Contestaţie la executare. Decizia nr. 353/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 353/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 9283/196/2012
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 353/2013
Ședința publică de la 27 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător A. M. Cășaru
Judecător V. V.
Grefier I. N.
Pe rol soluționarea recursului declarat de către recurenta-intimată Casa de Asigurări de Sănătate B., cu sediul în B., ., jud. B. împotriva sentinței civile nr. 6658/18.10.2012 pronunțată de către Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-contestator B. E., cu domiciliul în B., ., .. 57, jud. B. și pe intimata C., având ca obiect „contestație la executare – suspendare executare”.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 20.05.2013 și s-au consemnat în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în baza art. 260 c.pr.civilă a amânat pronunțarea la data de 27.05.2013.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil înregistrat sub nr._, constată:
Prin sentința civilă nr.6658 din 18 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, a admis contestația la executare formulată de contestatorul B. E., cu domiciliul în B., ., .. 57, jud. B., în contradictoriu cu intimata C. B., cu sediul în B., ., jud. B., a anulat somația și titlul executoriu nr._/31.05.2012 emise de C.A.S. B. și dispune încetarea executării silite și a obligat intimata la plata către contestator a sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că la data de 5 iulie 2012, contestatorul B. E. a formulat în contradictoriu cu intimata C. B. contestație la executare prin care a solicitat anularea somației și a titlului executoriu nr._/31.05.2012 emise de intimată.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că s-a pornit executarea silită deși creanța nu este certă, lichidă și exigibilă iar titlul executoriu a fost emis cu încălcarea prevederilor legale. Nu există un mod de calcul al contribuției în funcție de natura venitului realizat și procentul aplicat în timp pentru a putea verifica dacă unele sume sunt prescrise.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 379, 399, 403 și următoarele din C. proc. civ., art. 141 alin. 1, art. 110, art. 85, art. 86, art. 88, art. 43, art. 92 alin. 2, art. 145 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, art. 216 din Legea nr. 95/2006 și Ordinul nr. 617/2007.
În susținerea contestației a anexat în copie, somația și a titlului executoriu nr._/31.05.2012 emise de intimata C. B..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Împotriva contestatorului, intimata a pornit executarea silită emițând, în acest sens, titlul executoriu și somația nr._/31.05.2012 pentru suma de 5.500,29 lei reprezentând contribuție și majorări de întârziere.
Contestația la executare, în reglementarea dată de dispozițiile art. 399 și următoarele C.p.c. coroborate cu dispozițiile art. 172 Cod de Procedură Fiscală, este mijlocul procedural prin care cel care se consideră vătămat prin executare se poate adresa instanței competente să verifice legalitatea actelor de executare întreprinse și chiar a executării însăși.
Analizând înscrisul intitulat „titlu executoriu”, instanța constată că acesta nu întrunește condițiile necesare existenței unui astfel de act de executare.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 141 alin. 1 din OG 92/2003 , „executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”
Pe de altă parte, „titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege” (art. 141 alin. 2 ).
Potrivit art. 28 alin. 5 din OG 92/2003 titlul de creanță va fi comunicat persoanei obligate la plată.
Conform art. 45 din OG 92/2003 actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii. Actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.
Din analiza acestor dispoziții legale, rezultă că doar titlul de creanță legal comunicat contribuabilului devine titlu executoriu și opozabil acestuia. Cu alte cuvinte, actul administrativ fiscal - titlu de creanță produce efecte din momentul în care a fost comunicat contribuabilului.
Având în vedere lipsa dosarului de executare, instanța reține faptul că intimata a pornit executarea silită în lipsa unui titlu de creanță, unei decizii de impunere, încălcând dispozițiile legale în materie și, nu în ultimul rând, dreptul contestatorului de a contesta actul potrivit dispozițiilor prevăzute de Codul de Procedură Fiscală în fața unei instanțe de contencios administrativ.
În absența unui titlu de creanță nu puteau fi emise actele de executare contestate în prezenta cauză. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii (conform art. 141 alin. 11 C proc. fisc.).
De asemenea, conform art. 136 C. proc. fisc. în cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită. Or, în cazul de față, fără o informare prealabilă cu privire la debitul datorat, contestatorului nu i s-a respectat dreptul reglementat de dispoziția legală menționată anterior procedându-se direct la demararea executării silite.
Conform art. 144 C. proc. civ. în toate actele de executare silită trebuie să se indice titlul executoriu și să se arate natura și cuantumul debitului ce face obiectul executării.
Titlul executoriu reprezintă titlul de creanță ajuns la scadență (art. 141 alin. 2 OG 92/2003). În aceste condiții, titlul executoriu trebuie să cuprindă aceleași obligații ca și titlul de creanță. Această obligație rezultă și din interpretarea dispozițiilor art. 141 alin. 3 din OG 92/2003, potrivit cărora modificarea titlului de creanță atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător.
Pe cale de consecință, instanța de fond a constatat că executarea silită a fost pornită în mod nelegal, în absența unui act administrativ fiscal.
Pentru aceste motive, instanța va admite contestația la executare și va dispune anularea somației și a titlului executoriu_/31.05.2012 emise de C.A.S. B. și dispune încetarea executării silite.
În baza art.274.C.. instanța a obligat intimata la plata către contestator a cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr. 27 din 10.10.2012.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta Casa de Asigurări de Sănătate B. și a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 3 Cod de procedură civilă pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod de procedură civilă .
