Contestaţie la executare. Decizia nr. 366/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 366/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 15238/62/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIE Nr. 366/R
Ședința publică de la 13.03.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: P. M.
Judecător: A. B.
Judecător: L. S.
Grefier V. D.
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare privind pe contestatorul ., prin reprezentant legal A. M. și pe intimat . SRL, prin reprezentant legal, împotriva deciziei civile numărul 1610/6.12.2012 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr._/197/2012.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Instanța constată că intimata a solicitat prin întâmpinare judecata în lipsă în baza art 242 alin 2 Cod procedură civilă, instanța reținând incidența dispozițiilor în cauză.
Față de actele și lucrările dosarului,instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Constată că prin contestația în anulare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.02.2012 sub nr._ contestatoarea . a solicitat în contradictoriu cu intimata . SRL anularea deciziei nr. 1610/R/6.12.2012 pronunțată în dosarul nr._/197/2011 al Tribunalului B., rejudecarea cauzei în fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se admită recursul declarat de autoarea cererii; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației în anulare contestatoarea invocă dispozițiile art. 318 alin.1 C.pr.civ., conform cărora hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Întrucât hotărârea atacată nu a fost redactată la data formulării contestației, contestatoarea și-a rezervat dreptul de a completa cererea după cunoașterea motivelor de fapt și de drept ale instanței.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 318 alin.1 C.pr.civ.
Contestatoarea nu a depus la dosarul cauzei completarea cererii introductive de instanță.
Cererea este timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Analizând hotărârea atacată, în raport de motivele invocate de contestatoare, instanța constată următoarele:
P. decizia civilă nr. 1610/R/6.12.2012 pronunțată în dosarul nr._/197/2011 Tribunalul B. a respins cererea de recurs formulată de recurenta contestatoare . în contradictoriu cu intimata . SRL împotriva sentinței civile nr.3194/6.03.2012 a Judecătoriei B. pronunțată în dosarul nr._/197/2011, pe care a menținut-o.
În motivarea acestei hotărâri, instanța a reținut următoarele considerente:
,, P. sentința civilă nr. 3194/6.03.2012 pronunțată în dosarul nr._/197/2011 Judecătoria B. a respins contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. M. 3 S.R.L. în contradictoriu cu intimata . SRL, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele considerente:
Pe rolul judecătoriei a fost înregistrată contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. M. 3 S.R.L în contradictoriu cu intimata . SRL, prin care a solicitat anularea actelor de executare în dosarul execuțional 271/2011 al B. BALCA, anularea încheierii de încuviințare a executării silite și întoarcerea executării.
În motivarea în fapt a contestației legal timbrate se arată esențial că executorul a dispus poprirea conform dreptului comun, iar nu în baza Legii 58/1934, pretinsele titluri executorii nu au fost comunicate părților și nu au fost depuse la executor, cele două încheieri nu erau irevocabile, prin urmare toate actele sunt lovite de nulitate, fiind nelegale.
În drept s-au invocat dispozițiile art.373/1.4, art.379 și art.399 Cod procedură civilă, ale Legii 58/1934 și ale art.320 din Normele Cadru BNR 6/1994.
În probațiune, contestatoarea a solicitat iar instanța a încuviințat și administrat proba cu actele de la dosarul cauzei.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele dosarului, instanța de judecată a reținut că prin încheierea_/197/2011, Judecătoria B. a admis cererea de încuviințare a executării silite, formulată de creditoarea . SRL prin intermediul executorului judecătoresc Balca F. și a încuviințat executarea silită privind titlurile executorii reprezentând bilet la ordin ._ emis la data de 16.12.2010, scadent la data de 26.02.2011, în valoare de 17.487,50 lei, bilet la ordin ._ emis la data de 26.11.2010, scadent la data de 28.02.2011, în valoare de 7.350 lei, investite cu formula executorie, la cererea creditoarei . SRL împotriva debitoarei ..
Anterior prin încheierea_/197/2011 s-a admis cererea formulată de creditoarea S.C. B. P. TRADE S.R.L. și s-a investit cu formulă executorie biletul la ordin . nr._, emis la data de 26.11.2010 de către debitoarea S.C. M. 3 S.R.L, scadent la data de 28.02.2011, pentru suma de 7.350 lei. Recursul împotriva acestei încheieri a fost anulat ca netimbrat.
