Fond funciar. Decizia nr. 221/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 221/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 10-09-2014 în dosarul nr. 26945/193/2013
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 10 septembrie 2014
Președinte – N. T.
Judecător – M. D.
Grefier – C. B.
Decizia civilă nr. 221 A
Pe rol judecarea apelurilor civile declarat de apelanta pârâtă C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., reprezentată prin prefect M. C., și apelanta reclamantă P. M., CNP_,cu domiciliul în loc. Orășeni Deal, ., în contradictoriu cu intimații C. locală de aplicare a legii fondului funciar a comunei Curtești jud. B., prin primar, și Averiței D., cu domiciliul în loc. Orășeni Deal, ., împotriva sentinței civile nr. 3433/7.04.2014 având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii.
Instanța constată că este primul termen de judecată cu procedură completă .
În temeiul art. 131 NCPC, se verifică competența generală, teritorială și materială a instanței, și față de obiectul pricinii, instanța constată că este competentă în soluționarea acesteia, în conformitate cu disp. art.95 pct. 2 NCPC.
Instanța declară încheiată cercetarea procesului, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor civile de față;
Prin sentința civilă nr. 3433/7.04.2014, Judecătoria B.:
- a respins acțiunea având ca obiect modificare titlu de proprietate formulată de reclamanta P. M. în contradictoriu cu pârâtele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. – prin prefect și C. locală de aplicare a legii fondului funciar a comunei Curtești – prin primar;
- a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului Averiței D., CNP_, cu domiciliul în ..
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a soluționat mai întâi excepția lipsei de interes a reclamantei P. M. în formularea acțiunii, reținând în acest sens că reclamanții Averiței D. și P. M. au solicitat modificarea titlului de proprietate nr._ din 20.07.1993 emis de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., în sensul radierii p.c. 930/1 cu suprafața de 0,32 ha teren extravilan și înscrierii acesteia în p.c. 928/19, parcelă ce constituie vechiul amplasament, deținut de autorul comun al reclamanților, tatăl lor Averiței Gh.P..
Totodată că, la termenul din 12 martie 2014 ,reclamantul Averiței D. a arătat că nu a formulat nici o acțiune de modificare a titlului și că renunță la judecată în acest dosar.
Cât privește pe reclamanta P. M., instanța de fond a apreciat că aceasta nu are interes în formularea acestei acțiuni.
Potrivit disp.art. 32 alin.1 lit.d din Noul Cod de procedură civilă cererea poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes, dispoziție ce se aplică în mod corespunzător și în cazul apărărilor.
Prin interes, se înțelege folosul practic, material sau moral. Interesul de a promova cererea trebuie să fie justificat de către reclamant, doar în persoana sa, el nefiind ținut a proba interesul pârâtului. Astfel, interesul poate fi material când reclamantul urmărește prin cererea sa revendicarea unui bun, cât și moral (repararea prejudiciului), ceea ce nu se verifică în cauză.
De asemenea, interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut, actual, art. 33 teza I Noul Cod de procedură civilă „ interesul trebuie să fie determinat, adică folosul practic, material sau moral, ce poate fi realizat de parte, în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, să fie unul concret, iar nu abstract, cerința fiind echivalentă cu cerința existenței interesului însuși” (Tabarcă – D. procesual civil).
Interesul trebuie să fie legitim, respectând și disp.art. 11 Noul C. Civil, trebuie să fie juridic . Interesul trebuie să fie personal în sensul că folosul practic urmărit de titularul cererii trebuie să se răsfrângă asupra acestuia, și să existe în momentul exercitării acțiunii civile, în sensul că partea s-ar expune unui prejudiciu dacă ar rămâne în pasivitate și nu ar recurge în acel moment la acțiune, ceea ce nu se verifică în speță, reclamanta P. M. înstrăinând suprafața de teren din litigiu de 3200 mp teren extravilan, situat în p.c. 930/1 cu nr. cadastral nedefinit 1119/N.
