Actiune in regres. Decizia nr. 48/2015. Tribunalul BOTOŞANI

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 05.11.2012 sub nr._, reclamanta A. V. M. A., în contradictoriu cu pârâtul M. I., a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 1.218 lei, reprezentând poprire asupra pensiei de către Casa Județeană de Pensii B. în baza contractului de împrumut nr. 29/2009 încheiat de CAR Județean Cons. Ind. B., și a sumei de 71,05 lei, reprezentând beneficiul nerealizat constând în dobânda legală, cu acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că pârâtul M. I., prin contractul nr. 29/2009 a împrumutat de la CAR Județean Cons. Ind. B. suma de 3.469 lei, împrumut pentru care ea a garantat restituirea prin semnarea scrisorii de angajament din data de 13.02.2009 și ca urmare a nerestituirii de către pârât a sumei împrumutate și a dobânzilor aferente, CAR Județean Cons. Ind. B. a trecut la executarea silită în vederea recuperării debitului. Astfel, executorul judecătoresc a solicitat înființarea popririi asupra pensiei pârâtului, dar și asupra pensiei celor doi codebitori, printre care și pensia e, iar în urma popririi înființate, Casa Județeană de Pensii B. a reținut din pensie și a virat în contul executorului judecătoresc suma de 1.218 lei.

A mai precizat reclamanta a că a formulat acțiune în regres împotriva pârâtului în temeiul art. 1384 Cod civil, deoarece prejudiciul cauzat CAR Județean Cons. Ind. se datorează pârâtului, prin nerestituirea sumei împrumutate prin contractul nr. 29/2009 și pentru faptul că ea a fost cea care a răspuns pentru fapta acestuia.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 82, art. 112, art. 274 din Codul de procedură civilă, art. 1357 și art. 1384 din Codul civil din 1864.

În probațiune, au fost depuse următoarele înscrisuri: adresa de înființare a popririi emisă către Casa Județeană de Pensii B., contractul de împrumut nr. 29/2009, adeverința angajament, calculul dobânzilor legale și adrese emise de Casa Județeană de Pensii B. cu privire la sumele poprite.

La solicitarea instanței, Casa Județeană de Pensii B., prin adresa nr._ din 27.11.2013, a transmis situația reținerilor lunare operate asupra pensiei reclamantei, ca urmare a adresei de înființare a popririi din 09.08.2011 din partea executorului judecătoresc S. P. și pentru justa soluționare a cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse de reclamantă și solicitate din oficiu.

Prin sentința civilă nr._ din 11.12.2013 Judecătoria B. a admis în parte cererea având ca obiect pretenții (acțiune în regres) formulată de reclamanta A. V. M. A., în contradictoriu cu pârâtul M. I. și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1.218 lei, achitată de către aceasta în calitate de garant fideiusor pentru debitele datorate de pârât în baza contractului de împrumut nr. 29/06.03.2009.

A respins cererea cu privire la suma de 71,05 lei reprezentând dobânda legală aferentă calculată pentru perioada 01.11._12 și a obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuielile de judecată în sumă de 111,44 lei, constând în taxă judiciară de timbru de 108,44 lei și timbru judiciar de 3 lei.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că Pârâtul M. I. a contractat un împrumut de la Casa de Ajutor Reciproc Cons. Ind. B., fiind încheiat contractul de împrumut nr. 29/06.03.2009, ce a fost garantat prin garanția personală a fideiusiunii dată de reclamanta A. V. M. A., conținută în angajamentul de plată semnat de aceasta.

S-a mai reținut că întrucât debitorul principal, titular al contractului de împrumut, nu a restituit la termen ratele scadente, creditorul s-a îndreptat împotriva garantului fideiusor A. V. M. A. pentru recuperarea sumelor datorate, respectiv pentru suma de 3.496 lei, plus dobânda la zi, prin poprire pe veniturile din pensii acordate acesteia de Casa Județeană de Pensii B..

S-a mai arătat că potrivit precizărilor făcute de terțul poprit Casa Județeană de Pensii B., prin adresa nr._/27.11.2013, în perioada octombrie 2011 - mai 2012, din pensia reclamantei au fost efectuate rețineri în sumă totală de 1.392 lei (8 luni x 172 lei), la care s-a adăugat comisionul de 40 lei (8 luni x 5 lei). Această sumă, mai puțin comisionul a fost poprită în favoarea creditorului Casa de Ajutor Reciproc Cons. Ind. B., poprirea fiind înființată de executorul judecătoresc S. P., pentru executarea obligațiilor cuprinse în contractul de fideiusiune semnat de reclamantă ca accesoriu la contractul de împrumut nr. 29/2009. În luna iunie 2012, poprirea a fost sistată, urmare a adresei executorului judecătoresc.