De asemenea, anterior încuviințării executării silite, s-a admis prin încheierea_/197/2011 cererea formulată de creditoarea S.C. B. P. TRADE S.R.L și s-a învestit cu formulă executorie biletul la ordin . nr._, emis la data de 16.12.2010 de către debitoarea S.C. M. 3 S.R.L., scadent la data de 26.02.2011, pentru suma de 17.487,50 RON. Recursul împotriva acestei încheieri a fost respins ca nefondat.
Potrivit deciziei 4/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, „dispozițiile art.374/1 Cod procedură civilă raportate la art.61 din Legea 58/1934 și art.53 din Legea 59/1934 se interpretează în sensul că biletul la ordin, cambia și cecul se investesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare.”
Instanța a constatat că biletele la ordin erau la data încuviințării executării silite învestite cu formulă executorie, prin urmare susținerea contestatoarei nu este fondată.
Instanța a avut în vedere împrejurarea că încheierea de încuviințare a executării silite se dă fără citarea părților, condiție respectată în cauză, prin urmare susținerea contrară a contestatoarei nu poate fi primită. (fila 16).
În susținerea contestației, se mai arată că biletele la ordin au fost emise către . ca garanție în contul unor produse, ce nu au mai fost livrate, de aceea i s-a solicitat acestei firme restituirea biletelor. Ulterior însă . SRL a solicitat investirea acestor bilete, ce fuseseră emise pentru .. Mai departe biletele au fost girate către . și ., cu semnături false, fiind vorba de o escrocherie. . SRL trebuia să ceară investirea în contradictoriu cu toate aceste societăți, nu doar cu ., în caz contrar învestirile admise sunt nule.
Instanța nu a primit această apărare întrucât soluționarea cererii de investire cu formulă executorie se face fără citarea părților, ceea ce rezultă din dispozițiile art.373/3 Cod procedură civilă, unde se reglementează doar ipoteza prezenței ori absenței, iar nu a citării sau necitării, creditorului, cu privire la debitori neexistând prevedere. P. urmare nu era necesară potrivit legii, soluționarea cererilor de investire „în contradictoriu” cu societățile anterior menționate.
Din dispozițiile art.61 din Legea 58/1934 rezultă că biletul la ordin are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 53, 54 și 57. Competentă pentru a investi cu formulă executorie este judecătoria. Încheierea de investire nu este supusă apelului. Somațiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Contestatoarea consideră că poprirea efectuată de executorul judecătoresc a fost nelegală fiind realizată conform Codului de procedură civilă și cu nerespectarea Legii 58/1934, ce prevede o procedură derogatorie.
Potrivit Normelor Cadru 6/1994 ale BNR art.320 lit.f: odată ce cambia a fost învestită cu formulă executorie, posesorul ei va putea proceda la îndeplinirea formalităților de executare, pe toată perioada de timp cât dreptul său nu a fost prescris, respectiv: trei ani de la scadență contra obligatului principal; un an de la scadență contra girantului sau a altor debitori de regres; șase luni de la scadență dacă este vorba de regresul unui girant sau al altui debitor de regres care a plătit. Procedura de executare silită se va efectua la judecătoria în a cărei rază de competență se află locul de plată al cambiei;
Aceste condiții au fost respectate în cauză după cum rezultă din dosarul de executare silită.
Potrivit Normelor Cadru 6/1994 ale BNR art.320 lit g: executarea va începe printr-o somație adresată unuia sau oricăruia dintre obligații cambiali. Somația se va face conform regulilor de procedură în materia executării silite.
Examinând somația se constată că aceasta a fost emisă cu respectarea normelor legale analizate. De asemenea cuprinde elementele prevăzute de art.411 Cod procedură civilă.
În baza probelor astfel administrate, instanța a constatat că formele de executare au fost corect întocmite iar raporturile juridice comerciale născute respectă prevederile legale în materie comercială. Debitoarea, afirmând că se consideră „escrocată„ urmare acțiunii sale de emitere a biletelor „în garanție” pentru o marfă neprimită la data emiterii biletelor, constatându-se ulterior lipsa disponibilului, are la îndemână alte instrumente juridice.
