Contestaţie la executare. Decizia nr. 950/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 950/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 04-07-2013 în dosarul nr. 549/226/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIA CIVILĂ NR. 950/R
Ședința publică din data de 4 iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. M. – JUDECĂTOR
JUDECĂTOR: A. G.
JUDECĂTOR: D. N.
GREFIER: L. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursului declarat de recurentul intimat R. G., în contradictoriu cu intimații contestatori ., prin reprezentant legal și C. local al Comunei S. de Sus, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 2084/07.11.2012, pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 27.06.2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor menționate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în baza art. 146 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 04.07.2013, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată că:
Prin sentința civilă nr. 2084/07.11.2012, Judecătoria F. a admis contestația la executare formulată de contestatoarea . în contradictoriu cu intimatul R. G., împotriva executării silite pornite în dosarul execuțional nr. 458/2008 al Biroului Executorului Judecătoresc S.C.P.E.J. D. & C., și în consecință a anulat somația emisă la data de 06.02.2012 de Biroul Executorului Judecătoresc S.C.P.E.J. D. & C. în dosarul execuțional nr. 458/2008, și toate actele de executare efectuate în acest dosar execuțional după emiterea somației din data de 06.02.2012 și a respins cererea contestatoarei de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că din actele dosarului execuțional nr. 458/2008 al B.E.J. D./C., filele 28-253 ale dosarului_, atașat la dosarul_ rezultă că la data de 07.10.2008, în temeiul titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 945/M/08.05.2008, intimatul creditor a început executarea silită a contestatorului debitor C. L. al . pentru obligarea acestuia la reintegrarea creditorului în funcția de consilier juridic deținută anterior desființării postului, precum și a plății drepturilor salariale datorate începând cu data de 31.10.2005 și până la data reintegrării efective, actualizate prin aplicarea dobânzii legale, până la data plății efective. La data de 08.12.2008 s-a încheiat de către executorul judecătoresc procesul verbal de stabilire cheltuieli de executare și a fost emisă către debitorul contestator somația de plată ce cuprinde dispozițiile sentinței civile 945/M/2008, precum și obligația de a plăti suma de 9.265.50 lei cu titlu de cheltuieli de executare.
Prin hotărârea nr. 2/29.01.2009 a debitorului contestator, fila 48 a dosarului_, atașat la dosarul_ s-a dispus reînființarea postului de consilier juridic în aparatul permanent al Consiliului L. S. de Sus și reintegrarea, cu aceeași dată a creditorului intimat, precum și plata drepturilor salariale restante.
Din extrasul de cont aflat la fila 149 a dosarului_, atașat la dosarul_, rezultă că intimatului creditor i-a fost virată suma de 44.041 lei, din raportul de expertiză efectuat în cursul executării silite stabilindu-se că suma datorată creditorului pentru perioada 31.10.2005-ianuarie 2009-inclusiv, este de_ lei,fila 194 a aceluiași dosar.
Prin cererea adresată executorului judecătoresc de creditorul intimat la data de 21.12.2011, filele 263-264 ale dosarului_, atașat la dosarul_, s-a solicitat executorului judecătoresc luarea tuturor măsurilor de executare silită pentru plata sumei de 28.550 lei reprezentând drepturi salariale restante pentru perioada noiembrie 2009-noiembrie 2011, în baza aceluiași titlu executoriu, respectiv sentința civilă nr. 945/M/08.05.2008. Ca urmare a acestei cereri, la data de 06.02.2012, B.E.J. D./C. a emis somația de plată către debitoarea contestatoare solicitându-se plata sumei de 28.550 lei, solicitându-se după această somație și înființarea popririi asupra bunurilor mobile incorporale ale debitoarei (filele 265, 266, 267).
