Fond funciar. Hotărâre din 28-10-2013, Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 28-10-2013 în dosarul nr. 3607/222/2012
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 28 octombrie 2013
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE- D. A.
Judecător – A. M.
Judecător - I. H.
Grefier – C. M.
Decizia civilă nr. 1007 R
Pe rol se află judecarea recursului formulat de recurentul A. E., în contradictoriu cu intimatul pârât A. V., intimat-reclamant A. M., C. locală de aplicare a legii fondului funciar a . și C. Județeană de aplicare a legii fondului funciar a mun. B., împotriva sentinței civile nr. 294 din 20.02.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei D., având ca obiect „fond funciar”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta A. E. asistată de avocat D. C., intimatul-pârât A. V. și intimat-reclamant A. M., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat D. C. solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate, să se constate nulitatea parțială absolută, întrucât ceea ce s-a pronunțat la Judecătoria D., a fost în totalitate eronat. Arată că, apărarea pârâtului A. V. în sensul că a formulat o cerere care s-a pierdut nu poate fi primită întrucât atunci s-ar fi pierdut și registrul, iar toate aceste documente ar fi trebuit să dispară din Primăria . nu există nici o declarație de martori care să susțină acest lucru și că nu se poate dovedi un înscris pierdut cu declarațiile unor martori. Arată că nu au mai fost cereri de reconstituire care să se întemeieze pe motive de dispariție a registrului din cadrul primăriei și nici pârâtul nu a depus o altă cerere.
Pârâtul A. V. arată că sunt 21 de ani de când a depus acea cerere la primăria . există un dosar penal întocmit pe numele persoanei din primărie care a pierdut cererea, că pentru tatăl să, cererea a fost depusă la primărie de către mama sa, iar pentru el, a depus-o singur în nume propriu. Arată că în perioada 1996 – 1998 a fost secretar la primăria . nu avea cerere depusă, ar fi formulat-o în acel timp. Solicită respingerea recursului .
Pârâtul a mai arătat că cererea sa și a mamei sale au fost depuse în aceeași zi, însă nu au fost arhivate corect, au stat rătăcite prin colțurile primăriei și au fost doar înregistrate pe un caiet.
TRIBUNALUL,
Prin cererea reconvențională, precizată la data de 07.11.2012, formulată în dosarul nr._ al Judecătoriei D. care are ca obiect ieșire din indiviziune cu privire la suprafața de 2,09 ha teren pentru care s-a emis titlul de proprietate nr._/2003, reclamanta A. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A. V., C. locală de fond funciar a comunei Dersca și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/2003 și excluderea pârâtului din acest titlu precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că terenul din titlul de proprietate menționat provine de la bunica sa A. M. care a avut șapte copii printre care și A. G., tatăl ei, și A. I., tatăl pârâtului. A arătat că patru dintre copii au fost înzestrați la căsătorie, iar înțelegerea a fost ca restul terenului să rămână fraților neînzestrați, respectiv tatăl ei și surorilor P. și A.. Deoarece tatăl ei a rămas și a locuit împreună cu părinții până la decesul acestora, cele două surori au lăsat acestuia tot pământul motiv pentru care el este singurul care a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate la apariția Legii 18/1991.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de către A. V. G., extras din decizia nr. 7864 din 06.12.2006 a Judecătoriei sectorului 5 București.
La termenul din 07 noiembrie 2012 s-a disjuns cererea reconvențională care are ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate și s-a format dosarul nr._ .
Instanța de fond a solicitat de la C. locală de fond funciar a comunei Dersca jud. B. documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate iar de la OCPI s-a solicitat documentația care a stat la baza emiterii hotărârii nr. 505 din 21.10.2011 a Comisiei Județene B..