Instanța a constatat că reclamanta, în calitate de fideiusor s-a obligat să garanteze împrumutul acordat pârâtului în sumă de 3.000 lei, precum și dobânda aferentă, cu veniturile sale, prezente și viitoare și a renunțat la beneficiul de discuțiune și beneficiul de diviziune angajându-se să ramburseze creditul, dobânzile, comisioanele aferente și cheltuielile de urmărire până la achitarea integrală a acestora, în mod solidar și indivizibil cu titularul creditului.

Pentru sumele de bani achitate, fideiusorul are dreptul să se întoarcă împotriva debitorului principal garantat, potrivit art. 1669 alin. (1) din Codul civil din 1864. Regresul privește atât capitalul și dobânda, cât și cheltuielile, la care se poate adăuga dobânda la suma ce a plătit, conform art. 1669 alin. (2) și (3) din Codul civil din 1864.

În speță, reclamanta a solicitat capitalul și dobânda izvorâte din contractul de credit, mai exact suma de 1.218 lei reprezentând reținerile din pensie pentru o perioadă de șapte luni, și daunele interese în sumă de 71,05 lei, reprezentând dobânda legală aferentă calculată pentru perioada 01.11._12.

Chiar dacă reclamanta este îndreptățită la acoperirea integrală a prejudiciului prin acordarea dobânzii legale aferente sumei reținute din pensie, în cauză dobânda legală se datorează de pârât de la data cererii de chemare în judecată, respectiv 05.11.2012, astfel că instanța a înlăturat suma de 71,05 lei solicitată de reclamantă, aceasta fiind calculată, pe de-o parte, pentru perioada 01.11._12 când obligația de plată a dobânzii nu s-a născut, și, pe de altă parte, pentru întreaga sumă de 1.218 lei, deși reținerile au fost efectuate în rate lunare egale în perioada 01.10._12. În acest sens sunt dispozițiile exprese și speciale ale art. 1669 art. (4) cod civil din 1864, potrivit cărora dobânda se datorează de la data la care fideiusorul a notificat plata, or reclamanta nu a dovedit că anterior sesizării instanței, pârâtul a fost notificat cu privire la plata efectuată de aceasta, prin poprire.

Față de cele expuse, instanța a admis în parte cererea reclamantei A. V. M. A. și l-a obligat pe pârât să plătească acesteia suma de 1.218 lei, reprezentând suma achitată de către aceasta în calitate de garant fideiusor pentru acoperirea ratelor restante la contractul de împrumut nr. 29/06.03.2009, și va respinge ca neîntemeiată cererea cu privire la obligarea pârâtului la plata sumei de 71,05 lei, reprezentând dobânda legală aferentă calculată pentru perioada 01.11._12.

Având în vedere culpa procesuală a pârâtului căzut în pretenții, la cererea reclamantei, în baza art. 274 alin. (1) Cod procedură civilă, instanța a obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuielile de judecată constând în taxa judiciară de timbru de 108,44 lei și timbru judiciar de 3 lei, după ce în temeiul art. 276 Cod procedură civilă, fiind admisă doar în parte cererea, instanța a înlăturat taxa judiciară de timbru aferentă pretențiilor respinse.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâtul M. I. arătând că a făcut acel împrumut împreună cu soacra sa B. T., obligându-se ca fiecare să plătească jumătate din suma împrumutată, iar sora sa intimata reclamantă A. V. M.-A. a cunoscut obligațiile care îi revin ca girant. Între timp el a achitat jumătate din sumă însă nu și soacra sa, care l-a și dat afară din locuință ca urmare a recăsătoriei cu o altă persoană. A mai arătat pârâtul că dorește să ajungă la o înțelegere cu reclamanta intimată și să-i achite lunar câte o sumă de bani.

Legal citată, reclamanta a formulat întâmpinare în recurs susținând că motivele indicate de recurent sunt netemeinice și nelegale și că acesta a recunoscut că a avut calitatea de titular al contractului de credit și că în conformitate cu acest contract avea obligația de a achita în mod eșalonat suma împrumutată și dobânzile aferente acesteia. Ca atare solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală.

Prin rezoluția președintelui completului de recurs, pârâtului recurent i s-a pus în vedere să timbreze cererea de recurs cu taxă judiciară de timbru de 58 lei.

Cum recurentul nu s-a conformat și nici nu a înțeles să invoce în favoarea sa dispozițiile O.U.G. nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, instanța de recurs a invocat din oficiu excepția de netimbrare, care, făcând de prisos orice altă analiză asupra recursului, va fi analizată cu prioritate, în condițiile art. 137 C.proc.civ.

Astfel, potrivit art. 32 din O.U.G. 80/2013 în vigoare la data înregistrării recursului: „Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.”

Art. 3021 al. 2 Cod proc. civilă stabilește că, la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru conform legii.

Cum recurentul nu și-a îndeplinit această obligație, instanța va anula ca netimbrată cererea de recurs formulată de acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâtul M. I., în contradictoriu cu intimata reclamantă A. V. M.-A. împotriva sentinței civile_/11.12.2013 a Judecătoriei B..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2015.