Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 199/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 199/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 1741/197/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 199/A
Ședința publică de la 14 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. GARLONȚA
JUDECĂTOR V. M.
GREFIER E. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de apelantele reclamante BRUSS P. și BRUSS M., în contradictoriu cu intimații pârâți M. HERTA E. și M. E., împotriva sentinței civile nr. 6094/25.05.2011, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._/197/2008, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 22.04.2013, în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, când s-au pus concluzii conform încheierii de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, în temeiul art. 146 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea cauzei pentru data 29.04.2013, iar apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea succesiv pentru data de 07.05.2013, iar apoi pentru prezentul termen de judecată când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, instanța retine următoarele:
Prin Sentința civilă nr._ din 26.10.2012, pronunțată de Judecătoria B. a fost respinsă plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr._/2011 dată de OCPI B. formulată de petenta Asociația Agricolă Agro 2001 cu sediul în Ț., .. D. în contradictoriu cu intimata . prin administrator judiciar General Group Expert SPRL și cu citarea părților interesate DGFP B.- AFP C. și M. C. prin primar .
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin cererea formulată la data de 26.01.2011, petenta Asociația Agricolă Agro 2001 a solicitat OCPI B. să întabuleze pe numele petentei dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr._ C., nr. cad. 3542/1/130 în baza sentinței nr. 1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ și a convenției de vânzare cumpărare nr. 79/23.07.2007. Totodată s-a solicitat radierea sechestrului A. înscris la B+7.
Prin încheierea nr. 7207 a OCPI B., s-a admis cererea de radiere a sechestrului A. dar s-a respins cererea de intabulare a dreptului de proprietate reținându-se că asupra imobilului în litigiu există intabulat dreptul de ipotecă legală conform OG nr. 92/2003, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 151 și 154 din OG nr. 92/2003, convenția de vânzare-cumpărare încheiată la data de 23.07.2007 ulterior aplicării ipotecii legale (05.01.2006), fiind lovită de nulitate absolută cu privire la imobilul cu nr. 3542/1/130.
Împotriva încheierii nr. 7207 a OCPI B., petenta a formulat cerere de reexaminare, cerere care a fost respinsă prin încheierea nr._ reținându-se că respingerea
capătului de cerere este pe deplin justificată, sentința civilă nu face vorbire despre desființarea ipotecii legale înscrise în favoarea DGFP-AFP C. iar petenta nu a făcut dovada existenței aprobării date de această instituție pentru vânzarea imobilului și pentru desființarea ipotecii.
Petenta a contestat temeinicia încheierii nr._ prin plângerea ce formează obiectul prezentului dosar.
Referitor la susținerea petentei conform căreia registratorul de carte funciară nu poate invoca nulitatea absolută a unui act, se reține că potrivit art. 63 alin.1 ind. 1 din Ordinul nr. 633/2006 ANCPI“registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare”.
În cauză, la momentul formulării de către petentă a cererii de intabulare a dreptului de proprietate, în CF nr._ nr.top 3542/1/130, era intabulat din data de 05.01.2006 dreptul de ipotecă legală al DGFP-AFP C. conform procesului-verbal de sechestru nr._/2005.
Conform art. 151 alin. 9 și 10 din OG nr. 92/2003 “(9) De la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă. (10) Actele de dispoziție care ar interveni ulterior indisponibilizării prevăzute la alin. (9) sunt lovite de nulitate absolută” iar potrivit art. 154 alin. 5 din OG nr. 92/2003 dispozițiile art. 151 alin. (9), (10) și (11) se aplică și bunurilor imobile, dispozițiile art. 1746 alin.3 C.civ. fiind deci aplicabile doar în situația în care ar exista aprobarea organului competent pentru încheierea de acte de dispoziție
Convenția de vânzare cumpărare nr. 79/23.07.2007 prin care . s-a obligat să transmită în proprietate petentei Asociația Agricolă Agro 2001 suprafața de teren cu nr. top. 3542/1/130 și a cărei validitate a fost constatată prin sentința nr. 1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, este ulterioară datei la care s-a înscris în CF dreptul de ipotecă legală al DGFP-AFP C., acestui act fiindu-i aplicabile în condițiile menționate dispozițiile art. 151 alin.9 și 10 din OG nr. 92/2003. Totodată, DGFP-AFP C. în calitate de titular al unui drept real înscris în cartea funciară, nu a fost parte în dosarul nr._ al Trbunalului D., sentința pronunțată nefiindu-i deci opozabilă.
