Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 260/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 260/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 1155/197/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 260/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din data de 21 iunie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - D. M.
JUDECĂTOR - N. F.
GREFIER - C. L.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către apelanta petentă Asociația Agricolă „Agro 2001”, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu intimații ., prin reprezentant legal, Administrația Finanțelor Publice C., prin reprezentant legal, M. C., prin primar, ., prin reprezentant legal, ., prin administrator judiciar General Group Expert SPRL, prin reprezentant legal, și A. București, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile 1256/25.01.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (art. 52 alin. 2 Legea nr. 7/1996).
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
S-au depus la dosarul cauzei, prin serviciul de registratură al instanței de judecată, întâmpinări formulate de către intimatele Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fostul A.), Unitatea Administrativ – Teritorială M. C. și DGFP B. pentru Administrația Finanțelor Publice C..
Cercetând actele și lucrările dosarului, instanța constată că, sunt incidente în cauză dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, având în vedere că prin întâmpinările formulate s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Față de actele și lucrările dosarului instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului civil de față, constată că,
Prin Sentința civilă nr. 1256, pronunțată la data de 25.01.2013, în dosarul civil nr._, Judecătoria B. a hotărât următoarele:
A rspins excepția necompetenței materiale invocată de A.V.A.S. București.
A respins necompetenței teritoriale invocată de A.V.A.S. București.
A respins plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr._/2011 dată de O.C.P.I. B. formulată de petenta ASOCIAȚIA AGRICOLĂ AGRO 2001 în contradictoriu cu intimata S.C. S. C. S.A. prin administrator judiciar General Group Expert SPRL și cu citarea părților interesate D.G.F.P. B. - A.F.P. C., R. B. S.A., M. C., prin Primar, și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - A.V.A.S.
Pentru a se pronunța în acest sens, Judecătoria B. a constatat următoarele:
Prin adresa din data de 13.12.2011, înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 19.01.2012, sub nr._, Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară B. a înaintat spre competentă soluționare Judecătoriei B. plângerea formulată de petenta ASOCIAȚIA AGRICOLĂ AGRO 2001 în contradictoriu cu intimata S.C. S. C. S.A. prin administrator judiciar General Group Expert SPRL împotriva încheierii de carte funciară nr._/2011.
Prin plângerea formulată, petenta a solicitat admiterea plângerii și, în consecința, admiterea cererii de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilelor descrise în cuprinsul cărții funciare în favoarea petentei și radierea ipotecii și a interdicției de înstrăinare și grevare în favoarea Băncii Agricole .
În motivare, s-a arătat că cererile petentei au fost admise doar în parte respectiv s-a dispus radierea din CF a sechestrului asigurător înscris în favoarea A. și s-a respins cererea de intabulare a dreptului de proprietate asupra terenurilor obținut de petentă prin sentința civilă nr. 1371/2010 prin invocarea dispozițiilor art. 151 alin. 8 și 9 C.pr.fisc. coroborat cu art. 154, dispoziții legale care nu pot fi invocate de către registratorul de CF ci doar de către partea interesată, respectiv D.G.F.P. B., nulitatea absolută a actelor care intervin ulterior indisponibilizării neputând fi constatată decât de instanța de judecată în urma sesizării acesteia cu o cerere de chemare în judecată.
Pe de altă parte, înscrierea ipotecii legale în favoarea unei terțe persoane nu conduce la interdicția de înstrăinare a imobilelor grevate de această sarcină, fiind aplicabile dispozițiile art. 1746 alin.3 C.civ. Cu privire la cesiunea de creanță dintre Banca Agricolă și AVAB (în prezent A.), s-a arătat că aceasta din urmă este singura care este îndreptățită să își exprime acordul la radierea ipotecii și interdicțiilor.
A fost anexat dosarul nr._/2011 al OCPI B..
Intimata, S.C. S. C. S.A. prin administrator judiciar General Group Expert SRL, nu a formulat întâmpinare și nu și-a precizat poziția procesuala.
Față de prevederile art. 50 alin.1 din Legea nr. 7/1996, s-a dispus citarea în cauză a părților interesate M. C., prin Primar, A.F.P. C., S.C. R. B. în calitate de continuatoare a S.C. Banca Agricolă S.A. și ulterior A.V.A.S. București.
