Pretenţii. Decizia nr. 312/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 312/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 312/2015
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 23 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător P. I.
Grefier B. C.
Decizia civilă nr. 312 R
La ordine judecarea apelului civil formulat de pârâtul apelant T. G., în contradictoriu cu reclamanta intimată Asociația de P. nr. 28 B. împotriva sentinței civile nr._ din 27 iunie 2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect, pretenții..
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică 10 iunie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte din prezenta decizia și când, pentru a da posibilitate părților de a formula și depune la dosar concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru data de 17 iunie 2015 și apoi pentru astăzi, din lipsă de timp pentru deliberare,
După deliberare,
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 03.04.2013 sub nr._ reclamanta Asociația de P. nr. 28 B. prin reprezentant a solicitat în contradictoriu cu pârâtul T. G. obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 3154,35 lei reprezentând cheltuielile comune și penalități de întârziere restante aferente perioadei iulie 2007 - februarie 2013.
În motivarea cererii a arătat că în conformitate cu legislația în vigoare ce guvernează activitatea asociațiilor de proprietari, pârâtul are obligația să achite lunar cheltuielile datorate asociației cu titlu de cote de contribuție în care sunt incluse cheltuielile comune, dar și eventualele cheltuieli cu furnizorii de servicii. De asemenea, potrivit art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 coroborat cu art. 25 alin. 1 din HG nr. 1588/2007, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației este de 20 zile calendaristice de la afișarea listelor.
S-a mai precizat că în conformitate cu art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, neplata cheltuielilor comune către asociația de proprietari mai mult de 90 zile de la termenul stabilit duce la acționarea în judecată a proprietarilor de apartamente și că listele de cheltuieli au fost afișate lunar la avizierul de pe casa scării de unde pârâtul a luat cunoștință și nu a contestat valorile aferente apartamentului.
În dovedirea s-au depus copii după listele de cheltuieli aferente iulie 2007 - februarie 2013.
Pârâtul, nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a propune probe sau formula apărări, fiind prezentă la fiecare termen de judecată soția acestuia, numita T. E., care a arătat că pârâtul este internat în spital și a depus dovada achitării parțiale a debitului solicitat la plată, respectiv suma de 2000 lei făcând dovada cu chitanțele nr._/15.04.2014 în cuantum de 250 lei (f. 231), nr._/24.03.2014 în cuantum de 150 lei (f. 232), nr._/13.05.2014 în cuantum de 500 lei (f. 255), nr._/22.05.2014 în cuantum de 100 lei (f. 256) și chitanța nr._/22.05.2014 în cuantum de 1000 lei (f. 257).
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți.
Prin sentința civilă nr._ din 27.06.2014 Judecătoria B. a admis în parte acțiunea având ca obiect „pretenții”, formulată de reclamanta Asociația de P. nr. 28, în contradictoriu cu pârâtul T. G..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că T. G., pârâtul din prezenta cauză, este membru al Asociației de proprietari nr. 28 B. și, în această calitate, potrivit art. 3 lit. j), art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și art. 32 din Normele Metodologice de aplicarea a Legii nr. 230/2007, aprobate prin HG nr. 1588/2007, pârâtul este obligat la achitarea sumelor aferente din cheltuielile de întreținere comune.
Conform art.50 din Legea nr.230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Art.46 din Legea nr.230/2007 prevede că toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plata, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă. În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilități, administratorii au obligația de a afișa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poștă, certificată prin înscrisul de pe ștampila poștei sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat, după cum reiese din dispozițiile art.25 alin.1 teza I din H.G. nr.1588/2007.
Raportat la fișa analitică a debitorului (f. 244) și la precizările reprezentantului reclamantei de la termenul din data de 27.06.2014 instanța reține că în perioada martie 2010 - februarie 2013, pârâtul a datorat la cheltuielile comune de întreținere a imobilului proprietatea sa diferite sume de bani, corespunzător fiecărei luni din acest interval de timp, respectiv suma totală de 389,98 lei, sumă care reiese din însumarea debitelor acumulate pe fiecare lună din perioada solicitată de reclamantă, conform listelor de plată depuse la dosar, necontestate de către pârât.
Față de pretențiile dovedite ale reclamantei, revenea sarcina de a proba executarea obligației sau stingerea obligației în alt mod de către pârâtul T. G..