Față de aceste considerente, constatând legalitatea actelor de executare atacate, instanța a respins contestația la executare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea ., care a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe în vederea administrării întregului probatoriu în cauză sau reținerea cauzei spre soluționare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea căii de atac exercitate recurenta contestatoare a arătat în ceea ce privește modul în care instanța de fond a soluționat capătul de cerere "cu privire la faptul că executorul a dispus poprirea conform dreptului comun, iar nu în baza Legii 58/1934" se solicită a se avea în vedere faptul că B. BALCĂ F. putea începe executarea noastră silită în dosarul execuțional nr. 127/2011, în baza procedurii speciale reglementată de Legea nr. 58/1934 a cambiei și biletului la ordin, derogatorie de la dreptul comun.
Ori, reținerile instanței de fond referitoare la somația emisă la data de 14.11.2011, în dosarul de executare nr. 271/2011 de B. BALCĂ F., sunt eronate si scoase din contextul general stabilit de legiuitor pentru executarea silită cambială.
În acest sens, recurenta a arătat că în conformitate cu prevederile art. 61 - 62 din Lg. 58/1934 a cambiei și biletului la ordin, precum și a pct. 320 și următoarele din Normele cadru 6/1994 ale B.N.R, somația de executare (reprezintă o procedură specială, respectiv opoziția cambială, prin intermediul căreia debitorul obligației de plată poate invoca excepțiile împotriva cambiei învestită cu formulă executorie) este obligatorie și nu este identică cu somația obișnuită întocmită de executorul judecătoresc. După cei mai mulți specialiști în drept cambial, această somațiune de executare trebuie făcută de creditor și comunicată prin intermediul executorului judecătoresc. Ea cuprinde transcrierea exactă a B.O, a protestului (dacă există) precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată. Somația de executare precede executarea, iar scopul ei principal este transformarea B.O dintr-un titlu executoriu provizoriu într-un titlu definitiv, prin nefacerea opoziției în termen de 5 zile de la comunicare, sau prin respingerea opoziției.
În concluzie, executarea silită a fost începută împotriva recurentei prin emiterea somației prescrisă de art. 387 C. proc. civ, și nu în baza somațiunii de executare, situație în care actele de executare trebuie întocmite diferit de actele de executare arătate în Codul de proc. civilă, întrucât conform art. 62 din Legea nr. 58/1934 raportat la art. 106 din aceeași lege și la pct. 320 lit. g din Norma Cadru a B.N.R. privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin, executarea silită a unui bilet la ordin va începe printr-o somație adresată debitorului cambial, iar acea somație va cuprinde transcrierea exactă a B.O, precum si a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Recurenta contestatoare susține că somația prin care s-a început executarea silită este lovită de nulitate și că, față de faptul că primul act de executare este nelegal, se impune și anularea tuturor celorlalte acte de executare subsecvente, respectiv a popririi înființate asupra conturilor bancare, întocmite în cadrul aceluiași dosar execuțional nr. 271/2011 al B. BALCĂ F..
P. această somație, B. BALCĂ F. avea obligația de a-i aduce la cunoștință că recurenta are dreptul de a formula opoziție la executare în termen de 5 zile de la comunicare.
În ceea ce privește modul în care instanța de fond a rezolvat problema nelegalităților invocate cu privire la actele de executare, întocmite de către executorul judecătoresc, însă nu prin invocarea unor apărări de fond împotriva titlului executoriu, ci prin invocarea unor încălcări a normelor care reglementează executarea silită, cât și cu privire la modul în care s-a făcut executarea silită, recurenta consideră că aceasta nu s-a făcut cu respectarea principiilor de la de la Bangalore privind conduita judiciară.
