Anulare act. Decizia nr. 238/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 238/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 238/2015
Dosar nr._ nulitate contract
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 13 mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător B. G.
Grefier B. C.
Decizia civilă nr. 238 A
La ordine pronunțarea asupra apelului civil formulat de reclamanții apelanți F. Ș. și F. A. în contradictoriu cu pârâții intimați S. M. și F. L., prin reprezentant legal F. C. împotriva sentinței civile nr._ din 14 noiembrie 2014 pronunțată în dosarul nr._ /2913 al Judecătoriei B., având ca obiect, nulitate contract.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din data de 29 aprilie 2015 cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când din lipsă de timp pentru deliberare instanța a amânat pronunțarea data de 6 mai 2015 și apoi pentru astăzi, când:
După deliberare,
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 25.11.2013, sub nr._ reclamanții F. Ș. Și F. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâții S. M. și F. L. reprezentat legal de mama sa, F. C., constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.81/19.01.2006 de B.N.P. A. Ț. pentru lipsa cauzei actului juridic și respectiv pentru cauza ilicită, constatarea calității de proprietari ai reclamanților asupra apartamentului nr.20, situat în mun. B., . nr.4, . 3 camere și dependințe, identificat cu nr. cadastral 276/IV.20, cu cheltuieli de judecată.
Investită cu soluționarea cauzei, Judecătoria B. prin sentința civilă nr._ din 14 noiembrie 2014 a respins acțiunea formulată de reclamanții F. Ș. și F. A., în contradictoriu cu pârâții S. M. și F. L., prin reprezentant legal F. C., având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.81/19.01.2006 de BNP A. Ț., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că în cauză nu sunt date motivele de nulitate absolută în ceea ce privește condițiile de formă și de fond a unui contract valabil încheiat iar faptul că între reclamantul F. Ș. Faptul că între reclamantul F. Ș. și fratele său F. I. a existat o înțelegere ascunsă ca, apelând la forma simulației prin interpunerea de persoane, F. I. să cumpere imobilul în nume propriu, printr-un act public, dar în secret, aceștia au convenit ca imobilul să fie cumpărat pentru F. Ș., îl îndreptățea pe acesta din urmă să promoveze o acțiune în declararea simulației în cadrul căreia să solicite a se constate existența actului real, secret și a se înlătura actul aparent, simulat, care nu cuprinde voința reală a părților, având în vedere și împrejurarea că, inclusiv vânzătoarea a cunoscut că imobilul urma să fie cumpărat de soții F. A. și Ș..
Totodată, instanța apreciază că nu este dat nici motivul de nulitate absolută grefat pe o cauză ilicită determinată de faptul menționării în contractul de vânzare-cumpărare a numitului F. I. în calitate de cumpărător și nu a soților F. A. și F. Ș., întrucât potrivit art. 968 cod civil (în vigoare la momentul încheierii convenției), cauza ilicită este cea prohibită de legi, contrară bunelor moravuri și ordinii publice, fiind prezentă atunci când rezultatul ce se tinde a se obține și care a constituit motivul impulsiv și determinant la încheierea actului juridic civil, reprezintă considerația unui scop nepermis, contrar ordinei publice, economice și sociale, iar în cauză nu s-a făcut dovada existenței unui scop ilicit.
Împotriva acestei sentințe în termen legal și timbrând conform OUG 80/2013, a declarat apel F. Ș. și F. A., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că judecătorul fondului a reținut în motivarea sentinței aspecte pe care nu le-a pus în discuția părților încălcând astfel dispozițiile art. 22 al. 2 și 4 dar și disp. art. 224 din NCPC. Se referă la instituția simulației prin interpunere de persoane, instituție care nu este dată în cauză, existând diferența majore între condițiile prevăzute de lege pentru incidența acestei instituții, și situația de fapt și de drept care caracterizează raportul juridic încheiat între părți.
In concluzie instituția simulației este exclusă întrucât prin încheierea actului public și-au dat acordul toate părțile (vânzători, cumpărători, mandatari) în timp ce actul secret a fost încheiat doar între reclamantul F. Ș. și mandatar fratele său decedat. Cu alte cuvinte, vânzătorii și reclamanta F. A. sunt terți, față de actul secret.
O altă critică de nelegalitate, pe care o invocă apelanții este aceea că în mod greșit instanța de fond reține că nu a răsturnat prezumția de existență a cauzei contractului de vânzare cumpărare și tot în mod greșit instanța de fond reține că apelanții au invocat cauza ilicită în subsidiar, în raport cu lipsa de cauză când în realitate ei au invocat ambele motive de nulitate a contractului ca fiind incidente simultane în cauză, dar în raport cu părți diferite ale contractului.
Astfel, lipsa cauzei, au invocat-o în privința ambilor reclamanți în timp ce cauza ilicită a contractului au invocat-o numai în privința reclamantei F. A.. În consecință, în cauză, erau incidente dispozițiile legale invocate ca temei legal al acțiunii și nicidecum instituția simulației.
