecarea recursului formulat de recurentul reclamant S. G. în contradictoriu cu intimații pârâți D. I. și D. M., împotriva sentinței civile nr. 3252 din 09.05.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant S. G. personal, asistat de avocat G. M., precum și avocat D. Milatinovici R. pentru intimații pârâți D. I. și D. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile și obiectul pricinii, precum și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Avocat G. M. pentru reclamantul recurent arată că întrucât s-a invocat nulitatea cererii de recurs prin aceea că petiția nu ar fi fost semnată de recurent solicită a se complini semnătura la termenul de astăzi, avocat D. Milatinovici R. pentru intimații pârâți învederând faptul că în cererea de chemare în judecată apare o semnătură iar în cea de recurs o nouă semnătură.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului recursului.
Avocat G. M. pentru reclamantul recurent solicită admiterea recursului în considerarea dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 și art. 312 Cod proc. civilă, casarea sentinței, înlăturarea excepției reținute de prima instanță și trimiterea cauzei spre rejudecare. Arată că între părți au existat mai multe litigii, motiv pentru care se impune invocarea excepției privind autoritatea lucrului judecat. Critică hotărârea primei instanței sub aspectul art. 261 al. 5 Cod proc. civilă motivat de faptul că prima instanță nu a arătat motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Avocat D. Milatinovici R. pentru intimații pârâți D. I. și D. M. solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală arătând că reclamantul s-a adresat cu o acțiune împotriva unor persoane fără calitate procesuală și că prima instanță a reținut că nu există identitate între intimați și persoana din contract, că instanța s-a pronunțat pe excepție, așa încât nu mai era cazul a se face alte motivări. Solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 04.04.2011 reclamantul S. G. în contradictoriu cu pârâții D. I. și D. M. a solicitat constatarea unui drept de proprietate asupra bunurilor ce au format obiectul contractului de promisiune bilaterală de vânzare cumpărare și întreținere, respectiv un imobil situat în extravilanul satului Vorona, jud. B., compus din parcele de teren, curți, construcții, vii și teren arabil în suprafață de 3040 m.p., pe care se află construcțiile C1, - casă în suprafață de 48,50 m.p. și C2, anexă gospodărească în suprafață de 15,75 m.p.
În motivare reclamantul a arătat că a perfectat cu defunctul R. G. o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare și întreținere, plătind prețul de 10.000 lei până la data semnării contactului autentic încheiat la BNP „C. A. și S. A.” sub nr. 5677 din 22.07.2010. Totodată reclamantul a promis a-l întreține pe numitul R. G. cu toate necesare traiului pe tot restul vieții acestuia, iar după moarte a-l înmormânta și a îndeplini toate rânduielile conform confesiunii religioase a acestuia. A arătat reclamantul că și-a îndeplinit corespunzător obligația de întreținere, pentru că de altfel el îl întreținea de circa 4 ani. A precizat că potrivit pârâților, aceștia ar fi dobândit proprietatea prin efectul unui alt contract de întreținere, fără a-și îndeplini corespunzător obligațiile, motiv pentru care Judecătoria B. a dispus rezoluția acestui contract.
Reclamantul a arătat că art. 969 C.civ. stabilește că au putere de lege între părțile contractante convențiile legal făcute, iar conform art. 970 C.civ., convențiile trebuie executate cu bună-credință. Deși pârâții nu au prestat întreținere, la sfârșitul lunii august 2010, după decesul numitului R. G., au ocupat cu forța casa bătrânească și toate proprietățile acestuia, au pus mâna pe toate economiile defunctului și pe banii primiți de la reclamant și au făcut înmormântarea.
Consideră reclamantul că deși promitentul vânzător a decedat, conform art. 1073 C.civ. are dreptul la a dobândi îndeplinirea exactă a obligației sau în caz contrar la dezdăunare.
Legal citați, pârâții și-au trimis reprezentant în instanță, au formulat întâmpinare și cerere reconvențională – filele 37-40, iar pârâtul D. I. s-a prezentat personal în instanță.
Prin întâmpinarea și cererea reconvențională, pârâții-reclamanți au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive, motivat de faptul că nu sunt moștenitorii lui R. G., nu au vândut și nici nu au promis vânzarea vreunui bun și nu sunt părți în contractul de promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare și întreținere. De asemenea, au solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și pe fond ca neîntemeiată. Pe calea cererii reconvenționale, au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. 5677/22.07.2010.