Prin întâmpinare D.G.F.P. B. (f. 58 - 59) a solicitat respingerea plângerii arătând în esență că registratorul O.C.P.I. a interpretat în mod corect dispozițiile art. 151 alin. 9 și 10 din O.G. nr. 92/2003.
Prin întâmpinare A.V.A.S. București (f. 53 - 56) a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Judecătoriei B. raportat la dispozițiile O.U.G. nr. 51/1998, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea plângerii, arătând că în urma preluării creanțelor bancare asupra debitorului S.C. S. C. S.A., doar A.V.A.S. București poate solicita O.C.P.I. ridicarea procesului verbal de sechestru din cartea funciară și numai după ce debitorul sau petenta vor plăti întreaga creanță.
Asupra excepțiilor invocate de partea interesată A.V.A.S. București, instanța reține că prezentei cauze nu îi sunt aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 51/1998, ci dispozițiile art. 50 și urm. din Legea nr. 7/1996 referitoare la plângerea formulată împotriva încheierilor de carte funciară care reglementează competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul. Or, față de această competență specială raportată la obiectul cauzei, instanța va respinge excepțiile necompetenței materiale și teritoriale ale Judecătoriei B..
Analizând actele și lucrările dosarului Judecătoria B. a reținut următoarele:
Prin cererea formulată la data de 26.01.2011, petenta ASOCIAȚIA AGRICOLĂ AGRO 2001 a solicitat O.C.P.I. B. să intabuleze pe numele petentei dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în C.F. nr._ C., nr. cad. 3542/1/151 în baza sentinței nr. 1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ și a convenției de vânzare cumpărare nr. 79/23.07.2007. Totodată s-a solicitat radierea sechestrului A.V.A.S. București înscris la B+7 și a ipotecii și a interdicției de înstrăinare și grevare în favoarea Băncii Agricole (C+2).
Prin încheierea nr. 7225 a O.C.P.I. B., s-a admis cererea de radiere a sechestrului A.V.A.S. București dar s-a respins cererea de intabulare a dreptului de proprietate reținându-se că asupra imobilului în litigiu există intabulat dreptul de ipotecă legală conform O.G. nr. 92/2003, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 151 și 154 din O.G. nr. 92/2003, convenția de vânzare - cumpărare încheiată la data de 23.07.2007 ulterior aplicării ipotecii legale (05.01.2006), fiind lovită de nulitate absolută cu privire la imobilul cu nr. 3542/1/151. Totodată s-a respins și cererea de radiere a dreptului de ipotecă și a interdicțiilor adiacente înscrise în favoarea Băncii Agricole cesionate către A.V.A.S. București întrucât nu există consimțământul acesteia pentru radiere.
Împotriva încheierii nr. 7225 a O.C.P.I. B., petenta a formulat cerere de reexaminare, cerere care a fost respinsă prin încheierea nr._ reținându-se că respingerea celor două capete de cerere este pe deplin justificată, sentința civilă nu face vorbire despre desființarea ipotecii legale înscrise în favoarea D.G.F.P. - A.F.P. C. iar petenta nu a făcut dovada existenței aprobării date de această instituție pentru vânzarea imobilului și pentru desființarea ipotecii și a interdicțiilor.
Petenta a contestat temeinicia încheierii nr._ prin plângerea ce formează obiectul prezentului dosar.
Referitor la susținerea petentei conform căreia registratorul de carte funciară nu poate invoca nulitatea absolută a unui act, se reține că potrivit art. 63 alin. 1 ind. 1 din Ordinul nr. 633/2006 A.N.C.P.I. “registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare”.
În cauză, la momentul formulării de către petentă a cererii de intabulare a dreptului de proprietate, în C.F. nr._ nr. top 3542/1/151, era intabulat din data de 05.01.2006 dreptul de ipotecă legală al D.G.F.P. B. - A.F.P. C. conform procesului -verbal de sechestru nr._/2005..