Instanța de fond a plecat în analiza modului în care au fost respectate prevederile legale de la câteva premise greșite, fără a se pronunța pe fondul problemei și anume daca executarea silită a respectat prevederile legale și este ferită de orice fel de critici
Recurenta expune în cuprinsul cererii de recurs în mod generic etapele prevăzute de Legea nr. 58/1934 pe care trebuie să le urmeze posesorul biletelor la ordin refuzate la plată, precizând că în afară de învestirea cu formulă executorie a celor două bilete la ordin, ceilalți pași nu au fost respectați de către creditoare, respectiv întocmirea protestului de neplată, înștiințarea girantului și a trăgătorului despre neplata, după învestirea titlurilor de valoare cu formulă executorie să se prezinte la un executor judecătoresc în vederea întocmirii somațiunii de executare, să se prezinte la executorul judecătoresc, după rămânerea irevocabilă a hotărârii privind opoziția la executare, pentru întocmirea protestului, care se dresează de executorul judecătoresc și care trebuie să cuprindă mențiunile prevăzute la art. 69 din Legea. 58/1934; să pornească acțiunea sau executarea cambială directă împotriva recurentei ca și emitent al celor două bilete la ordin.
Deși dreptul cambial a constituit un sistem propriu, solemn și formal, atât pentru formarea biletului la ordin, cât și în ceea ce privește realizarea creanței cambiale, iar autonomia sa este manifestă atât în sfera lui de aplicare, cât și în prioritatea și exclusivitatea incidenței sale față de dreptul comun, în speță C.p.civ, instanța de fond a analizat contestația noastră la executare prin prisma codului de procedură civilă.
Caracterul exclusivist, derogatoriu și special al dreptului cambial față de dreptul comun, impune aplicarea principiului specialia generalibus derogant, având în vedere că prioritatea incidenței dreptului cambial este strict condiționată de îndeplinirea unor formalități specifice pentru valorificarea titlurilor de credit și că executarea cambială constituie un sistem executor unitar, propriu dreptului cambial, care se realizează cu stricta respectare a condițiilor și formalităților impuse de acesta.
În aceste condiții, contestația la executare era admisibilă având în vedere că era singura modalitate prin care se poate realiza controlul judiciar de către instanța de executare a modului în care sunt respectate etapele și modalitățile privind executarea silită cambială a titlurilor de valoare, puse în executare pe această cale a executării cambiale, în scopul apărării ambelor părți de eventuale abuzuri și realizării scopului acesteia.
Astfel, deși s-a invocat pe calea acestei contestații la executare tocmai nelegalitatea actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc, pentru două bilete la ordin obținute prin fals și uz de fals, având în vedere cele două giruri consecutive scrise de aceeași persoană și semnate în fals, instanța de fond nu a analizat aceste aspecte invocate.
Recurenta contestatoare susține că în baza celor două încheieri, respectiv încheierea pronunțată la data de 10.10.2011 în dosarul nr. 31._ al Judecătoriei B., a fost învestit: "cu formulă executorie biletul la ordin . nr._, emis la data de 26.11.2010 de către debitoarea S.C. M. 3 S.R.L, cu sediul în B., ., jud. B., scadent la data de 28.02.2011, pentru suma de 7.350 RON." și respectiv încheierea pronunțată la data de 11.10.2011, în dosarul nr._/197/2011 al Judecătoriei B., a fost investit: "cu formulă executorie biletul la ordin . nr._, emis la data de 16.12.2010 de către debitoarea S.C. M. 3 S.R.L, cu sediul în B., ., jud. B., scadent la data de 26.02.2011, pentru suma de 17.487,50 RON." a fost demarată procedura de executare silită a societății contestatoare.
- instanța de executare a încuviințat prin încheierea pronunțată la data de 02.11.2011, în dos. nr._-197-2011, executarea noastră silită pentru cele două B.O.
Creditoarea a pus în executare cele două bilete la ordin, în condițiile în care în cele două dosare în care a solicitat investirea lor cu formulă executorie a depus copii simple după cele două bilete la ordin și ulterior a cerut punerea lor în executare, în condițiile în care aceste încheieri nu sunt irevocabile ele fiind atacate cu recurs la Tribunalul B..
În acest sens contestatoare a cerut instanței de fond să constate că în dosarul de executare silită nu erau depuse cele două încheieri de investire cu formulă executorie a celor două bilete la ordin, iar pe copiile după cele două bilete la ordin nu era precizată data la care au fost investite cu formulă executorie, ceea ce demonstra faptul că cele două bilete la ordin au fost investite cu formulă executorie prin eludarea legii, în sensul că au fost investite înainte de a deveni irevocabile.