Instanța de fond a reținut că în conformitate cu prevederile art. 372 cod procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Cum cererea adresată executorului judecătoresc de către intimatul creditor pentru plata sumei de 28.550 lei nu este însoțită de un înscris care să constituie titlu executoriu pentru suma solicitată la plată, executorul judecătoresc lipsindu-i astfel titlul executoriu pentru solicitarea la plată a acestei sume, drepturile bănești ce au format obiectul sentința civilă nr. 945/M/08.05.2008 fiind achitate conform celor mai sus reținute, iar această sumă de bani este solicitată ca drepturi bănești cuvenite pentru o perioadă ulterioară reintegrării, ce nu formează obiectul sentinței 945/M/08.05.2008, instanța de fond a apreciat că trebuie admisă contestația la executare formulată de contestatoarea . în contradictoriu cu intimatul R. G. și să anuleze somația emisă la data de 06.02.2012 de Biroul Executorului Judecătoresc S.C.P.E.J. D. & C. în dosarul execuțional nr. 458/2008, și a toate actelor de executare efectuate în acest dosar execuțional după emiterea somației din data de 06.02.2012.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul intimat R. G., care a menționat sentința este total nelegală, subiectivă, superficială și nemotivată, solicitând casarea și anularea acesteia în totalitate și menținerea actelor de executare a executorului în vederea aducerii la îndeplinire a titlului executoriu ce a stat la baza emiterii acestora.
Recurentul susține că a fost lipsit de dreptul la apărare deoarece instanța nu a analizat susținerile, cererile și excepțiile invocate de el.
Se mai arată că deși contestația la executare a fost formulată de . și de Consiliu L. al Comunei S. de Sus, din dispozitivul hotărârii rezultă că instanța a anulat doar somatia emisă împotriva Comunei S. de Sus și a fost menținută în mod tacit somația emisă împotriva Consiliului L. al Comunei S. de Sus.
Recurentul precizează că instanța de fond nu a analizat niciodată calitatea de contestator a Comunei S. de Sus, față de prevederile titlului executoriu din care rezultă că este debitor C. L. al Comunei S. de Sus
Recurentul învederează instanței că instanța de fond a analizat și susțineri ale contestatorilor care nu i s-au cerut și nu a analizat dacă titlu executoriu sentință civilă nr. 945/M/2008 a fost sau nu a fost adus la îndeplinire în totalitate, iar modul de îndeplinire a unui titlu executoriu este de competența instanței care a pronunțat acest titlu.
Recurentul susține că a solicitat continuarea executării silite care face obiectul somației din 06.02.2012, iar dacă instanța de fond nu a fost lămurită care este înscrisul care constituie titlu executoriu, în baza rolului activ, avea obligația să ceară lămuriri de la executorul judecătoresc.
Recurentul menționează că debitorul Consiliu L. al Comunei S. de Sus, în calitate de angajator, este obligat să aducă la îndeplinire titlu executoriu în fața executorului judecătoresc, însă din toate actele întocmite de executorul judecătoresc reiese că primarul comunei are o atitudine subiectivă și un comportament discriminatoriu la adresa dispozițiilor legale, titlului executoriu și persoanei sale.
Cererea de recurs a fost legal timbrată.
La dosarul de recurs a fost atașat dosarul nr._ al Judecătoriei F., în care se regăsește dosarul execuțional nr. 458/2008 al S.C.B.E.J. D.&Corșate.
Analizând motivele de recurs invocate, instanța reține că acestea sunt neîntemeiate, având în vedere cele ce urmează a fi arătate mai jos:
Conform jurisprudenței CEDO, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenție, include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (Hotărârea Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, ., nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina "instanței" obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.
În cauză, instanța reține că recurentul intimat nu a formulat în fața instanței de fond întâmpinare, deși aceasta era obligatorie, prin care să combată cele susținute de intimatele contestatoare, să invoce excepții și să propună probe. Sancțiunea nedepunerii întâmpinării este decăderea din dreptul de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, și de a propune probe. La termenul din 04.04.2012, instanța de fond a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri, însă din dosarul de fond nu rezultă că recurentul intimat ar fi depus la dosar înscrisuri, pe care instanța de fond nu le-a analizat. De asemenea, tribunalul reține că din actele și lucrările dosarului de fond nu rezultă că recurentul ar fi invocat excepții pe care instanța de fond să nu le fi soluționat.
Dreptul la apărare are în dreptul românesc și valoare de principiu constituțional, ținând seama că prin art.24 alin.1 din Constituție se stabilește că dreptul la apărare este garantat, iar prin alineatul 2 al aceluiași articol se prevede că în tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
În sens material, acest drept include toate drepturile și garanțiile procesuale, care asigură părților posibilitatea de a-și apăra interesele, iar în sens formal el include dreptul părților de a-și angaja un avocat.