Conform art. 151 alin. 9 și 10 din O.G. nr. 92/2003 “(9)De la data întocmirii procesului - verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă. (10) Actele de dispoziție care ar interveni ulterior indisponibilizării prevăzute la alin. (9) sunt lovite de nulitate absolută” iar potrivit art. 154 alin. 5 din O.G. nr. 92/2003 dispozițiile art. 151 alin. (9), (10) și (11) se aplică și bunurilor imobile, dispozițiile art. 1746 alin. 3 C.civ. fiind deci aplicabile doar în situația în care ar exista aprobarea organului competent pentru încheierea de acte de dispoziție
Convenția de vânzare - cumpărare nr. 79/23.07.2007 prin care S.C. S. C. S.A., s-a obligat să transmită în proprietate petentei ASOCIAȚIA AGRICOLĂ AGRO 2001 suprafața de teren cu nr. top. 3542/1/213 și a cărei validitate a fost constatată prin Sentința nr. 1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, este ulterioară datei la care s-a înscris în C.F. dreptul de ipotecă legală al D.G.F.P. B. - A.F.P. C., acestui act fiindu-i aplicabile în condițiile menționate dispozițiile art. 151 alin. 9 și 10 din O.G. nr. 92/2003. Totodată, D.G.F.P. B. - A.F.P. C., în calitate de titular al unui drept real înscris în cartea funciară, nu a fost parte în dosarul nr._ al Trbunalului D., sentința pronunțată nefiindu-i deci opozabilă.
Or, față de situația de carte funciară existentă la momentul formulării de către petentă a cererii de intabulare a dreptului de proprietate, de dispozițiile art. 151 alin. 10 din O.G. nr. 92/2003 care prevăd în mod expres nulitatea absolută a actelor de dispoziție întocmite fără aprobarea titularului dreptului de ipotecă legală și de inopozabilitatea efectelor Sentinței civile nr. 1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. față de D.G.F.P. B. - A.F.P. C., se constată că în mod corect, față de dispozițiile art. 63 alin.1 ind. 1 din Ordinul nr. 633/2006 ANCPI și principiul legalității înscrierilor ce guvernează publicitatea imobiliară, registratorul de carte funciară a respins cererea formulată.
Cu privire la capătul de cerere privind radierea ipotecii și a interdicției de înstrăinare înscrise în cartea funciară în favoarea Băncii A., creanțe cesionate către A.V.A.S. București, se reține că la dosarul cauzei nu există nici un înscris din care să rezulte acordul creditorului la radierea acestora. În plus, prin întâmpinarea depusă la dosar, A.V.A.S. București a precizat în mod expres că nu este de acord cu radierea solicitată de către petentă, situație în care, față de dispozițiile art. 51 din Legea nr. 7/1996 se constată că în mod corect registratorul de carte funciară a respins cererea de radiere a ipotecii și a interdicției de înstrăinare înscrise în cartea funciară în favoarea Băncii Agricole.
Ca urmare, pentru considerentele expuse prima instanță a constatat că susținerile petentei sunt neîntemeiate, astfel încât instanța a respins plângerea formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta ASOCIAȚIA AGRICOLĂ „AGRO 2001”, solicitând admiterea cererii de apel și schimbarea sentinței apelate, în sensul admiterii plângerii împotriva încheierii de C.F. nr._/2011 pronunțată de către Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B., în dosarul cu același număr și pe cale de consecință, admiterea în tot a cererii de reexaminare formulată împotriva Încheierii nr. 7225/2011, pronunțată de către Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. în dosarul cu același număr, în sensul admiterii și a cererii de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral_ nr. topografic 3542/1/151, înscris în C.F. nr._ C., în favoarea ASOCIAȚIEI AGRICOLE „AGRO 2001”, precum și în sensul radierii înscrierilor de C.F., respectiv a ipotecii legale, constituită în favoarea D.G.F.P. - A.F.P. C. și a ipotecii convenționale înscrise în favoarea Băncii Agricole.
În expunerea de motive apelanta a arătat că sentința primei instanțe este vădit nelegală, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a respins plângerea, ignorând motivele care au stat la baza formulării acesteia, dezvoltate pe larg în cuprinsul său, însușindu-și întocmai punctul de vedere al registratorului de C.F. care a pronunțat soluția de respingere a cererii de reexaminare.
Sentința primei instanțe este vădit nelegală, pentru următoarele considerente:
Pentru a pronunța sentința apelată, instanța de fond s-a limitat la preluarea formală a motivelor invocate de registratorul O.C.P.I., înlăturând în totalitate criticile sale aduse încheierii contestate, fără a opune argumente juridice solide în acest sens.
Astfel, prin considerentele sentinței apelate, instanța a reținut că, la momentul formulării de către ASOCIAȚIA AGRICOLĂ „AGRO 2001”, a cererii de intabulare a dreptului de proprietate în C.F. nr._, nr. top 3542/1/151, era intabulat din data de 05.01.2006 dreptul de ipotecă legală al D.G.F.P. B. - A.F.P. C., conform procesului verbal de sechestru nr._/2005.
