Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Decizia nr. 183/2014. Tribunalul BOTOŞANI
Comentarii |
|
Decizia nr. 183/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 15-07-2014 în dosarul nr. 10386/193/2013
Dosar nr._ evacuare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 15 iulie 2014
Președinte – M. C.
Judecător – N. T.
Grefier – C. B.
Decizia civilă nr. 183 A
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanții V. P. E. cu domiciliul în B., ., jud. B., P. F. E., cu domiciliul în B., ., jud. B. în contradictoriu cu intimata B. V. B. – reprezentant preot A. P. C. cu domiciliul în B., .. 6, jud. B., împotriva sentinței civile nr. 9747/15.10.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., jud. B. având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta V. (P.) E., apelantul P. F. și avocat C. S. pentru intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii.
Apelantul P. F. se legitimează cu CI . nr._/ SPCLEP B. CNP_.
Întrebații fiind, apelanții arată că au avut o altă locuință pentru care au avut contract de închiriere și ordin de repartizare.
Apelantul P. F. E. arată că acea locuință a fost construită de tatăl său – P. C. – în anul 1963 de la temelie pe . cu acordul părintelui B., pentru că a fost un incendiu și imobilul unde au locuit 7 familii, a ars. În timp acea locuință s-a degradat și preotul a dispus demolarea și mutarea familiei P. într-o altă locuință – cea în care locuiesc acum din Transilvaniei nr. 1.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au alte probe de administrat.
Instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă părților prezente cuvântul asupra apelului.
Apelanta V. (P.) E. solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, nu are o altă locuință, este în vârstă și bolnavă, a avut încredere în preot din anul 1963 de când locuiește în acest imobil nu au fost probleme chiar dacă s-au schimbat mai mulți preoți în parohie.
Apelantul P. F. E. solicită admiterea apelului întrucât nu au putut discuta cu preotul. Arată că va depune contractul de închiriere și ordinul de repartizare precum și răspunsul de la mitropolie.
Avocat C. S. solicită respingerea apelurilor formulate de apelanți. Imobilul în care locuiesc aceștia este într-o stare de degradare avansată trebuie demolat, acolo se va edifica o construcție nouă în beneficiul bătrânilor. Apelanții au statul de tolerați în imobilul în cauză.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată în data de 22.05.2013 sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., reclamanta B. „V.” B., în contradictoriu cu pârâții P. E. și P. F., au solicitat evacuarea pârâților din imobilul situat în mun. B., ..
Prin sentința civilă nr. 9747/15.10.2013 Judecătoria B. a admis cererea având ca obiect evacuare formulată de reclamanta B. „V.” B., cu sediul în mun. B., .. 6, jud. B., în contradictoriu cu pârâții V. E. și P. F.-E., ambii cu domiciliul în mun. B., ., jud. B..
A dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în mun. B., ., jud. B..
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că reclamanta B. „V.” B. a făcut dovada că are calitatea de proprietar al terenului în suprafață de 8.130 mp situat în mun. B., la intersecția străzilor M. K. și Transilvaniei, și a construcțiilor edificate pe acest teren, potrivit sentinței civile nr. 366/19.01.2006 a Judecătoriei B.. Proprietatea imobiliară a fost înscrisă în cartea funciară nr._/N B..
Prin sentința civilă nr._.02.2009 a Judecătoriei B., deținătorii fără titlu a construcțiilor, respectiv H. E., P. C., B. P., B. I. și C. Anișoara, au fost obligați să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie imobilele situate în mun. B., . și nr. 3.
Pârâta V. E. este fosta soție a lui P. C., iar pârâtul P. F.-E. este fiul lui P. C., amândoi ocupând în fapt locuința din ., mun. B..
Potrivit art. 555 alin. (1) Cod civil, proprietatea este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Ca atare, deși reclamanta are dreptul de a folosi imobilul aflat în proprietatea sa după bunul său plac, este stingherită de pârâții care au folosința imobilului, în lipsa unui titlu care să le recunoască acest drept.
Chiar dacă pârâții ar fi dobândit folosința imobilului prin îngăduința proprietarului, simpla tolerare a acestora în spațiu de către proprietar, oricât de îndelungată ar fi, nu dă naștere vreunui titlu. De reținut, de asemenea, că nici P. C., antecesorul pârâtului P. F.-E., nu a avut un titlu asupra spațiului, fiind doar o persoană tolerată în spațiu de către proprietar, până la decesul acestuia. Nici situația socială grea a pârâților, în vârstă și fără surse de venit care să le permită mutarea într-un alt spațiu, nu constituie un impediment pentru a pune capăt folosinței lor. În mod corelativ, motivele care au determinat intenția reclamantei de a evacua pârâții din imobil nu prezintă relevanță în cauză, neputând fi cenzurate de către instanță.
Cererea de evacuare a fost formulată de reclamantă, pe calea procedurii speciale reglementate de titlul XI din codul de procedură civilă care se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane. În înțelesul acestei proceduri, pârâții sunt considerați ocupanți ai imobilului, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului.
Reclamanta a urmat procedura de notificare a pârâților prin intermediul Biroului executorului judecătoresc M., unde notificare a fost înregistrată sub nr. 7/31.01.2013, fiindu-le dat un termen pentru eliberarea imobilului: 10.02.2013, termen care u a fost respectat de către pârâți.
D. fiind că în această procedură specială, pârâtul nu poate formula cerere reconvențională, instanța nu va analiza eventualele pretenții exprimate de pârâtul P. F.-E. în notele scrise depuse de acesta.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat apel pârâții V. Piloț E. și P. F. E. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
P. E. a menționat că a locuit în această casă construită de fostul ei soț între anii 1963- 1966 cu contract și repartiție. Din 1966 au plătit chirie până în anul 2003 când preotul de la acea dată nu a mai vrut să le dea chitanță .