Pârâtul A. I. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând în motivare că bunicii săi A. M. și A. V. au avut 8 copii și nu 7 cum susține reclamanta, respectiv I. – decedat în război, D., Finareta, P., Neta, C., I. și G.. Toți copiii cu excepția lui G. ( tatăl reclamantei), s-au căsătorit înainte de colectivizare, iar G. care s-a căsătorit în 1964 a rămas să locuiască în gospodăria bunicilor. A mai arătat că tatăl său nu putea formula cerere de reconstituire cu privire la terenul primit ca zestre așa cum susține reclamanta deoarece acesta este decedat din anul 1985, pentru terenurile din rolul agricol al tatălui a făcut cerere de reconstituire mama sa, A. Finareta, pe numele căreia s-a emis titlul de proprietate. A arătat pârâtul că a formulat cerere de reconstituire pentru terenul care a aparținut bunicii sale A. M., și că a fost înscris în anexa 3 alături de restul moștenitorilor care au formulat cerere.
În dovedire a depus la dosar acte de stare civilă, anexa 2a, anexa 3a.
La termenul din 28 noiembrie 2012 pârâtul a arătat că au formulat cereri de reconstituire alături de A. G., iar la termenul din 19 decembrie 2012, pârâtul a arătat că registrul de la Primăria Dersca în care au fost înregistrate cererile de reconstituire a dispărut, iar funcționarii primăriei au fost cercetați penal și a solicitat pentru dovedirea celor susținute proba cu martori.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria D. a reținut că, în baza Legii 18/1991 s-a emis titlul de proprietate nr._/2003 pentru suprafața de 2,09 ha teren pe raza comunei Dersca, jud. B., pe numele Busmaniuc R., Ț. G., A. C., A. V., A. G. și Ș. E., teren care provine de la defuncta A. M. care este bunica reclamantei și a pârâtului.
Că la data de 04.08.2011, pârâtul A. V. a solicitat Comisiei locale de fond funciar a comunei Dersca radierea din titlul de proprietate a numiților Busmaniuc R., Ț. G., A. C. și Ș. E. cu motivarea că aceștia nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, iar prin hotărârea nr. 505 din 21.10.2011 a Comisiei Județene B. s-a dispus radierea din anexa 3, poziția 42 și de pe duplicatul titlului de proprietate nr._ a acestora, în titlu rămânând înscriși doar pârâtul A. V. și unchiul său A. G., tatăl reclamantei.
A mai reținut prima instanță că, singura cerere de reconstituire pentru terenul din rolul defunctei A. M. este cererea înregistrată cu nr. 1558/1991 formulată de A. G. și din relațiile trimise de către C. locală se poate reține că nu mai sunt alte cereri în arhiva primăriei.
Cererea cu nr. 1558 din 22.03.2991, este formulată de către A. G., tatăl reclamantei, care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,09 ha teren în calitate de moștenior al defunctei A. M., dar în cuprinsul acestei cereri acesta a indicat ca moștenitori pe pârâtul A. V. și pe numiții Ș. E., A. C., Busmariu R. și Ț. G..
A mai reținut prima instanță că, cererea de reconstituire poate fi formulată și prin intermediul unui mandatar, indiferent că este comoștenitor sau o altă persoană. Prin excepție, mandatul poate fi și tacit în cazul în care un alt comoștenitor îndreptățit a fost trecut în cererea de reconstituire de către un alt comoștenitor fără ca acesta să îi fi dat un mandat expres, chiar verbal, dacă acesta acceptă consecințele care decurg din formularea cererii respective.
De asemenea, a mai reținut prima instanță că, pe tot parcursul întregului proces pârâtul a susținut că a formulat cerere de reconstituire în nume propriu pentru terenul care a aparținut bunicii sale însă, cererea a fost trimisă în original la solicitarea instanței într-un alt dosar, dar nu a indicat numărul dosarului pentru a se putea face verificări în acest sens.
A mai susținut că registrul în care au fost înregistrate cererile de reconstituire a dispărut, iar martorii audiați în cauză, respectiv G. E. și P. C. au confirmat că pârâtul a formulat cerere de reconstituire și că registrul în care s-au înregistrat aproximativ 10.0000 de cereri de reconstituire în baza Legilor fondului funciar a dispărut, au fost făcute cercetări penale și s-a constatat că registrul respectiv a fost distrus de către un fost angajat.