Dreptul la apărare nu este un drept absolut, iar speță dreptul la apărare al recurentului nu a fost încălcat deoarece acesta a avut posibilitatea să posibilitatea să invoce excepții, să formuleze apărări și să administreze și alte probe în afara înscrisurilor din dosarul execuțional, însă acesta nu a uzat de aceste posibilități procesuale.
În raport de cele menționate mai sus, tribunalul reține că sentința recurată este motivată pe baza probelor administrate în cauză și a cererilor formulate de părți, iar recurentul nu a fost lipsit de dreptul la apărare.
Conform art. 399 alin. 1 C.p.c. împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Din dispozițiile legale menționate mai sus reiese că poate formula contestație la executare și o persoană care nu este menționată în titlu executoriu, atât timp cât are interes sau este vătămată prin executare. . ca unitate administrativ-teritoriale este persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, fiind titulară a drepturilor și obligațiilor ce decurg din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. C. local este o autoritate deliberativă prin care se realizează autonomia locală a comunei, însă nu are un patrimoniu propriu, iar în aceste condiții unitatea administrativ teritorială, respectiv . avea calitate și interes să formuleze contestație la executare.
Omisiunea instanței de a menționa în dispozitivul sentinței recurate și contestatorul Consiliu L. al Comunei S. de Sus nu constituie un motiv de recurs, aceasta putând ,eventual, face obiectul unei cereri formulate în condițiile art. 281-282 ind. 2 C.p.c.
Instanța nu va reține susținerea recurentului că instanța de fond a anulat doar somația emisă împotriva Comunei S. de Sus, deoarece din sentința civilă nr. 2084/2012 reiese în mod clar să instanța anulat somația emisă la data de 06.02.2012 de Biroul Executorului Judecătoresc S.C.P.E.J. D. & C. în dosarul execuțional nr. 458/2008, precum și a toate actele de executare efectuate în acest dosar execuțional după emiterea somației din data de 06.02.2012.
În mod corect instanța de fond a reținut că cererea adresată executorului judecătoresc de către intimatul creditor pentru plata sumei de 28.550 lei nu este însoțită de un înscris care să constituie titlu executoriu pentru suma solicitată la plată, deoarece drepturile bănești ce au format obiectul sentinței civilă nr. 945/M/08.05.2008 au fost achitate, iar această sumă de bani este solicitată ca drepturi bănești cuvenite pentru o perioadă ulterioară reintegrării, ce nu formează obiectul sentinței 945/M/08.05.2008.
În decizia civilă nr. 454/R/21.04.2011 a Tribunalului B.(f. 42-46 dosar fond), s-a reținut cu putere de lucru judecat că intimatul R. G. a fost reintegrat. Instanța învestită cu soluționarea recursului în dosarul nr. 2580/226/_ a statuat că după data reintegrării nu se mai pot calcula drepturi salariale pentru intimat în baza sentințe 945/2008 a Tribunalului B., deoarece aceasta dispune plata până la reintegrare, plată care a fost efectuată. Cele reținute în decizia civilă nr. 454/R/21.04.2011 a Tribunalului B. au valoarea unei prezumții cu caracter absolut în relația dintre părți.
Caracterul efectiv al reintegrării este un aspect care excede instanței de executare, atât timp cât există un act juridic care nu a fost anulat, prin care recurentul intimat R. G. a fost reintegrat.
Având în vedere cele menționate, instanța va respinge ca neîntemeiat recursul declarat de recurent împotriva sentinței civile nr. 2084/07.11.2012, pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de recurentul intimat R. G., în contradictoriu cu intimații contestatori ., prin reprezentant legal și C. local al Comunei S. de Sus, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 2084/07.11.2012, pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 04.07.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
V. M. A. G. D. N.
Aflat în concediu de odihnăAflată în concediu de odihnă
Semnează președintele instanței Semnează președintele instanței
Judecător A. N. M. Judecător A. N. M.
GREFIER
L. CHIȘELIȚĂ
Aflată în concediu de odihnă
Semnează grefierul șef de secție
Grefier I. M.
Red. DN/14.08.2013
Tehnored. IT/19.08.2013
2 ex
Jud fond – D. A.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1431/2013. Tribunalul BRAŞOV | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1287/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