Mai mult, cu privire la obiectul propriu-zis al cererii „ modificare titlu de proprietate”, instanța de fond a constatat că nu există nici un text în cuprinsul legilor fondului funciar în temeiul cărora reclamanta să se adreseze direct instanței de judecată pentru a obține modificarea titlului de proprietate pentru a obține amplasamentul dorit.
În acest sens, este de menționat că prin . Legii nr. 169/1997 s-au prevăzut situații în care se poate solicita direct instanței „ anularea, constatarea nulității absolute a titlului de proprietate „ iar nu modificarea acestuia.
Reclamanta însă nu a înțeles să solicite nulitatea titlului de proprietate totală sau parțială și să-și întemeieze acțiunea pe vreunul din cazurile de nulitate prevăzute în această lege, astfel încât, instanța de fond nu a fost investită să analizeze incidența vreunei astfel de nulități.
Însă, împrejurarea că reclamanta nu are deschisă calea directă a unei acțiuni în justiție pentru a se dispune modificarea titlului de proprietate, nu conduce la concluzia că aceasta nu s-ar fi putut adresa cu o astfel de cerere Comisiei locale de fond funciar, aceasta apreciind în funcție de circumstanțele cauzei dacă se impune revocarea sau modificarea unui titlu de proprietate cu privire la amplasamentul și întinderea suprafețelor de teren reconstituite; să formuleze propuneri în acest sens către C. Județeană, ulterior, fiind deschisă calea unei acțiuni în justiție împotriva Comisiei Județene.
Astfel, dacă comisiile de fiind funciar au posibilitatea de a revoca titluri de proprietate emise abuziv altor persoane, decât foști proprietari, cu atât mai mult C. de fond funciar are posibilitatea de a revoca sau modifica titluri sub aspectul amplasamentelor dacă se constată că nu s-au respectat cerințele legale.
Având în vedere considerentele expuse în precedent, instanța de fond a respins acțiunea reclamantei P. M. ca fiind lipsită de interes și a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului Averiței D..
Împotriva sentințe civile nr. 3433/2014 au declarat apeluri în termen legal atât reclamanta P. M. cât și pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., solicitând anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare și, în subsidiar, admiterea acțiunii reclamantei.
În motivare, ambele părți au apreciat că instanța de fond ar fi soluționat cauza cu încălcarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare.
Aceasta întrucât la termenul din data de 07 aprilie 2014, instanța a pus în discuție excepția lipsei de interes a reclamantei și în soluționarea cauzei, prin sentința civilă nr. 3433 din 07 aprilie 2014, a dispus respingerea acțiunii ca fiind lipsită de interes.
În conformitate cu prevederile cuprinse în art. 14 alin. 4 si 5 C.proc.civ.:
„ Părțile au dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanță din oficiu.
Instanța este obligată, în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate."
Or excepția lipsei de interes a reclamantei nu a fost pusă în discuția părților, C. județeană nefiind citată cu mențiunea formulării unui răspuns la excepția lipsei de interes.
De asemenea, apelantele au susținut că instanța de fond a admis în mod greșit excepția lipsei de interes a reclamantei, pe considerentul că aceasta a înstrăinat suprafața de teren din litigiu de 3200 mp teren extravilan, situat în p.c. 930/1.
Este adevărat că una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească interesul este ca acesta să fie personal însă, noul Cod de procedură civilă a specificat printre cerințele interesului numai condiția ca acesta să fie personal, iar nu în mod necesar și direct, folosul putând fi realizat și indirect.
În speță, titlul de proprietate nr._ din 20.07.1993 a fost emis pe numele Averiței P. prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 39.080 mp situați pe teritoriu satului Orășeni-Deal, corn. Curtești, jud. B.
În conformitate cu certificatul de moștenitor autentificat sub nr. 698 din 10 octombrie 1997, reclamanta are calitatea de moștenitor acceptant al titularului dreptului de proprietate.
Prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1619 din 18 februarie 1998, moștenitorii numitului Averiței P. au partajat suprafața de 39.080 mp situați pe teritoriul satului Orășeni-Deal, . din titlul de proprietate nr._ din 20.07.1993, suprafața de 3.200 mp teren extravilan situat în . revenind reclamantei P. M..
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2026 din 26 iunie 2006, numita P. M. a vândut numitei I. V. suprafața de 3.200 mp teren extravilan situat m . cu nr. cadastral nedefinitiv 1119/N,
Prin urmare, reclamanta din prezenta cauză are calitatea de înstrăinător al suprafeței de teren care face obiectul prezentei acțiuni. Faptul că aceasta a înstrăinat suprafața de teren de 3.200 mp teren nu înseamnă că aceasta nu s-ar expune la un prejudiciu dacă ar rămâne în pasivitate.
Prin urmare, sub nici o formă nu se poate statua că, reclamanta, P. M. nu are interes în promovarea unei acțiuni de modificare a titlului de proprietate nr._/20.07.1993 în sensul radierii parcelei cadastrale nr. 930/1 cu suprafața de 0,32 ha extravilan și înscrierea aceleiași suprafețe de teren în . (parcelă ce constituia vechiul amplasament).
Cu privire la considerentele hotărârii referitoare la obiectul propriu - zis al cererii, apelantele au apreciat că instanța de fond a reținut în mod eronat lipsa unui temei de drept pentru formularea acțiunii în instanță și doar posibilitatea formulării cererii de modificare a titlului de proprietate la comisia locală.
Aceasta deoarece reclamanta a formulat o petiție la C. locală de fond funciar Curtești, prin care s-a solicitat corectarea titlului de proprietate în sensul solicitat în prezenta acțiune. Iar răspunsul pe care C. locală 1-a formulat a fost în sensul că aceasta este în imposibilitate de a opera modificările, conform adresei nr._ din 03.12.2013.
În plus, în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013: ,,Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii pilot din 12 octombrie 2010 pronunțată în Cauza M. A. și alții împotrivii României, la data intrării în vigoare a prezentei legi."""
Articolul 7 din cadrul aceluiași act normativ menționează împrejurarea potrivit căreia, până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă:
- emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București,
- eliberarea titlurilor de proprietate,
- punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar,
- precum si orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.
De asemenea, apelantele au invocat dispozițiile art. 59/1 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, cu modificările și completările ulterioare,
care ar viza doar greșelile materiale care nu afectează fondul dreptului și nu presupun modificarea amplasamentului terenului.
Activitatea Comisiilor de fond funciar fiind suspendată, acestea nu au posibilitatea de a modifica titlul de proprietate, singura în drept să opereze modificarea fiind instanța de judecată, investită cu soluționarea cauzei.
Intimații Averiței D. și C. locală de fond funciar Curtești nu au depus întâmpinări la cererile de apel.
Apelurile declarate în cauză sunt fondate din considerentele ce urmează.
Din considerentele sentinței nr. 3433 din 7.04.2014, rezultă că instanța de fond a soluționat acțiunea civilă a reclamantei P. M. prin admiterea excepției lipsei de interes a acesteia în formularea acțiunii, cu consecința respingerii acesteia.
Contrar aprecierii apelanților, tribunalul constată că această excepție nu a fost soluționată cu încălcarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare al pârâtei C. Județeană B., întrucât pentru termenul de judecată 7.04.2014 – la care instanța de fond a pus în discuție excepția lipsei de interes a reclamantei în formularea cererii și avocatul reclamantei a formulat concluzii asupra acestei excepții – această pârâtă avea termenul în cunoștință conform art. 157 alin.1 pct. 1 NCPC și, prin notele depuse la data de 10.01.2014, solicitase judecarea cauzei în lipsă, fiind respectate așadar disp. art. 223 și 224 NCPC.