Or, față de situația de carte funciară existentă la momentul formulării de către petentă a cererii de intabulare a dreptului de proprietate, de dispozițiile art. 151 alin. 10 din OG nr. 92/2003 care prevăd în mod expres nulitatea absolută a actelor de dispoziție întocmite fără aprobarea titularului dreptului de ipotecă legală și de inopozabilitatea efectelor sentinței civile nr. 1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. față de DGFP-AFP C., se constată că în mod corect, față de dispozițiile art. 63 alin.1 ind. 1 din Ordinul nr. 633/2006 ANCPI și principiul legalității înscrierilor ce guvernează publicitatea imobiliară, registratorul de carte funciară a respins cererea formulată.
Ca urmare, pentru considerentele expuse constatând că susținerile petentei sunt neîntemeiate, instanța va respinge plângerea formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta Asociația A. „Agro 2001”, care a solicitat schimbarea sa în sensul admiterii plângerii formulată împotriva Încheierii nr._/2011 a O.C.P.I. B., admiterii în tot a cererii de reexaminare formulată împotriva Încheierii nr. 7207/2011 a O.C.P.I. B. în sensul admiterii și a cererii de întabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral_, nr. top 3542/1/130, înscris în CF_ C. și radierea ipotecii legale, pentru următoarele motive:
Aprecierile primei instanțe, potrivit căreia Convenția de vânzare – cumpărare încheiată la 23.07.2007 nu este în măsură să transmită dreptul de proprietate asupra terenului pentru
că nu a fost încheiată în formă autentică și că Sentința civilă nr. 1371/16 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul D. nu poate ține loc de act autentic întrucât în dispozitivul acesteia nu există mențiunea respectivă nu pot fi reținute .
Sentința civilă nr.1371/2010 a Tribunalului D., intrată în puterea lucrului judecat nu poate fi cenzurată de o altă instanță, cu atât mai mult de către O.C.P.I. care avea obligația, sub sancțiunea prevăzută de lege, de a executa această hotărâre .
Înscrierea dreptului de ipotecă în favoarea unei terțe persoane anterior sentinței de mai sus nu conduce la interdicția de înstrăinare a imobilelor grevate de această sarcină, dreptul de ipotecă rămânând în continuare înscris în favoarea creditorului, cum rezultă din prevederile art. 1746 al. 3 din Codul civil în vigoare la data perfectării actelor în discuție .
În drept apelul a fost motivat prevederile art. 282 și urm. Cod procedură civilă, art.50 alin.(3) din Legea nr.7/1996.
Intimații M. C., prin Primar și D.G.F.P. B. - Administrația Finanțelor Publice C., au depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței atacate pentru aceleași motive reținute de prima instanță în considerentele sentinței sale .
Apelul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce urmează .
Atât registratorul de carte funciară cât și judecătorul primei instanțe au respins cererea apelantei cu motivarea că dispozițiilor art.151 alin. 8, 9 Cod procedură fiscală stabilesc faptul că orice acte de dispoziție efectuate ulterior indisponibilizării bunurilor sunt lovite de nulitate absolută, prevederi legale aplicabile și în cazul sechestrării unor bunuri imobile, potrivit art.154 din același cod . Chiar dacă, prin sentința civilă nr.1371/2010 a Tribunalului D., s-a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea petentei, conform art. 63 alin.1¹ din Ordinul ANCPI nr.633/2006 registratorul a respins cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este în mod expres prevăzută de lege, reținându-se că în sentință nu se menționează că ține loc de act autentic de vânzare – cumpărare, registratorul de carte funciară având obligația verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 48 din Legea 7/1996 .
Procedura urmată de către prima instanță este una necontencioasă, aceasta a dispus citarea părților, apelanta depunând printr-o notă de ședință taxa de timbru aferentă cererii și solicitând amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător, cerere respinsă dar amânată pronunțarea asupra soluției, astfel că apelanta a avut posibilitatea formulării de concluzii scrise sau cerere de repunere pe rol ceea ce nu s-a întâmplat, raportat la caracterul devolutiv al apelului, aceste apărări au fost formulate prin calea de atac și vor fi avute în vedere la pronunțarea soluției de către instanța de control judiciar .
În apel, intimata a fost citată prin administrator judiciar, care nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare prin care să critice soluția primei instanțe din perspectiva necitării acestuia, astfel că motivul de apel ce vizează necitarea părții adverse prin administrator judiciar nu poate fi reținut .
Pe fond, tribunalul constată că registratorul de carte funciară este îndrituit să verifice existența tuturor condițiilor formale pentru înscriere și lipsa unor piedici de carte funciară, fără a avea însă posibilitatea cenzurării unei hotărâri judecătorești irevocabile .
Piedicile de carte funciară reprezintă motive formale ce împiedică efectuarea unor înscrieri care ar contraveni unor prevederi exprese din Legea nr.7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare sau din Codul civil, actele normative conexe ori principiilor de organizare a acestui sistem de publicitate imobiliară și este de datoria registratorului de carte funciară a le evidenția, respectiv a le da eficiență juridică prin respingerea cererilor de înscriere care nu îndeplinesc toate condițiile necesare din această perspectivă.