În concluzie, prima instanță a reținut că martorii audiați în cauză au arătat faptul că registrul în care a fost înregistrate cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a dispărut, că pârâtul a lucrat în cadrul primăriei Dersca și este puțin probabil să nu fi știut că este necesar să formuleze cerere de reconstituire precum și faptul că și în condițiile în care nu ar fi formulat cerere în nume propriu a fost indicat ca moștenitor de către tatăl reclamantei și a acceptat această calitate prin actele întreprinse ulterior, respectiv . părți din terenul pentru care s-a emis titlu proprietate și apoi formularea unei cereri de modificare a titlului și, ca atare, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta A. Gh. E. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând în considerente că autorul său, A. G., a depus cerere la data de 22.03.1991 pentru recuperarea terenului deținut de părinții săi în aceeași perioadă în care și pârâtul a depus cerere pentru recuperarea terenului deținut de tatăl său, A. I., fratele autorului reclamantei. Că cererea depusă în temeiul Legii 18-1991 are o singură semnătură, A. G. și este însoțită de o declarație dată de acesta pe propria răspundere și în nume personal, că este îndreptățit să primească terenul ce provine de la părinții săi.
În continuarea motivării, recurenta reclamantă a arătat că instanța de fond în mod independent și fără a pune în dezbaterea părților, a reținut în hotărârea recurată ipoteza mandatului tacit intervenit între pârât și A. G. fără ca această ipoteză să fie susținută de către pârât care a încercat să demonstreze pierderea cererii depuse de el ca urmare a unor fapte de neglijență a unui salariat din cadrul Primăriei Dersca.
Mai mult decât atât, a arătat recurenta-reclamantă că, în mod neîntemeiat s-a reținut existența unui mandat tacit chiar peste intenția pârâtului A. V. care a solicitat și a obținut eliminarea de pe titlu a celorlalți patru moștenitori precizați de către autorul cererii A. G..
În aceeași ordine de idei, recurenta reclamantă a mai susținut că martorii propuși de pârât au arătat că acesta a formulat cerere de retrocedare, care s-a pierdut ulterior, dar niciuna din declarațiile martorilor audiați nu este în sensul că între autorul reclamantei și pârât ar fi existat un mandat tacit pentru preluarea unei suprafețe de teren, printr-o cerere de reconstituire comună.
Legal citat, pârâtul A. V., a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței civile nr. 294/2012 ca fiind legală și temeinică, întrucât în mod corect a reținut prima instanță că a formulat cerere de retrocedare pentru terenul rămas moștenire de la bunica sa, iar mama sa, A. Finareta, a formulat cerere pentru terenul predat la CAP Dersca de către tatăl său, A. I., pentru care a și obținut titlul de proprietate.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Tribunalul va reține că recursul este întemeiat și îl va admite pentru cele ce în continuare se vor arăta.
Considerentele din decizia recurată sunt construite pe două ipoteze.
În prima ipoteză se argumentează îndreptățirea pârâtului A. V. la reconstituirea dreptului de proprietate în suprafață totală de 2,09 ha teren pe raza loc. Dersca, jud. B., ca urmare a existenței unui mandat tacit între el și inițiatorul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, A. G., formulată la data de 22.03.1991 sub nr. 1558 la Primăria .> La baza acestui argument a stat faptul că în cererea de reconstituire a fost trecut ca moștenitor și A. V. și, prin excepție, se poate reține că chiar dacă nu există un mandat expres, acesta își produce efectele dacă comoștenitorul acceptă consecințele care decurg din formularea cererii respective.