În motivare, pârâții-reclamanți au arătat că la data de 31.05.2006 au încheiat un contract de întreținere cu unchiul lor, R. G.. Obiectul contractului de întreținere nr. 3739/2006 l-a constituit obligația pârâților-reclamanți de a-l întreține cu toate cele necesare traiului, de a-i asigura alimente, îmbrăcăminte, asistență medicală, obligația de a-l înmormânta și de a îndeplini toate rânduielile potrivit confesiunii religioase a numitului R. G..
În schimbul acestei întrețineri, pârâții-reclamanți au devenit proprietari pe imobilele construcții C1- în suprafață de 48,5 mp și anexă gospodărească C2 în suprafață de 15,75 mp și a suprafeței de teren aferente.
Au menționat pârâții-reclamanți că începând cu anul 2008, numitul R. G., la insistențele și promisiunile reclamantului-pârât S. G., i-a chemat în judecată pe pârâții-reclamanți pentru desființarea contractului de întreținere. Contractul de întreținere autentificat sub nr. 3739/31.05.2006 a fost menținut ca valabil, fiind respinsă acțiunea în rezoluțiunea contractului, prin Decizia nr. 317R/24.03.2011 a Tribunalului B.. În motivarea deciziei, s-a reținut că R. G., creditorul obligației de întreținere, a fost influențat de reclamantul-pârât din prezentul dosar, acesta din urmă dorind să-i acapareze proprietatea, a ridicat un imobil în curtea defunctului R. G., fără a poseda autorizație de construire și nici certificat de urbanism.
Pârâții-reclamanți au aflat de la Poliție că reclamantul-pârât ar fi încheiat la data de 22.07.2010 o promisiune pentru încheierea unui contract de întreținere, acesta urmând să se materializeze în luna decembrie 2010. Conform acestei convenții, care nu este autentificată la notar, ci are doar dată certă, rezultă că reclamantul-pârât are doar un drept de creanță rezultat din avansarea sumei de 10.000 lei pe care ar fi predat-o lui R. G., sumă ce nu s-a regăsit printre bunurile lui sau în vreun cont bancar.
Au menționat că la acea dată, numitul R. G. nu mai era proprietarul imobilului, întrucât proprietari erau pârâții-reclamanți conform Contractului de întreținere confirmat de Tribunalul B.. Este adevărat că inițial prin Sentința civilă nr. 1241/27.02.2009 prin care s-a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere nr. 3739/31.05.2006, hotărârea fiind însă casată și trimis dosarul spre rejudecare Judecătoriei B., în final pronunțându-se Decizia nr. 317R/2011 a Tribunalului B., care a menținut valabilitatea acestui contract de întreținere.
La termenul din data de 15.09.2011, reclamantul-pârât a depus la dosar răspuns la întâmpinare – fila 49, solicitând respingerea excepțiilor invocate prin întâmpinare și a cererii reconvenționale. De asemenea, a solicitat ca în caz contrar, pârâții-reclamanți să fie obligați să procedeze la restituirea sumei de 10.000 lei achitată defunctului R. G. la data de 22.07.2010 odată cu perfectarea promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare.
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de părți și proba testimonială cu martorii M. C. și M. D. – filele 89-90 pentru reclamantul-pârât.
Deși inițial pârâții-reclamanți prin apărător au înțeles să solicite proba testimonială cu doi martori, ulterior au renunțat la audierea de martori – fila 87.
Deși inițial reclamantul-pârât prin apărător a solicitat și efectuarea unei expertize tehnice cadastrale, ulterior la termenul de judecată din data de 07.03.2012 a arătat că nu mai insistă în efectuarea acesteia – fila 91.
Prin sentința civilă nr. 3252/9 mai 2012 Judecătoria B. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților–reclamanți, invocată de aceștia prin întâmpinare.
A respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată prin întâmpinare de pârâții-reclamanți, ca rămasă fără obiect.
A respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A respins cererea reconvențională ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre Judecătoria a reținut că între reclamantul S. G. (în calitate de promitent cumpărător și întreținător) și defunctul R. G. în calitate de promitent vânzător și întreținut s-a perfectat o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare și întreținere cu data certă nr. 5677/22.07.2010 la B.N.P.A „C. A. - S. A.”reclamantul plătind prețul de 10.000 lei până la data semnării promisiunii. Reclamantul a promis a-l întreține pe numitul R. G. cu toate cele necesare traiului pe tot restul vieții acestuia, iar după moarte a-l înmormânta și a îndeplini toate rânduielile conform confesiunii religioase a acestuia, întreținere evaluată la suma de 42.000 lei. Prin această promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare și întreținere, numitul R. G. a promis să transmită reclamantului-pârât nuda proprietate asupra imobilului situat în extravilanul satului Vorona, jud. B., cu nr. topografic 194 și nr. cadastral nr. 368, compus din . construcții, vii și teren arabil în suprafață de 3040 mp, pe care se află construcțiile –C1 casă cu suprafața de construită la sol de 48,50 mp și C2 anexa gospodărească în suprafață construită la sol de 15,75 mp.
Reține instanța din înscrisurile existente la dosar că între defunctul R. G. și pârâții reclamanți D. I. și D. M. s-a încheiat anterior promisiunii de vânzare cumpărare invocate de reclamant un contract de întreținere, autentificat sub nr. 3739 din 31 mai 2006 de Biroul Notarului Public „R. A.” din municipiul B., prin care primul, în calitate de întreținut a înstrăinat pârâților-reclamanți nuda proprietate asupra casei, anexei gospodărești, suprafețe aferente de 3040 m.p. intravilan, precum și asupra suprafeței de 3260 m.p. intravilan, situate în ., jud. B., cu obligația acestora din urmă de a-i procura și prepara hrana, medicamentele, asigurarea asistenței medicale, suportarea tuturor cheltuielilor pentru întreținerea bunului imobil și ajutor în menaj, asigurarea unor condiții de trai decent, până la încetarea din viață a vânzătorului și totodată să suporte toate cheltuielile necesare pentru înmormântarea lui.
În cursul anului 2008 numitul R. G. a solicitat Judecătoriei B. rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat cu pârâții reclamanți din prezenta cauză, acțiune care prin sentința civilă nr. 1241/27 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă, dispunându-se rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 3739 din 31 mai 2006 de B.N.P.”R. A.”din B.. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții reclamanți, recurs care prin decizia nr. 707 din 30.06.2009 pronunțată de Tribunalul B. a fost admis, sentința fiind casată și trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.
Rejudecându-se cauza, prin sentința civilă nr. 4542 din 24 iunie 2010 pronunțată în dosarul nr._/193/2009 Judecătoria B. a admis acțiunea și a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere nr. 3739/31 mai 2006 de B.N.P. „R. A.” din B..
La data de 22.07.2010 intervine promisiunea de vânzare-cumpărare și întreținere încheiată între reclamantul-pârât S. G. și numitul R. G., iar la data de 12.08.2010 intervine decesul numitului R. G..
Pârâții reclamanți D. I. și D. M. au formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 4542/24.06.2010, recurs care prin decizia civilă nr. 317/24.03.2011 a Tribunalului B. a fost admisă sentința recurată fiind modificată în tot, în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii de rezoluțiune a contractului de întreținere, care a rămas valabil încheiată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților reclamanți instanța de fond a reținut că potrivit promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare și întreținere cu data certă nr. 5677/22.07.2010, încheiată între reclamantul pârât și R. G. părțile se obligau să comunice moștenitorilor lor prezumtivi că au promis transmiterea, respectiv predarea imobilului și că aceste obligații contractuale se transmit moștenitorilor, cu titlu de pasiv succesoral, în cazul unui eventual deces. Ori ulterior încheierii promisiunii bilaterale dacă până la data de 10.12.2010, termenul limită prevăzut potrivit încheierii contractului de vânzare cu uzufruct viager promitentul vânzător și întreținut R. G. a decedat, respectiv la data de 12.08.2010.
A mai reținut instanța de fond că numitul R. G. a desemnat drept legatar universal pe numitul S. G., în baza testamentului autentificat sub nr. 6027/11.07.2007 – B.N.P. „R. A.-A. M. V. ”.Anterior, prin declarația autentificată sub nr. 1353/11.07.2008 B.N.P. „C. H.”numitul R. G. revocase în întregime, în mod expres testamentul autentificat sub nr. 939/12 mai 2006 B.N.P. „C. H.”, prin care fusese desemnat pârâtul reclamant D. I. ca legatar cu titlu particular.