Față de această împrejurare, judecătorul fondului apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 151 alin. 9 și 10 din O.G. nr. 92/2003, coroborate cu dispozițiile art. 154 alin. 5 din același act normativ, potrivit cu care dispozițiile art. 151 alin. 9, 10 și 11 se aplică și bunurilor imobile.
În aceste condiții, instanța reține că, convenția de vânzare - cumpărare nr. 79/23.07.2007, fiind ulterioară datei la care s-a înscris în C.F. dreptul de ipotecă legală în favoarea D.G.F.P. B. - A.F.P. C., nu poate constitui act apt de intabulare.
Cu privire la capătul de cerere privind radierea ipotecii convenționale, constituite în favoarea Băncii Agricole, instanța reține că la dosarul cauzei nu există niciun înscris din care să rezulte acordul creditorului la radierea acesteia.
Nu pot împărtăși motivarea pe care se întemeiază hotărârea pronunțată, care este lipsită de temei legal.
Instanța de fond face grave confuzii, cu privire la limitele înlăuntrul cărora se întinde competența registratorului de carte funciară.
Este adevărat că procedura de înscriere în C.F. implică verificarea de către registrator a acestui înscris, însă doar în ceea ce privește forma, iar nu și fondul dreptului ce se solicită a fi înscris, cu privire la care se pot formula alte acțiuni specifice pe rolul instanțelor de judecată.
Temeiul atribuțiilor registratorului de C.F. îl regăsește în art. 48 și urm. din Legea nr. 7/1996 (în forma sa de la momentul soluționării cererii de înscriere a dreptului de proprietate), care obligă registratorul de carte funciară doar la examinarea condițiilor de formă ale titlului și nu la aspectele legate de conținutul dreptului real de proprietate, aspecte ce fac obiectul unei judecăți propriu-zise.
Cu alte cuvinte, registratorul are competența de a verifica dacă înscrisul îndeplinește condițiile legale ale intabulării, iar nu de a se pronunța cu privire la rezolvarea problematicii fondului dreptului real imobiliar ce face obiectul înscrierii.
Aceste condiții, prevăzute în mod limitativ de Legea nr.7/1996 nu pot aduce atingere fondului dreptului care se cere a fi înscris și nici nu permit registratorului să se subroge în drepturile persoanelor care ar putea fi lezate prin aceste acte care stau la baza înscrierii, persoane care au la îndemână calea acțiunilor în justiție pentru realizarea drepturilor lor.
În jurisprudență, s-a opinat că, ideea imposibilității examinării fondului dreptului în procedura înregistrării în evidențele de carte funciară, derivă chiar din natura acestei proceduri, care este o procedură necontencioasă, ce nu presupune o judecată în contradictoriu asupra realității unor drepturi reale de proprietate.
Astfel, registratorul de C.F. avea obligația, sub sancțiunea prevăzută de lege, de a pune în executare această hotărâre, intrată în puterea lucrului judecat, care nu poate fi cenzurată de nici o altă instanță de judecată, cu atât mai mult de către O.C.P.I.
In mod nepermis, instanța de fond iar mai apoi cea de apel critică legalitatea acestei hotărâri, definitivă și irevocabilă, pronunțată de o instanță judecătorească și care nu a fost desființată, apreciind că nu poate fi luată în considerare.
De altfel, în sensul celor susținute, s-a pronunțat și Curtea de Apel Timișoara, care a reținut că, în materia plângerii împotriva încheierii de carte funciară, „registratorul de carte funciara nu este abilitat de lege să constate el un motiv de nulitate absolută al titlului prezentat la intabulare, întrucât serviciul de carte funciară nu este un organ de jurisdicție, pe de o parte, iar pe de altă parte valabilitatea unui titlu de proprietate se prezumă până la anularea sau constatarea nulității absolute în legătură cu acesta, pe cale jurisdicțională." .
Așadar, invocarea prevederilor art. 151 din O.G. nr. 92/2003, nu poate fi primită, și datorită faptului că, registratorul de C.F. și nici instanța de judecată nu au legitimitatea să invoce această presupusă nelegalitate, ci doar persoanele interesate, printr-o acțiune adresată instanței de judecată. (Spre exemplu, D.G.F.P. B., a promovat o asemenea acțiune, care în opinia sa este sortită eșecului de vreme ce actul defăimat și susceptibil de a fi intabulat este o hotărâre judecătorească, rămasă în puterea lucrului judecat).