Ulterior chiriașii au fost obligați să părăsească domiciliul iar preotul i-a spus soțului ei să se mute în locuința de pe .. Locuiește în acel imobil fără ca preotul să se mai intereseze de soarta lor.
La rândul lui P. F. a apreciat că au fost supuși unor abuzuri și înșelăciuni, el nu poate fi lăsat pe drumuri întrucât stă de atâta timp cu părinții lui fără o adresă stabilă. Ar trebui să se solicite Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și Primăriei B. să rezolve această situație critică. Crede că în imobilul actual poate locui în continuare cu contract de închiriere cu dreptul de a renova casa și cu posibilitatea de a trage apă curentă.
Cei doi au mai consemnat că spațiul în care locuiesc în prezent este de 12 mp, iar utilitățile le plătesc Bisericii V. pe numele defunctului P. V., întrucât preotul nu a dorit să le încheie un contract de închiriere pentru a intra în legalitate.
Au o situație financiară dificilă, în condițiile în care V. E. are o pensie de 400 lei iar P. F. nu obține venituri. Ei au stat într-o locuință aparținând aceleiași biserici, care a fost demolată, și au fost nevoiți să se mute într-o altă casă aparținând aceleiași unități de cult.
Cu toate acestea în prezent se solicită evacuarea lor și din noul imobil.
La 23.05.2014 a depus întâmpinare B. V. prin care a solicitat respingerea apelului întrucât atât apelanții cât și fostul soț al numitei V. E. au avut calitatea de tolerați în imobilele de pe .> La data de 10.06.2014, apelanții au declarat că în această situație s-a aflat și numitul P. V. G. care a fost indus în eroare și alungat din casa pentru care a plătit întreținerea timp de 50 de ani. P. V. G. ar trebui să depună și declarație în acest sens pentru a se demonstra abuzurile și ilegalitățile făcute în ultimii 7-10 ani.
Tribunalul analizând întreg materialul probator administrat în cauză, constată că prin sentința civilă 366/19.01.2005, Judecătoria B. a stabilit în mod irevocabil că B. V. este proprietara unei suprafețe de 8130 mp teren situat în B., la intersecția străzilor K., C. V. și Transilvaniei cât și asupra construcțiilor identificate pe suprafața de teren menționată.
La data de 26.02.2009 prin sentința civilă 1215 Judecătoria B. a admis acțiunea în revendicare formulată de reclamanta B. V. în contradictoriu cu P. C. și l-a obligat pe acesta din urmă să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilele situate în mun. B. . și respectiv nr. 3 .
Cele două imobile au fost înscrise în cartea funciară deschisă pentru municipiul B..
La data de 31.01.2013, B. V. B. a notificat pe numiții P. E. și P. F. solicitându-le să păsărească spațiul numit locuință situat în mun. B.,. proprietatea unității bisericești.
Prin acest act s-a mai consemnat că imobilul în care locuiesc în prezent cei doi este într-o stare avansată de degradare și au fost notificați de inspectoratul de stat în construcții să evacueze toate persoanele din imobil și să procedeze la demolarea acestuia.
Întrucât cei doi nu au dat curs acestei notificări B. V. s-a adresat Judecătoriei B..
Tribunalul constată că pârâții P. E. și P. F. nu au prezentat nici un document din care să rezulte dreptul lor de a ocupa locuința din .. Conform celor două sentințe menționate mai sus, proprietara spațiului din . este B. V. care are dreptul să dispună de imobile în raport cu dispozițiile legale aplicabile.
Solicitarea formulată de biserică este întemeiată în condițiile în care Inspectoratul de stat în construcții a stabilit încă din 19.09-2008 că imobilele situate în . pericol de autodemolare. Atâta timp cât P. E. și P. F. nu au prezentat nici un titlul locativ din care să rezulte că au dreptul să folosească imobilul din ., rezultă că aceștia trebuie să părăsească respectiva locație. Chiar în instanța de apel cei doi au confirmat că imobilul se află într-o stare avansată de degradare dar au apreciat că ar trebui efectuate lucrări care să le permită folosirea în continuare a casei respective.
Împrejurarea relevată de cei doi că ar fi existat un contract de închiriere pentru un alt imobil nu are nici o relevanță în prezenta cauză, întrucât instanța este împuternicită să cerceteze doar dacă proprietarul prezintă un titlul de proprietate iar imobilul respectiv este ocupat fără nici un drept de vreo persoană.
În cauză sunt aplicabile prevederile art. 1033 și următoarele din NCPC întrucât cei doi ocupanți au fost notificați de către proprietar dar cu toate acestea P. E. și P. F. refuză să părăsească imobilul pe care îl dețin fără drept. În aceste condiții tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de P. Vărăvăruc E. și P. F..
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanții V. E. CNP_, cu domiciliul în B., ., jud. B. și P. F. E. CNP_, cu domiciliul în B., ., jud. B. împotriva s.c. 9747 din 15.10.2014 a Judecătoriei B. pe care o păstrează în contradictoriu intimata B. V. B. -reprezentant preot A. P. C.,cu domiciliul în B., .. 6, jud. B.,
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.07.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, GREFIER,
M. C. N. T. C. B.
Redt.CM
Jud.fond. M. R.R
Tehnored. BC
5 ex/21.07.2014
← Conflict de competenţă. Sentința nr. 63/2014. Tribunalul BOTOŞANI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 594/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
---|