A mai arătat că în data de 4.10.2011, B. BALCĂ F. (la acel moment cele două bilete la ordin nu erau investite cu formulă executorie) emite către . SRL, factura fiscală nr. BV_, (fila 9 dos. exec), reprezentând avans onorariu dos. execuțional care este achitată la data de 24.11.2012, când deja poprirea conturilor noastre era deja înființată, ceea ce încalcă normele legale privind executarea silită.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 61 alin. 4 din legea 58/1934, art. 304 pct. 9, 304 indice 1 Codul de procedură civilă.
Cererea de recurs este timbrată cu 97 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
Intimata . SRL a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea cererii de recurs și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Analizând sentința atacată în raport de motivele de recurs invocate, de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în cauză, instanța constată următoarele:
În mod corect prima instanță s-a raportat la Normele cadru nr. 6/1994 ale BNR pentru a analiza legalitatea emiterii somației emisă de executorul judecătoresc în vederea declanșării executării silite în temeiul celor două bilete la ordin. Întrucât art. 320 lit. g din normele menționate fac trimitere la regulile de procedură instituite în materia executării silite, instanța a reținut de asemenea că somația cuprinde elementele prevăzute de art. 411 C.pr.civ. De altfel, normele analizate de prima instanță au fost invocate și de recurent atât în susținerea contestației deduse judecății, cât și în motivele recursului de față.
Chiar dacă s-ar aprecia că Normele nu au aplicabilitate în speță, instanța constată că somația emisă respectă prevederile art. 61 alin.6 din Legea nr. 58/1934. Potrivit acestui text normativ, somația trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și al celorlalte acte din care rezultă suma datorată, cerință pe care somația contestată o îndeplinește. Este lipsit de relevanță faptul că somația a fost comunicată prin intermediul executorului judecătoresc, iar nu de creditoare personal, astfel cum pretinde recurenta, de vreme ce nu există o normă care să impună acest lucru. Cu privire la executarea silită a debitorului, legea specială cuprinde anumite dispoziții referitoare la somația pe care creditorul trebuie să o adreseze debitorului și opoziția pe care o poate face debitorul la această somație. În absența altor dispoziții speciale, executarea silită se realizează în condițiile dreptului comun, respectiv prin intermediul executorului judecătoresc.
În consecință, niciuna din reținerile primei instanțe cu privire la conformitatea somației cu dispozițiile legale incidente nu este eronată și scoasă din contextul general stabilit de legiuitor pentru executarea silită cambială, astfel cum susține recurenta.
Deși invocă prevederile art. 61 – 62 din Legea nr. 58/1934 ca și dispozițiile din Normele cadru nr.6/1994 cu privire la procedura specială a opoziției cambiale, recurenta nu a formulat o astfel de opoziție în termen de 5 zile de la primirea somației, promovând o contestație la executare, întemeiată în primul rând pe dispoziții din codul de procedură civilă, apoi pe prevederile legilor speciale.
Faptul că somația nu ar fi fost ,,făcută” de creditor, ci de executorul judecătoresc, nu conduce la nulitatea acestui act, de vreme ce executorul judecătoresc a emis somația ca urmare a cererii de executare silită formulată de creditor, iar nu din proprie inițiativă.
Recurenta contestatoare mai susține că somația ar fi fost emisă potrivit art. 387 C.pr.civ., deși, astfel cum s-a arătat mai sus, aceasta respectă cerințele instituite de dispozițiile legi speciale, respectiv cuprinde transcrierea exactă a biletelor la ordin din care rezultă suma datorată.
Întrucât somația nu este lovită de nulitate, nici poprirea conturilor bancare ale recurentei contestatoare nu este nulă.
Recurenta mai susține că executorul judecătoresc avea obligația de a-i aduce la cunoștință că are dreptul de a formula opoziție la executare în termen de 5 zile de la comunicare. Instanța nu poate primi o astfel de critică, de vreme ce dreptul de a promova opoziția la executare este prevăzut de lege, iar recurenta nu se poate prevala de necunoașterea normelor legale. Art. 61 din Legea nr. 58/1934 nu prevede ca un element al somației indicarea dreptului de a formula opoziția, acest drept fiind prevăzut expres de legea specială.
Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară nu sunt incidente în cauza dedusă judecății, referirea la aceste constituind un motiv străin de natura pricinii.
Prima instanță a analizat corect modul în care au fost respectate prevederile legale, plecând de la actele și lucrările dosarului, analizând fondul pricinii, respectiv dacă executarea silită a respectat prevederile legale.
Recurenta contestatoare susține că intimata creditoare nu ar fi respectat etapele prevăzute de legea specială, aspecte care nu au fost invocate prin contestația la executare dedusă judecății, astfel încât acestea nu pot forma obiect de analiză direct în cadrul căii de atac a recursului, cu excluderea primului grad de jurisdicție.
Recurenta mai susține că judecătoria nu a analizat cererea din perspectiva legii speciale, ci numai prin raportare la codul de procedură civilă, critică nefondată, pentru cele arătate mai sus, considerentele corespunzătoare nefiind necesar a fi reluate.
Recurenta contestatoare arată că singura modalitate în care se poate realiza controlul judiciar de către instanță a modului în care sunt respectate etapele privind executarea silită cambială era contestația la executare, ignorând faptul că instanța nu se poate pronunța decât în raport de motivele de fapt și de drept invocate prin cererea dedusă judecății, neputând extinde cercetarea judecătorească asupra altor chestiuni nesupuse controlului judecătoresc. Or, recurenta putea promova opoziția la executare, prin care se putea analiza valabilitatea titlurilor invocate de creditoare. D. în cadrul opoziției se putea invoca caracterul fals al biletelor la ordin, astfel cum se susține prin prezenta cerere de recurs.
În mod corect prima instanță a reținut îndeplinirea cerinței legale a învestirii cu formulă executorie a celor două bilete la ordin. Astfel, ambele încheieri pronunțate în dosarele nr._/197/2011 și_/197/2011 ale Judecătoriei B. de învestire cu formulă executorie a biletelor la ordin erau definitive și executorii chiar de la data pronunțării, 10.10.2011, respectiv 11.10.2011. Împotriva acestor încheieri debitoarea a formulat calea de atac a recursului, Tribunalul B. pronunțând soluții de respingere, potrivit dispozițiilor deciziilor civile nr. 26/R/9.02.2012 și 39/R/1.03.2012. Chiar dacă aceste decizii sunt ulterioare datei la care s-a încuviințat executarea silită, prin încheierea din 2.11.2011 pronunțată în dosarul nr._/197/2011, acest aspect nu are relevanță, de vreme ce încă de la pronunțare cele două hotărâri de învestire cu formulă executorie aveau caracter definitiv și executoriu.
În aceste condiții, instanța înlătură susținerile recurentei în sensul punerii în executare de către creditoare a unor titluri de valoare în copie, fără îndeplinirea cerinței învestirii cu formulă executorie, ca fiind vădit nefondate.
În consecință, toate motivele de recurs invocate de recurenta contestatoare sunt neîntemeiate, tribunalul urmând ca în conformitate cu prevederile art. 312 alin.1 C.pr.civ. să respingă cererea de recurs și să mențină sentința primei instanțe ca legală și temeinică.”
Contestatoarea nu a indicat niciunul dintre motivele strict prevăzute de lege pentru ca cererea promovată să poată fi admisă. Potrivit prevederilor art. 318 alin.1 C.pr.civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare. Contestația în anulare specială nu poate fi examinată în raport de toate ipotezele cuprinse în art. 318 alin.1 C.pr.civ., ci doar în prezența unuia dintre motivele expres prevăzute de textul legal citat. Invocare generică a prevederilor legale care reglementează cazurile în care se poate solicita contestația în anulare specială determină inadmisibilitatatea cererii.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 320 C.pr.civ., instanța va respinge contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea . în contradictoriu cu intimata . SRL împotriva deciziei civile nr. 1610/R/6.12.2012 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr._/197/2011.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.03.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. P. A. B. L. S.
Grefier,
V. D.
Redactat/A.B./18.03.2013
Tehnoredactat/20.03.2013
4 ex
Jud fond/M. A.
Jud recurs/P. M., A. B., L. S.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1595/2013. Tribunalul BRAŞOV | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 684/2013. Tribunalul... → |
|---|