Prin urmare, nulitatea absolută a actelor care intervin ulterior indisponibilizării, nu operează de drept, ea trebuie constatată de o instanță de judecată, în urma sesizării sale cu o cerere de chemare în judecată. Așadar, din această perspectivă registratorul și-a depășit în mod evident competența, în ideea de a nu pune în executare o hotărâre judecătorească.
Pe de altă parte, așa cum a arătat mai sus, înscrierea ipotecii legale, în favoarea unei terțe persoane, anterior pronunțării sentinței de mai sus, nu conduce la interdicția de înstrăinare a imobilelor grevate de această sarcină. Odată cu înstrăinarea imobilelor ipotecate, dreptul de ipotecă rămâne în continuare înscris în favoarea creditorului, așa cum rezultă din prevederile art. 1746 alin. 3 C.civ. (în vigoare la data perfectării actelor în discuție).
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la radierea ipotecii convenționale constituite în favoarea Băncii Agricole, înțelegem să reitereze susținerile sale, dezvoltate pe calea cererii introductive de instanță.
Astfel, este îndeobște cunoscut că un drept de creanță subzistă atâta timp cât obligația debitorului față de creditor nu s-a stins.
De asemenea, acest drept există atâta timp cât el nu a fost cesionat. Or, în cauza dedusă judecății, dreptul de creanță al Băncii Agricole fiind cesionat către A.V.A.B., este evident că acesta nu mai există, creanța Băncii Agricole, garantată cu imobilul - teren în litigiu, stingându-se odată cu perfectarea contractului de cesiune întocmit în cauză. Odată cu stingerea dreptului de creanță s-a stins și dreptul de ipotecă, înscris în favoarea celui care nu mai deține dreptul de creanță.
În opinia sa, considerentele mai sus expuse sunt suficiente pentru a combate motivele registratorului de C.F., care au fundamentat soluția respingerii cererilor de radiere a dreptului de ipotecă convențională înscris în favoarea Băncii Agricole.
Susținerile sale sunt consolidate și de faptul că, prin Sentința civilă nr. 6727 din 20.07.2007, Judecătoria B. a dispus radierea din C.F._ C. a sechestrului notat în baza procesului - verbal de sechestru nr. 8655/21.02.2005 și înscris în C.F., cu actul nr. 6734/2005.
Apreciază că, dacă aceste motive erau analizate în mod corespunzător de către judecătorul fondului, soluția instanței era aceea de admitere a plângerii formulate de petentă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 282 și urm. C.pr.civ., precum și art. 50 alin.(3) din Legea nr. 7/1996.
În probațiune, apelanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea de apel a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
În apel au depus întâmpinare intimații Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - A.A.A.S. (fostă A.V.A.S.), D.G.F.P. B., pentru A.F.P. C., precum și M. C., prin Primar, toți intimați solicitând respingerea cererii de apel și menținerea hotărârii apelate.
În cuprinsul întâmpinărilor intimații au expus detaliat motivele pentru care consideră cererea de apel formulată de apelantă ca fiind nefondată.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul M. C., prin Primar, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, intimații D.G.F.P. B., pentru A.F.P. C. și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - A.A.A.S. (fostă A.V.A.S.), nesolicitând administrarea de probe.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Examinând sentința apelată în raport cu motivele de apel invocate actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că cererea de apel formulată de apelantă este neîntemeiată, având în vedere următoarele:
În conformitate cu dispozițiile Ordinului nr. 633 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, art. 58 alin. 1, înainte de rezolvarea cererii de către registrator, asistentul - registrator verifică cererea în raport cu datele de carte funciară și menționează în referat dacă există sau nu piedici pentru efectuarea lucrării solicitate.
Prin urmare, registratorul și respectiv asistentul - registrator sunt obligați să verifice toate înscrisurile atașate unei cereri de înscriere în cartea funciară și să constate dacă în raport cu acestea există sau nu vreo piedică la înscriere.