Analizând motivele de apel, probele și mijloacele de probă administrate în cauză, dispozițiile legale în materie, instanța de control judiciar constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 948 VCC pentru ca un contract să fie valabil încheiat el trebuie să îndeplinească anumite condiții de fond și de formă cum ar fi: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții care se obligă, un obiect și o cauză licită, și morală, aceste condiții privesc conținutul contractului, sunt deci constitutive, intrinseci, respectiv sunt condiții de fond.
Pentru ca să opereze condițiile de nulitate absolută ale contractului trebuie să existe o interdicție legală de a încheia contractul respectiv, lipsa obiectului, ori acesta să fie ilicit sau imoral, lipsește cauza, ori aceasta este ilicită sau imorală, nu sunt îndeplinite cerințele de formă prevăzute expres de lege pentru validitatea contractului respectiv și s-a încheiat în scopul eludării unor dispoziții legale imperative.
Analizând toate aceste cerințe, instanța de control judiciar constată că acest contract nu este lovit de nulitate absolută, nu sunt motive temeinice care să ducă la anularea lui, iar motivele de apel formulate de reclamanți sunt nefondate, pentru următoarele considerente.
Temeinic și legal prima instanță a reținut următoarea situație de fapt.
Potrivit procurii speciale autentificată sub nr.157/12.01.2006 (fila 14), reclamanții F. A. și F. Ș. l-au împuternicit la defunctul F. I. să cumpere, în numele lor, imobile situate pe teritoriul mun. B., fără a fi evidențiat în mod concret un anumit imobil. Din răspunsul la interogatoriu al pârâtei S. M., vânzătoarea imobilului (fila 232), reiese că reclamanții s-au deplasat de trei ori pentru vizionarea apartamentului, iar ultima dată, însoțiți de F. I., vânzătoarea precizând că a cunoscut faptul că imobilul urma să fie cumpărat de F. I. pentru soții F. A. și F. Ș. care urmau să plece în Italia.
La scurt timp de la autentificarea procurii de reprezentare a reclamanților, F. I. a încheiat cu soții S. Ș. și S. M. contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.81/19.01.2006 (fila 15) ce a avut ca obiect imobilul situat în mun. B., . nr.4, . nr. cadastral 276/IV;20, însă nu în calitate de reprezentant al reclamanților F. A. și F. Ș. ci în nume propriu.
Ulterior, la data de 27.01.2006, F. I. și-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.81/19.01.2006 în cartea funciară (fila 16).
La data de 29.04.2008, F. I. s-a căsătorit cu numita P. C. (fila 19), iar potrivit sentinței civile nr.3117/12.07.2011 a Tribunalului B. (fila 20), acesta l-a adoptat pe fiul soției sale, P. L., cu toate efectele unei filiații firești. Întrucât între cei doi soți au apărut neînțelegeri, prin sentința civilă nr.4161/15.06.2012 a Judecătoriei B. (fila 22) s-a dispus desfacerea căsătoriei, iar la data de 24.09.2013 a avut loc decesul lui F. I. (fila 18), în urma căruia a venit la moștenire fiul adoptat, respectiv F. L. prin reprezentant legal F. C..
Deși moștenirea a fost acceptată și de fratele defunctului, F. Ș., acesta a fost înlăturat de fiul defunctului care, conform certificatului de moștenitor nr.179/23.10.2013 (fila 48), a dobândit în cota de 1/1 toate bunurile ce au aparținut defunctului, inclusiv apartamentul situat în mun. B., . nr.4, . nr. cadastral 276/IV;20.
Prin acțiunea formulată de reclamanți la data de 25.11.2013, aceștia au solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.81/19.01.2006, invocând nulitatea absolută a acestei convenții pentru lipsa cauzei, și în subsidiar, pentru cauză ilicită, întrucât bunul urma să fie cumpărat pentru soții F. A. și F. Ș., dar ca urmare a unei înțelegeri ascunse dintre F. Ș. și F. I., pentru a fi scos din masa bunurilor comune, a fost încheiat actul de vânzare-cumpărare pe numele lui F. I., în calitate de cumpărător.
Cu privire la motivul de nulitate absolută față de lipsa cauzei, instanța a apreciat că este neîntemeiat întrucât, reclamanții nu au înlăturat prezumția de existență a cauzei reglementată expres de dispozițiile art.967 alin.2 Cod civil pentru că nu făcut dovada lipsei scopului imediat al convenției, respectiv lipsa contraprestației vânzătorului de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului situat în mun. B., . nr.4, . nr. cadastral 276/IV;20.