Este de subliniat că această ipoteză a existenței unui mandat tacit între A. G. și ceilalți moștenitori a lui A. M., respectiv Busmaniuc R., Ț. G., A. C. și Ș. E. nu a fost îmbrățișată nici de către pârâtul A. V. care la rândul său a solicitat și obținut excluderea moștenitorilor de pe titlul de proprietate nr._/2003 pe motiv că aceștia nu au formulat cerere de reconstituire și ca atare, nu sunt persoane îndreptățite să beneficieze de reconstituire, spre deosebire de el și A. G. care au formulat cereri de acceptare a moștenirii.
Pârâtul A. V. a susținut permanent că este îndreptățit la moștenirea rămasă de la bunica sa, A. M., că a formulat cerere de reconstituire în nume propriu, dar aceasta a fost pierdută datorită neglijenței unui salariat al Primăriei Dersca sau a fost depusă în original la alt dosar în care s-a judecat tot pentru o suprafață de teren, situație în care instanța de recurs va reține că în mod greșit instanța de fond și-a argumentat hotărârea pronunțată pe o susținere pe care pârâtul nu a propus-o și nu a dovedit-o.
De altfel, din cererea de reconstituire formulată de A. G., rezultă în mod evident că acesta a formulat cererea în nume propriu pentru suprafața de teren rămasă după înzestrările primite de ceilalți frați și doar pentru că cererea tipizată cuprindea o rubrică referitoare la moștenitori i-a trecut și pe ceilalți moștenitori, dar cererea este semnată doar de el și întărită de declarația pe propria răspundere că este persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,09 ha teren, moștenire de la mama sa, A. M..
În cea de-a doua ipoteză reținută de instanța de fond, se argumentează că pârâtul A. V. a fost în măsură să cunoască despre necesitatea formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, întrucât în perioada depunerii cererilor lucra în cadrul Primăriei . audiați au confirmat acest aspect.
Totuși, instanța de fond nu a răspuns la aspectul evident că cererea lui A. G. a fost găsită, în contradicție cu susținerile pârâtului că registrul în care s-au înregistrat cererile a fost distrus sau că, cererile au stat aruncate în mod neglijent în încăperile primăriei.
Situația de fapt ce rezultă în mod evident din lucrările dosarului este că titlul de proprietate nr._/2003 a fost emis pe numele tuturor moștenitorilor lui A. M. cu toate că doar fiul acesteia, A. G., a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate sub nr. 1558/22.03.1991, iar pârâtul A. V. având cunoștințe în materia fondului funciar a solicitat și obținut excluderea celorlalți moștenitori de pe titlul de proprietate pe motiv că nu au formulat cerere.
Prin urmare, pentru egalitate de tratament în lipsa dovezii certe că pârâtul A. V. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul rămas moștenire de la bunica sa, A. M., Tribunalul în considerarea dispozițiilor art.11 din Legea nr. 18/1991 va constata că pentru a beneficia de dreptul de reconstituire în condițiile legii este necesară formularea unei cereri, excluzându-se de către legiuitor dobândirea acestui drept din oficiu, iar pârâtul nu a formulat o asemenea cerere.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul în temeiul art. 312 Cod proc. civilă, va admite recursul declarat de către recurenta reclamantă A. E. împotriva sentinței civile nr. 294/20.02.2013 a Judecătoriei D. pe care o va modifica în sensul admiterii acțiunii reclamantei și excluderii de pe titlul de proprietate nr._/21.05.2003 a pârâtului A. Il. V..
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta A. Ghe. E. cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la avocat D. C. din B. ..101, jud. B., împotriva sentinței civile nr. 294 din 20.02.2013 a Judecătoriei D., jud. B..
Modifică sentința recurată în sensul că admite cererea reclamantei și dispune excluderea pârâtului Augurencei V. de pe titlul de proprietate nr._ din 21.05.2013 emis de C. Județeană B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.10.2013.
Președinte, Judecători, Grefier,
A. D. A. M., H. I., C. M.
Red: A.M./22.01.2014
Tehnored. C.M./22.01.2014
Judecător: O. L.
5 ex./…...2013
| ← Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 1046/2013.... | Partaj judiciar. Hotărâre din 28-10-2013, Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