Atât registratorul de carte funciară cât și asistentul registrator, au procedat la verificarea înscrisurilor atașate cererii de înscriere și cartea funciară, constatând că în ceea ce privește imobilul cu nr. cad._, fost nr. top. 3542/1/151, înscris în C.F._ provenită din C.F._ A + 155 C., proprietatea S.C. S. C. S.A., cu act c.f. 265 din 05.01.2006, a fost înscrisă ipoteca legală în favoarea D.G.F.P. - A.F.P. C. constituită în conformitate cu prevederile art. 143 alin. 8 și 9 din O.G. nr. 92/2003, în valoare de 14.665.591,00 lei, reprezentând creanțe bugetare.
De asemenea, cu act c.f._ din 09.07.1998, asupra aceluiași imobil s-a înscris drept de ipotecă cu interdicție de înstrăinare, grevare, restructurare și demolare în favoarea Băncii Agricole, actuală R. B..
Art. 151 alin. 9 din O.G. 92/2003, în forma existentă la data soluționării cererilor apelantei petente, prevedea că, „De la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă” iar alin 10 al aceluiași articol stabilea că „Actele de dispoziție care ar interveni ulterior indisponibilizării prevăzute la alin. (9) sunt lovite de nulitate absolută.”
Indisponibilizarea instituită prin alin. 9 a art. 151 din O.G. 92/2003, constituie piedică de carte funciară, de care registratorul și asistentul registrator erau obligați să țină cont și să dispună în consecință.
Mai mult decât atât, art. 20 din Legea nr. 7/1996, în forma existentă la data depunerii de către apelanta - petentă a cererii de înscriere în cartea funciară prevedea următoarele:
„(1) Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
(2) Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciară, cu consimțământul titularului dreptului; acest consimțământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arătat în înscriere; dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane.
(3) Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor.”
Cum titularii drepturilor de ipotecă, D.G.F.P. - A.F.P. C., nu au fost parte în cauza care a format obiectul dosarului civil nr._ al Tribunalului D., în care a fost a pronunțată Sentința nr. 1371 din 16.09.2010, văzând și împrejurarea că ipotecile legală și convențională, constituite în favoarea entităților mai sus evocate, sunt anterioare convenției în temeiul cărei a fost pronunțată această sentință, efectul indisponibilizării și sancțiunea care intervine în cazul nesocotirii art. 151 alin. 9 din O.G. 92/2003, titularilor drepturilor de ipotecă nu îi puteau fi opuse drepturile apelantei petente și dispozițiile impuse prin respectiva hotărâre judecătorească.
Cum inopozabilitatea anterior evocată constituie un impediment pentru înscrierea în cartea funciară, lipsa unei hotărâri judecătorești de desființare a convenției încheiate între apelanta - petentă și S.C. S. C. S.A, nu constituie un argument suficient de caracterizat pentru admiterea cererii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate al apelantei - petente.
Prin urmare, prima instanță în mod corect nu a dat eficiență hotărârii pronunțate de Tribunalul D., toate criticile apelantei relativ la această chestiune neputând fi primite.
De asemenea, faptul că un anumit complet de judecată din cadrul acestei instanțe a admis cererile de apel în cauze similare, nu constituie un argument decisiv în susținerea temeiniciei cererii de apel, deoarece practica judiciară nu constituie izvor de drept, iar invocatele hotărâri nu sunt irevocabile, astfel încât nu pot fi avute în vedere ca și referențial.
Având în vedere considerentele expuse toate criticile apelatei relativ la sentința apelată sunt neîntemeiate, urmând a fi înlăturate, iar pe cale de consecință, văzând și dispozițiile art. 296 C.pr.civ., cererea de apel formulată de apelanta - petentă ASOCIAȚIA AGRICOLĂ „AGRO 2001” împotriva Sentinței civile nr. 1256, pronunțată de Judecătoria B. la data de 25.01.2013, în dosarul civil nr._, va fi respinsă, hotărârea apelată urmând a fi păstrată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de cererea de apel formulat[ de apelanta ASOCIAȚIA AGRICOLĂ AGRO 2001, cu sediul în com Ț., .. D., împotriva Sentinței civile nr. 1256 pronunțată de Judecătoria B. la data de 25.01.2013, în dosarul nr._, pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 iunie 2013.
Președinte, D. M. | Judecător, N. F. | |
Grefier, C. L. |
Red. DM/28.06.2013
Tehnored. CL/28.06.2013
Jud.fond: M.S.
9 ex.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 1279/2013. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 752/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