În schimb, tribunalul constată că nu este dată excepția lipsei de interes a reclamantei P. M. în formularea acțiunii de modificare a titlului de proprietate emis autorului său, Averiței Gh. P., întrucât probele administrate în cauză dovedesc că interesul reclamantei este „determinat, legitim, personal, născut și actual”, așa cum prevede art. 33 NCPC.
Aceasta întrucât reclamanta apelantă a dobândit terenul în litigiu prin moștenire și partaj voluntar și, chiar dacă l-a înstrăinat ulterior, este ținută de obligațiile legale ce incumbă vânzătorului, având interes direct să asigure concordanța între situația de fapt și cea de drept a bunului vândut, fiind expusă în caz contrar riscului plății despăgubirilor rezultate din funcționarea obligației de garanție contra evicțiunii.
Astfel, din rolul agricol al autorului Averiței Gh. P., rezultă că acesta era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate și pentru o suprafață de 0,32 ha situată în . din planul parcelar al parcelei 928 întocmit de comisia locală rezultă că această suprafață a fost atribuită titularului dreptului în p.c. 928/19, având vecini în p.c. 928/18 și 928/20 pe Averiței F. și Averiței Gh. G..
C. locală de fond funciar Curtești a arătat – atât în adresa nr._ din 3.12.2013 trimisă reclamantei cât și în notele de ședință trimise instanței de fond la 15.01.2014 – că punerea în posesie s-a făcut în mod corect în p.c. 928/19, fiind de observat și că în evidențele OCPI B. au fost înscriși aceiași titulari ai parcelelor învecinate pc 928/18 și pc 928/20 ca cei din planul parcelar întocmit de comisia locală.
Cât privește considerentele sentinței atacate privitoare la lipsa unui temei de drept pentru modificarea propriului titlu de proprietate, acestea nu pot fi reținute întrucât sunt de natură de a aduce atingere dreptului de acces la justiție al reclamantei în condițiile în care autoritățile statului cu competență în materie, în speță comisia locală de fond funciar, nu a făcut dovada îndeplinirii întocmai a procedurilor prevăzute de lege pentru eliberarea titlului de proprietate a cărui modificare se solicită.
Astfel, deoarece nu s-a probat că titularul dreptului de proprietate a fost pus efectiv în posesie prin identificarea și delimitarea în teren a suprafețelor atribuite în titlul de proprietate - pentru a exista posibilitatea reală a verificării concordanței între terenul cuvenit conform rolului agricol și cel înscris în titlul de proprietate și a contestării măsurii în caz contrar - nu se poate nega dreptul titularului de a solicita instanțelor verificarea acestei concordanțe în condițiile în care terenul a intrat în circuitul civil iar legea prevede posibilitatea verificării acestei situații în cazul altor proprietari.
Prin urmare, față de ansamblul celor ce preced, în temeiul art. 480 alin.2 și 3 NCPC, tribunalul va admite apelurile declarate în cauză, va anula hotărârea atacată și, în rejudecare, va admite acțiunea reclamantei P. M. așa cum a fost formulată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Admite apelurile declarate de apelanții C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. și P. M., CNP_, cu domiciliul în loc. Orășeni Deal, ., împotriva sentinței civile nr. 3433 din 7.04.2014 a Judecătoriei B..
Anulează hotărârea atacată și în rejudecare:
Respinge excepția lipsei de interes a reclamantei P. M. în formularea acțiunii.
Admite acțiunea formulată de reclamanta P. M. în contradictoriu cu pârâtele C. locală de fond funciar Curtești și C. Județeană B..
Modifică titlul de proprietate nr._/20.07.1993 în sensul radierii suprafeței de 0,32 ha din p.c. 930/1 și înscrierii suprafeței de 0,32 ha în p.c. 928/19.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10.09.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, GREFIER,
N. T. M. D. C. B.
Redt.TN v
Jud. fond. H. F.
Tehnored. BC
6 ex/16.09.2014
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Fond funciar. Decizia nr. 371/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