De principiu, opunerea unei piedici de carte funciară la înscrierea unei hotărâri judecătorești nu echivalează cu încălcarea ori cenzurarea acesteia, ci evidențiază existența unei împrejurări extrinseci de natură a împiedica înscrierea. Odată înlăturată piedica
respectivă, printr-un alt litigiu sau pe cale amiabilă, administrativă, hotărârea în discuție poate fi pusă în executare prin înscrierea în cartea funciară a dreptului consacrat.
În speță, prin Sentința civilă nr.1371/2010 a Tribunalului D. s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea petentei în cartea funciară cu privire la imobilul teren de sub nr. top 3542/1/118, reținându-se în considerentele acestei hotărâri următoarele „ constatând intervenită vânzarea – cumpărarea dintre părți, instanța va pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare cu consecința întabulării dreptului de proprietate la reclamantului pentru suprafața de teren în litigiu „ ( filele 8-9 dosar fond ) .
Prin aceeași sentință se constată că actul sub semnătură privată încheiat între părți cuprinde clauzele specifice ale unui contract de vânzare – cumpărare, dar are doar valoarea unui antecontract de vânzare – cumpărare, pentru lipsa formei autentice, potrivit principiului conversiunii actelor juridice și naște în sarcina părților obligația încheierii ulterioare a actului autentic .
Se mai rețin prevederile art. 5 al. 2 din Titlul X al Legii 247/2005, aplicabile la data promovării acțiunii soluționate prin Sentința civilă nr.1371/2010 a Tribunalului D., care prevăd că „ În situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract „ .
Din analiza acestei sentințe, rezultă în mod net că soluția instanței este una de validare a convenției părților și reprezintă o hotărâre care ține loc de act autentic, chiar dacă în dispozitiv nu apare în mod expres această mențiune ci doar „ constată valabilitatea convenției încheiate între Asociația Agricolă „Agro 2001”, în calitate de cumpărător și S.C. S. C. S.A., în calitate de vânzător … „ .
Distinct de caracterul dreptului constatat prin această hotărâre judecătorească, respectiv că este unul constitutiv sau declarativ de drepturi, cele statuate în mod irevocabil prin aceasta nu mai pot fi contrazise de o altă instanță, cu atât mai puțin de registratorul de carte funciară întro procedură necontencioasă, așa cum s-a reținut de către instanța de fond și registrator că ar fi posibil .
Judecătorul anterior a analizat în considerentele soluției sale, raporturile părților rezultate din convenția încheiată între acestea, asanând juridic lipsurile formale ale acesteia și nu se poate reține ca impediment la înscrierea în cartea funciară nulitatea convenției, cu atât mai mult cu cât ea a fost validată de instanță în mod irevocabil .
În aceste condiții, nu se poate reține incidența prevederilor art. 63 al. 1 ind. 1 din Ordinul 633/2006 al Directorului general al Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară - Text în vigoare începând cu data de 14 iulie 2011, potrivit căruia „ Registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare „ .
Raportat la actul în baza căruia se solicită înscrierea dreptului apelantei, în cauză operează prevederile art. 63 al. 1 din aceeași lege, potrivit căruia „ Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil din punct de vedere al formei cerute pentru validitatea actului, potrivit art. 20 și 48 din lege „ .
Art. 20 al. 3 din lege face trimitere la hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă care înlocuiește acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor, iar art. 48 prevede condițiile pe care trebuie să le îndeplinească înscrisul pentru ca cererea de înscriere să fie admisă de registrator, respectiv: să fie încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, să identifice corect
numele sau denumirea părților și să individualizeze imobilul printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, condiții îndeplinite de sentința indicată .
Pe de altă parte, instanța reține că nu se regăsesc în lege dispoziții similare celor prevăzute de art. 63 al. 1 ind. 1 din Ordinul 633/2006, astfel că prin acesta se adaugă la lege, ceea ce nu este permis, fiind un act juridic de forță inferioară celui pe care-l completează prin norma indicată și care permite registratorului de carte funciară să cenzureze inclusiv hotărâri judecătorești, cum este cazul în speță .
Această prevedere a fost introdusă prin modificarea Ordinului nr. 633/2006 prin Ordinul nr. 133/2009, ordine emise în baza prevederilor art. 4 lit. a și c, raportat la cele ale art. 63 al.1 din Legea 7/1996 ( Agenția Națională întocmește, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare și funcționare a birourilor teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale ) și art. 3 al. 8 ( Directorul general îndeplinește atribuțiile și responsabilitățile ordonatorului principal de credite, prin emiterea de ordine cu caracter individual și normativ. Ordinele cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, …. ) .