În condițiile în care pârâtul a făcut dovada plății debitului prin chitanțele depuse la dosar prima instanță a respins capătul de cerere principal cu privire la plata sumei 389,98 lei reprezentând cheltuieli de întreținere neachitate ca rămas fără obiect.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea la plata sumei de 2764,37 lei reprezentând penalități de întârziere, prima instanță a constatat că potrivit art.49 din Legea nr.230/_, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari (art.25 din H.G. nr.1588/2007).
Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
A.. 3 al art.25 din H.G. nr.1588/2007 precizează că, dacă terții impun penalități asociației de proprietari pentru întârzieri la plata facturilor, acestea se vor recupera de la restanțierii la cotele de întreținere, proporțional cu cuantumul restanțelor sau persoana împuternicită să achite facturile, dacă a întârziat plata facturilor la termen.
Astfel, obligația de plată a penalităților nu este una legală, ci consensuală și ia naștere numai în măsura în care membrii asociației își exprimă acordul, de voință, anual, în condițiile prevăzute de lege.
Mai mult decât atât, creditoarei îi revine obligația de a dovedi că în temeiul contractelor încheiate cu furnizorii i-au fost imputate penalități, pe care le-a achitat, suferind astfel un prejudiciu care urmează a fi recuperat de la persoanele din vina cărora acesta a fost produs. În aceste împrejurări, creditoarea trebuie să probeze existența unei decizii a comitetului executiv privind impunerea penalităților, precum și modalitatea de defalcare a penalităților achitate pe fiecare locatar din apartamentele ce fac parte din Asociația de proprietari.
La dosarul cauzei au fost anexate procesele verbale din anii 2010, 2011 și 2012 ale Adunării Generale a Asociației de proprietari NR 28, pentru cei trei ani pe parcursul cărora au fost calculate penalitățile către asociație. Prin aceste procese-verbale, asociația a instituit un sistem propriu de penalități, în condițiile prevederilor anterior amintite, respectiv în procent de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere pentru anii menționați.
Având în vedere modul de calcul al penalităților de întârziere, și chitanțele nr._/15.04.2014 în cuantum de 250 lei (f. 231), nr._/24.03.2014 în cuantum de 150 lei (f. 232), nr._/13.05.2014 în cuantum de 500 lei (f. 255), nr._/22.05.2014 în cuantum de 100 lei (f. 256) și chitanța nr._/22.05.2014 în cuantum de 1000 lei (f. 257) prima instanță a constatat că petitul accesoriu referitor la penalitățile datorate de pârâtul T. G. pentru întârziere la plată este întemeiat parțial, motiv pentru care l-a admis în parte și a obligat pârâtul la plata sumei de 1154,35 lei cu titlul de penalități de întârziere. Practic, în aplicarea dispozițiilor art. 1506 C.civ. (art. 1110 V.C.civ.), din suma de 2000 lei (achitată de debitor în cursul procesului) s-a scăzut suma de 389,98 lei reprezentând debit iar rezultatul de 1610,02 lei a fost scăzut din suma de 2764,37 lei (reprezentând totalul penalităților).
Împotriva sentinței civile nr._ din 27.06.2014 a formulat cerere de apel pârâtul T. G..
A susținut că a achitat sumele de bani și că s-ar fi făcut o greșeală la pronunțarea soluției.
Prin întâmpinarea formulată, reclamanta a solicitat respingerea cererii de apel.(fila 9 dosar)
A arătat că prin cererea din 03.04.2013, a solicitat instanței ajutorul pentru recuperarea debitelor, cheltuielilor comune și a penalităților restante încă de la existența societății S.C. „Termica” S.A. După mai multe ședințe de judecată s-a ajuns între cele două părți la o înțelegere, în urma căreia în ședința din 27.06.2014 s-a stabilit ca pârâtul să plătească suma de 1154,35 lei, reprezentând penalități din perioada martie 2010 – februarie 2013, iar pe timpul judecății, pârâtul a achitat suma de 2.000 lei, rămânând cu 1.154, 35 lei, așa cum rezultă din hotărâre. Consideră că apelul nu are vreun temei, făcând trimitere la prevederile art. 49 alin. 1 și art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007.A adus la cunoștință că pârâtul are datorii cu sume mai mari și la ceilalți furnizori. Conform adresei nr. 1990 din 02.10.2012 a S.C. Termica S.A B. există o notificare cu datorii mari ce reprezintă penalități de întârziere de la proprietarii care nu au achitat la timp datoriile, iar cu adresa nr. 2126/18.10.2012 asociația s-a obligat lunar să încheie contracte de cesiune de creanță prin care să cedeze societății creditoare creanțele proprietarilor membri ai asociației.
La întâmpinare, au fost anexate înscrisuri.