Potrivit art. 888 cod civil „legatul universal este dispoziția prin care testatorul lasă după moarte-i, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale”. Ori, în acest caz, pasivul succesoral se suportă de către legatarul universal, deoarece el dobândește prin moștenire o universalitate care cuprinde nu numai drepturi, dar și obligații, precum datorii, sarcini, ș.a.
Față de toate aceste aspecte instanța a reținut că orice obligație a defunctului R. G. rezultată din promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare și întreținere cu dată certă nr. 5677/22.07.2011 cade în sarcina legatarului universal S. G. și deci dreptul în litigiu se dispută între reclamant și legatarul universal al celui decedat și nu față de pârâții reclamanți, neexistând identitate între aceștia din urmă și cel obligat la raportul juridic.
În ce privește cererea reconvențională a pârâtului reclamant instanța de fond în soluția de respingere a acesteia ca neîntemeiată a reținut dispozițiile art. 1169 Cod civil, acestea nefăcând dovada susținerii lor.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs reclamantul S. G., criticând-o pentru nelegalitate în considerarea dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 Cod proc. civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul a arătat că prima instanță nu a arătat motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, că hotărârea cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii prin aceea că deși se reține faptul că între reclamanți și pârâți au existat mai multe litigii și că pârâții s-ar afla în posesia unui contract de întreținere totuși respinge acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâților reclamanți.
A mai arătat recurentul că prima instanță a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii prin aceea că deși din toate probele administrate rezultă faptul că el a fost cel care din anul 2001 și până la decesul defunctului R. G. i-a asigurat întreținerea și are multiple litigii cu pârâții D., prima instanță neagă atât interesul procesual al acestora, cât și calitatea de părți în cauză.
Recursul declarat este nefondat pentru cele ce succed:
Astfel, în ce privește motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 7 Cod proc. civilă Tribunalul reține că există lipsa de motivare dacă hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină ori motive contradictorii.
Într-o motivare clară, concisă judecătorii sunt obligați să răspundă la toate petitele formulate, să motiveze admiterea și respingerea excepțiilor invocate de părți, să arate motivele de fapt și de drept pentru care a respins sau admis o probă propusă. Ori, din analiza hotărârii primei instanțe Tribunalul constată că această hotărâre îndeplinește cerințele dispozițiilor art. 261 pct. 5 Cod proc. civilă instanța arătând în mod clar și concis motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-a format convingerea.
În ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, prev de art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă Tribunalul constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a legii în raport de speța dedusă judecății, respingând în mod legal acțiunea principală pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâților tocmai datorită faptului că defunctul R. G. a desemnat drept legatar universal pe numitul S. G., în baza testamentului autentificat sub nr. 6027/11.07.2008 al B.N.P. „R. A. – A. M. V.”, la data autentificării acestui testament revocând în mod expres testamentul autentificat sub nr. 939/12.05.2006 de B.N.P. „C. H.”prin care fusese desemnat pârâtul reclamant D. I. ca legatar cu titlu particular (f. 13 ds. fond).
Cum printr-un legat universal se transmite la data deschiderii moștenirii testatorului (care coincide cu decesul acestuia) o universalitate de bunuri, astfel că pasivul succesoral se suportă de legatarul universal, care dobândește, pe lângă drepturi și obligații.
În consecință, Tribunalul constată că prima instanță a făcut o justă apreciere în raport de înscrisurile existente la dosar a lipsei calității procesuale a pârâților reclamanți și a concluzionat și că orice obligație a defunctului R. G. care rezultă din promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare și întreținere încheiat cu reclamantul cade în sarcina legatarului universal respectiv S. G..
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod proc. civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul S. G., în contradictoriu cu intimații pârâți D. I. și D. M., împotriva sentinței civile nr. 3252 din 09.05.2012 a Judecătoriei B., pe care o menține.
Obligă pe recurentul reclamant să plătească intimaților pârâți D. I. și D. M. cheltuieli de judecată din recurs în sumă de 1000 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
H. I. T. N. A. D. B. C.
Red.08.10.2013
Judec. A. A.
Dact.B.C/ 10.10.2013
2 exp.
| ← Anulare act. Decizia nr. 310/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Fond funciar. Decizia nr. 234/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