Instanța investită cu soluționarea oricărei cauze are posibilitatea și chiar obligația să facă aplicarea principiului ierarhiei forței juridice a actelor normative .
Cele două ordine sunt emise în aplicarea Legii 7/1996 și vizează nu numai aspecte legate de organizarea birourilor de carte funciară ci și altele cu referire la înscrierea drepturilor în aceste evidențe, cu consecințe juridice pentru părțile interesate, astfel că aceste trebuiau emise și aplicate doar în limitele actului normativ cu forța juridica superioară .
Această soluție rezultă din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, conform cărora „Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă „ .
Pe de altă parte, prin Decizia nr. 723/2010 a Curții Constituționale s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, potrivit cărora "procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor și cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenției Naționale ", regulament similar celui emis în organizarea birourilor de carte funciară și care prevede posibilitatea respingeri cererii de înscriere a dreptului de proprietate, cum s-a arătat mai sus .
Prin această decizie s-a reținut că „ Dreptul de proprietate este cel mai complex dintre toate drepturile pe care o persoană le poate avea asupra unui bun, pentru că el oferă titularului său exercițiul tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaște. De aceea, acesta reprezintă un drept fundamental absolut, prevăzut, garantat și ocrotit de Constituție în cuprinsul art. 44 și 136, în limitele prevăzute de lege. Este și motivul pentru care, atunci când legiuitorul a stabilit reglementarea prin lege organică a domeniilor de importanță vitală pentru funcționarea statului, a cuprins în cadrul dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. m), regimul juridic general al proprietății și al moștenirii. Așa fiind, regimul cadastrului și al publicității imobiliare sunt stabilite prin lege organică, respectiv Legea nr. 7/1996 „ .
Prin ordinele menționate se reglementează procedura de înscriere în cartea funciară cu referire la prevederile similare din Titlul II, privind publicitatea imobiliară din Legea nr. 7/1996, respectiv capitolul II, procedură ce trebuia instituită printr-o normă legală egală ca forță juridică cu cea a legii, în caz contrar aflându-ne în prezența unei „ încălcări a dispozițiilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. m), care prevăd obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului juridic general al proprietății, precum și ale art. 1 alin. (4) privind separarea puterilor în stat „ cum reține Curtea Constituțională prin aceeași decizie, rețineri ce sunt aplicabile speței de față .
Fiind îndeplinite condițiile legale privind înscrierea dreptului, apelul va fi admis cu consecința schimbării în tot a sentinței în sensul admiterii plângerii formulată de către petenta
Asociația A. „ Agro 2001”, împotriva încheierii de carte funciară nr._/2011 din 10.06.2011 dată de O.C.P.I. B., pe care o va modifica în sensul admiterii cererii acesteia și dispunerii înscrierii în cartea funciară_ ( provenită din conversia pe hârtie a CF 10130A+134 ) UAT C., a dreptului de proprietate al petentei asupra imobilului cu nr. top 3542/1/130 .
Critica privind respingerea cererii de radiere a ipotecii nu poate fi primită, registratorul de carte funciară nefiind investit cu o astfel de cerere, cum rezultă din cea existentă la fila 7 a dosarului O.C.P.I., atașat, prin care s-a solicitat numai întabularea dreptului și radierea sechestrului .
Nu s-au cerut cheltuieli de judecată .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de către petenta Asociația A. „Agro 2001”, împotriva Sentinței civile nr._ din 26.10.2012, pronunțată de Judecătoria B., pe care o schimbă în tot și, în consecință:
Admite plângerea formulată de către petenta Asociația A. „ Agro 2001”, cu sediul în . D., în contradictoriu cu intimații S.C. S. C. S.A., cu sediul în C., ., județul B., prin administrator judiciar General Group Expert SPRL, cu sediul în București, .. 109 – 117, ., ., sector 2, Direcția Generală a Finanțelor Publice B., cu sediul în B., .. 7, pentru A.F.P. C., M. C. prin primar cu sediul în C., ., județul B., împotriva încheierii de carte funciară nr._/2011 din 10.06.2011 dată de O.C.P.I. B., pe care o modifică în sensul admiterii cererii acesteia.
Dispune înscrierea în cartea funciară_ ( provenită din conversia pe hârtie a CF 10130A+134 ) UAT C., a dreptului de proprietate al petentei asupra imobilului cu nr. top 3542/1/130 .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.05.2013 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. G. V. M.
GREFIER,
Pentru E. M.
aflată în CO
semnează înlocuitor grefier șef secție
A. D.
Red. V.M./17.08.2013
Tehnored. L.P./17.08.2013
ex.
.. fond: S. M.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1563/2013. Tribunalul BRAŞOV | Stare civilă. Decizia nr. 1593/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