Recurenta a susținut că sentința este nelegală și netemeinică deoarece instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Recurenta a motivat că titlul executoriu și somația nr._/31.05.2012, au fost comunicate contestatorului cu respectarea art. 44 din O.G. nr. 92/2003 și nu sunt motive legale pentru anularea acestuia act, singurele situații de anulare fiind expres și limitativ stipulate la art. 46 din actul normativ invocat și anume, lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite de organul fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal.
Întrucât contestatorul nu a arătat și dovedit lipsa vreunui element menționat de textul de lege, nu sunt motive legale de anulare a actului administrativ.
Recurenta a mai susținut că în conformitate cu Protocolul nr. P5282/_/30.10.2007 încheiat la nivel național între Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională de Administrare Fiscală privind furnizarea datelor referitoare la asigurații ce realizează venituri impozabile din convenții civile, contestatorul B. E. a realizat venituri impozabile în anul 2010, pentru care avea obligația plății contribuției la fondul de sănătate.
Potrivit art. 211 din Legea nr. 95/2006 privind asigurările sociale de sănătate, în vigoare la data de 28.05.2006, toți cetățenii români cu domiciliul în țară sunt asigurați obligatoriu în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu obligația de a plăti o contribuție lunară, calitatea de asigurat încetând odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau reședință în România.
Nivelul contribuției lunare era el stabilit de art. 257 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 și anume, 6,5% din veniturile impozabile obținute, dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, lunar, dacă era singurul venit asupra căruia se calculează contribuția.
Recurenta a mai susținut că măsurile de executare silită s-au efectuat în baza unui titlu de creanță, respectiv Decizia de impunere nr._/10.01.2012, care a fost comunicată contestatorului, cu respectarea procedurii prevăzute de art. 41 – 44 din O.G. 92/2003, iar acesta a făcut contestație împotriva titlului de creanță la sediul CJAS B..
Intimatul B. E. a formulat note scrise prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Intimatul a motivat că instanța de fond a reținut în mod corect că în conformitate cu art. 141 Cod de procedură fiscală, nici un titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc în condițiile legii creanțele fiscale și că titlul de creanță devine executoriu la scadență.
De asemenea, consideră că în mod corect a reținut prima instanță că executarea silită fără un titlu de creanță valid, este sancționată de Cod de procedură civilă cu nulitatea.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 335/10.03.2011 și Decizia nr. 1394/26.10.2010 art. 257 alin. 2 lit. f) din Legea nr. 95/2006, a fost declarat neconstituțional.
În perioada de referință a realizat și venituri din pensie și i s-a reținut contribuția la nivelul întregului venit realizat.
În recurs nu s-au administrat probe.
Tribunalul, examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor formulate în întâmpinare și a dispozițiilor art. 304 și art. 304/1 Cod de procedură civilă, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse.
Executarea silită se întemeiază pe un titlu executor ce nu a fost adus la cunoștință debitorului urmărit și astfel s-a încălcat acestuia dreptul de a-l contesta în termenul prevăzut de lege.
Conform prevederilor art. 141 din OG nr. 92/2003, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Titlul executoriu trebuie să cuprindă creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii.
Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, nici un titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
În speță, din cuprinsul actelor de executare emise nu rezultă care este natura debitului pretins, menționându-se doar faptul că există alte documente în cuprinsul cărora s-a evidențiat suma de plată care nu se află la dosarul cauzei și care, de asemenea, nu rezultă că ar fi fost comunicate contestatorului.
Potrivit art. 35 din Ordinul nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. 4, decizia de impunere emisă de organul competent al C., precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al C. și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF, iar potrivit art. 110 alin. 3 Cod procedură fiscală ,titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii.
Din examinarea textelor de lege invocate cât și față de din conținutul art. 35 din Ordinul nr. 617/2007, rezultă că un astfel de titlu este și decizia de impunere, iar conform art. 141 alin. 2 ,titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Potrivit art. 45 din OG 92/2003 actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.
Actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.
Din analiza acestor dispoziții legale, rezultă că doar titlul de creanță legal comunicat contribuabilului devine titlu executoriu și opozabil acestuia.
În aceste condiții, actul administrativ fiscal - titlu de creanță produce efecte din momentul în care a fost comunicat contribuabilului.
Față de textele de lege citate se constată că era necesar ca titlul executoriu contestat să fie emis pe baza unui titlu de creanță care să individualizeze creanța fiscală și care să fi fost comunicat intimatului.
Cum în cauză nu sunt îndeplinite aceste condiții de punere în executare a titlului executoriu, în mod temeinic și legal instanța de fond a anulat titlul executoriu, somația, procesul verbal privind cheltuielile de executare și somația cu nr._/31.05.2012 emise de Casa de Asigurări de Sănătate B..
Având în vedere că instanța de recurs nu a constatat existența unor motive de nelegalitate a sentinței recurate prevăzute de dispozițiile art. 304 și art. 304/1 Cod de procedură civilă, urmează ca în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod de procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat și să mențină ca legală și temeinică sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Casa de Asigurări de Sănătate B. cu sediul în municipiul B., ., județul B., împotriva sentinței civile nr. 6658 din 18.10.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul B. E. domiciliat în B., ., Județul B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 27 mai 2013.
Președinte, V. R. | Judecător, A. M. Cășaru | Judecător, V. V. |
Grefier, I. N. |
Tehnored. V.V./2 ex/28.05.2013
Jud. fond M.L.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 178/2013. Tribunalul BRĂILA → |
|---|