Cu privire la primul motiv de apel, faptul că instanța de fond nu a pus în discuția părților instituția simulației, reclamanții aveau interesul să facă vorbire de acest mijloc juridic procedural și de a cere instanței judecătorești să constate simulația actului de vânzare cumpărare, adică acea operație juridică care implică încheierea a două contracte primul contract numit contraînscris, care reprezintă voința reală a părților, în care sunt precizate adevăratele raporturi juridice pe care părțile înțeleg să le stabilească, dar pe care nu vor să-l dea publicității din diverse motive, deci îl țin secret. Simultan sau ulterior, încheierii primului contract, părțile în scopul de a ascunde existența acestui prim contract real și secret, întocmesc un al doilea contract, aparent și public, menit să dea impresia creierii unei situații juridice diferite de cea reală, în scopul camuflării primului contract real și secret.
Potrivit art. 1175 VCC, actul secret care modifică actul public aparent produce efecte depline numai între părțile contractante și succesorii lor universali. Un asemenea act nu poate fi invocat împotriva terților, cărora nu li se poate opune decât actul public aparent, cu excepția cazului când se face dovada că terțul a fost de rea credință, ceea ce nu este cazul în speța de față. Nu are nicio relevanță juridică faptul că F. A. nu a cunoscut de înțelegerea dintre soțul ei și defunctul său frate F. I., atâta timp cât de la data încheierii actului autentic între F. I. și familia S. și până la decesul celui dintâi au trecut 7 ani, timp în care F. A. nu a fost împiedicată să ia cunoștință despre vânzarea cumpărarea apartamentului în discuție. Orice persoană care împuternicește un mandatar să achiziționeze un imobil pe banii săi (în speță 20.000 euro) nu așteaptă să treacă 7 ani pentru a se interesa de situația banilor și a bunului ce trebuia achiziționat.
Cu privire la cauzele de nulitate absolută care să împiedice efectele juridice ale contractului, orice persoană ce se obligă prin încheierea unui contract are în vedere realizarea unui anumit scop. Contractul, respectiv obligația asumată, constituie doar instrumentul juridic de realizare în viitor a scopului prefigurat în mintea celui ce se obligă. Pentru a înțelege mai bine scopul obligației, ( și nu al contractului) trebuie să găsim răspunsul la întrebarea, pentru ce s-a obligat debitorul ?
Debitorul se obligă în raport cu natura juridică a contractului pe care îl încheie pe de o parte pentru realizarea unui scop direct (imediat) iar pe de altă parte pentru realizarea unui scop indirect (mediat). Ca o condiție de validitate a cauzei aceasta trebuie să existe, să fie reală, licită, și morală, condiții îndeplinite în totalitate de convenția încheiată între părți prin probele și mijloacele de probă administrate în cauză.
Cauza trebuie să fie reală și nu falsă. Cauza este falsă când părțile sau o parte a contractului au avut credința greșită că scopul pentru care au încheiat contractul există, este realizabil. De altfel, cauza falsă nu este altceva decât o eroare asupra cauzei nefiind cazul în cazul convenției încheiate.
Cauza trebuie să fie licită și morală, Cauza este licită când este conformă cu normele juridice și este morală când corespunde regulilor de conviețuire socială. Numai contractele care generează obligații ilicite sau imorale, sunt lovite de nulitate absolută.
Instanța de control judiciar reține că nu este dat niciun motiv de nulitate absolută, determinată de faptul menționării în contractul de vânzare cumpărare a numitului F. I., în calitate de cumpărător și nu a soților F. A. și F. Ș., întrucât potrivit art. 968 Cod civil, cauza nelicită este cea prohibită de legi contrară bunelor moravuri și ordinii publice, fiind prezentă atunci când rezultatul ce se tinde a se obține și care a constituit motivul impulsiv și determinant la încheierea actului juridic civil reprezintă considerația unui scop nepermis contrar ordinii publice, economice și sociale, iar în cauză nu s-a făcut nici un fel de probă admisă de lege de existența unui scop ilicit la încheierea convenției de vânzare cumpărare privind imobilul în litigiu .
Față de aceste considerente, în baza art. 480 NCPC va respinge apelul ca nefondat și va păstra sentința civilă nr._/14.11.2014 pronunțată de Judecătoria B., ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții F. Ș., CNP_ și F. A., CNP_, ambii cu reședința actuală în Italia și cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la mandatara D. G., domiciliată în ., în contradictoriu cu pârâții intimați S. M. CNP_, domiciliată în mun. B., ., județul B., și F. L., CNP_, prin reprezentant legal F. C., CNP_, domiciliați în mun. B., .. 4, scara A, etaj 2, ., împotriva sentinței civile nr._/2014 a Judecătoriei B., pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 mai 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. C. B. G. B. C.
Red.B.G/17.06.2015
Judec. P. A. M.
Dact. B.C./17.06.2015
6 exp.
| ← Actiune in regres. Decizia nr. 48/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Partaj judiciar. Decizia nr. 170/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