Prin precizările din 18.03.2015 (fila 12 dosar) pârâtul a arătat că ar fi achitat suma de 3.300 lei la Asociația de P. nr. 28 și penalitățile pentru S.C. Termica S.A.
Prin precizările scrise depuse la 20.04.2015 (fila 19-20 dosar) intimata a detaliat istoricul plăților pârâtului.
Totodată, s-a înregistrat fișa analitică a debitorului cu calculul penalităților.
Prin reprezentant, la termenul din 12 mai 2015, pârâtul – apelant a arătat că prima instanță a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru debitul principal, respectiv pentru perioada 2007 – 2010. În urma efectuării plăților în timpul procesului, plăți care au totalizat cuantumul de 2.000 lei s-a ajuns la un cuantum al penalităților de 1.600 lei. Toate penalitățile plătite de către apelant sunt de 3.200 lei, astfel că ar fi un rest de plată de 300 lei, iar instanța nu a aplicat corect intervenirea prescrierii cu privire la sumele datorate. A mai arătat că s-a nesocotit unul din principiile care guvernează domeniul prescripției extinctive și anume, faptul că odată ce s-a stins debitul principal, s-a stins dreptul la acțiune și pentru prestațiile succesive ce formează obiectul dreptului accesoriu.
Prin cerere de scrisă, depusă la 08 iunie 2015, pârâtul prin reprezentant a detaliat aceste calcule.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea de apel este fondată, urmând a fi admisă.
În soluționarea cauzei, instanța constată că este esențial a se verifica cuantumul sumelor achitate de către pârât, astfel cum susține acesta, de la momentul lunii februarie 2013.
Potrivit fișei analitice a debitorului cuprinzând calculul penalităților, la momentul lunii februarie, suma debitului total era de 389 de lei, iar suma penalităților era de 2.764,37 lei. (fila 23 dosar apel)
Văzând plățile efectuate ulterior acestui moment, 1.000 lei la 22 mai 2014 (fila 32 dosar), 400 lei la 22 iulie 2014 (fila 33 dosar), 200 lei la 15.10.2014 (fila 34 dosar), 500 de lei la 15 septembrie 2014 (fila 36 dosar), 180 de lei la 26 august 2014 (fila 37 dosar), 100 de lei la 22 mai 2014 (fila 38 dosar), 500 de lei la 13 mai 2014 (fila 39 dosar), 250 de lei la 15 aprilie 2014 (fila 40 dosar), rezultă totalul achitat de reclamant .
Față de această situație instanța va reține că obiectul dedus judecății constă în plata sumelor de bani datorate pentru perioada iulie 2007 – februarie 2013, iar reclamantul a achitat mai mult decât totalul penalităților și debitului pentru această perioadă, astfel cum rezultă din chitanțele atașate și care nu au fost luate în calcul în totalitate de prima instanță de judecată . Rezultă că în mod greșit pârâtul a fost obligat să plătească suma de 1154,35 lei reprezentând penalități de întârziere din perioada martie 2010 – februarie 2013.
În cauză nu a fost necesară efectuarea unei expertize având în vedere că pârâtul nu a contestat calculul penalităților ci a arătat că a achitat mai mult decât suma acestor penalități –lucru pe care l-a și dovedit și care rezultă din însumarea plăților arătate mai sus raportat la sumele calculate de reclamantă . Astfel ,instanța nu va lua în considerare sumele reprezentând debit ulterior lunii februarie 2013 și care sunt incluse în fișa analitică a debitorului cu calculul penalităților, o asemenea pretenție nefăcând obiectul dedus judecății.
Pe cale de consecință, va admite apelul și va modifica sentința civilă nr._ din 27 iunie 2014 a Judecătoriei B., în sensul că va respinge ca rămasă fără obiect, pretențiile formulate de reclamantă, pentru perioada iulie 2007 – februarie 2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâtul T. G., cu domiciliul în mun. B., ., ., în contradictoriu cu reclamanta intimată Asociația de P. nr. 28 B. cu sediul în B., Primăverii, nr. 19, jud. B. împotriva sentinței civile nr._ din data de 27.06.2014 a Judecătoriei B..
Schimbă, în tot, sentința apelată în sensul că respinge, ca fiind rămasă fără obiect, acțiunea
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.06.2015.
Președinte Judecător, Grefier,
A. M. P. I. B. C.
Red.P.I./31.08.2015
Judec.B. P.
Dact .F.A.M./01.09.2015
4 exp.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 306/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Validare poprire. Decizia nr. 329/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
