Contestaţie la executare. Decizia nr. 760/2013. Tribunalul BRAŞOV

Decizia nr. 760/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 760/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ Nr. 760/R

Ședința publică din 28 mai 2013

Completul de judecată R5 constituit din:

PREȘEDINTE – C. R. - judecător

Judecător – A. I.

Judecător – M. I. I.

Grefier - V. P.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurentul contestator D. M. împotriva sentinței civile nr. 1442/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ ca insuficient timbrat.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Instanța constată că s-a depus la dosar, prin serviciul de registratură, de către recurentul contestator, o cerere prin care solicită amânarea cauzei în vederea angajării unui avocat.

Totodată, instanța constată că recurentul contestator a fost citat cu mențiunea de a depune timbre judiciare în valoare de 4,7 lei, sub sancțiunea anulării cererii de recurs.

Instanța, apreciind că primează în cauză chestiunea timbrajului, din oficiu, invocă excepția insuficientei timbrări și rămâne în pronunțare asupra acesteia.

T R I B U NA L U L,

Asupra recursului civil de față:

Constată că, prin sentința civilă nr. 1442/28.01.2013 pronunțată în dosarul civil nr._, Judecătoria B. a respins contestația la executare formulată și precizată în dosarul_ de către contestatorul D. M. în contradictoriu cu intimata A. F. P. B..

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele: contestatorul Persoana Fizica D. M. a deținut in condițiile legii o Întreprindere Individuala D. M. identificat cu C._, care a format obiectul dosarului de insolvență nr._ aflat pe rolul Tribunalului B.. În data de 02.05.2011 la Tribunalul B. s-a deschis procedura simplificată a falimentului asupra debitorului Întreprindere Individuala D. M. identificat cu C._.

In cadrul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului B., Administrația Finanțelor P. B., in vederea recuperării creanțelor pe care le deținea împotriva Întreprinderii Individuale D. M. identificat cu C._, a procedat la înscrierea la masa credală, creditor ce a fost înscris de către lichidatorul judiciar desemnat in tabelul creditorilor in scopul recuperării creanței in condițiile Legii insolventei, respectiv a Legii nr.85/2006.

In conformitate cu art. 36 din Legea nr.85/2006: ,,Art. 36 De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silita pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale,, in consecința nici un creditor nu mai poate proceda la executarea silita a creanțelor in afara procedurii insolventei, Legea insolvenței fiind lege speciala in raport cu prevederile Codului Fiscal aplicabil instituțiilor statului in vederea recuperării creanțelor deținute de către acestea fata de un eventual debitor, in cazul de fata debitorul fiind Întreprindere Individuala D. M. identificat cu C._, nu D. M. Persoana Fizica .

Apărarea contestatorului vizează existența datoriei în patrimoniul persoanei fizice în condițiile legislației speciale în domeniul insolvenței ce nu pot face obiectul analizei în cadrul contestației la executare dată de legiuitorul român în competența judecătoriei.

Contestatorul califică drept motiv de nelegalitate a executării silite nerespectarea procedurii prevăzute de Legea nr.85/2006 pentru o eventuala executare silită constând în lipsa a unui titlu valabil.

Potrivit art. 110 alin.3 din OG nr. 92/2003 „titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi:

a) decizia de impunere;

b) declarația fiscală;

c) decizia referitoare la obligații de plată accesorii;

d) declarația vamală;

e) decizia prin care se stabilesc și se individualizează datoria vamală, impozitele, taxele și alte sume care se datorează în vamă, potrivit legii, inclusiv accesoriile;

f) procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale;

g) decizia de atragere a răspunderii solidare emisă potrivit art. 28;

h) ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanțelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească.

Potrivit art. 141 alin.2 din OG nr. 92/2003 „titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege”.

Poate constitui obiect al contestației la executare orice act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor Codului de procedură fiscală, refuzul organelor de executare de a îndeplini un act de executare în condițiile legii și titlul executoriu.

În cazul contestației la executare propriu-zise se poate contesta executarea silită însăși și orice act de executare silită, putându-se solicita chiar anularea întregii executări, neputându-se cere însă anularea titlului executoriu însuși, întrucât pe calea contestației la executare nu se pot invoca motive de fond cu privire la titlul executoriu, motive care puteau fi invocate la judecarea fondului litigiului.

De altfel, în lipsa unei limitări din partea legii, contestațiile la executare propriu-zise pot avea ca obiect orice act de executare silită pe care contestatorul îl consideră efectuat cu nerespectarea legii, precum și orice neregularități procedurale săvârșite cu prilejul activității de urmărire silită.

După cum s-a arătat în doctrină și în practica judiciară, posibilitatea contestării titlului executoriu pe calea contestației la executare există numai în cazul în care legea nu dă posibilitatea atacării actului ce constituie titlu de creanță fiscală pe calea contenciosului administrativ-fiscal.

Astfel, din moment ce contribuabilul are posibilitatea, de a introduce calea administrativă de atac a contestației împotriva titlului de creanță în termen de 30 de zile de la comunicarea acestuia, el nu poate contesta pe fond titlul executoriu pe calea contestației la executare. D. fiind faptul că soluționarea contestației la executare depinde în tot de soluția pronunțată în calea administrativă de atac a contestației, se impune suspendarea judecății cauzei până la soluționarea contestației, în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă.

La dosar a fost depusă dovada soluționării pe cale administrativă a contestației formulate de D. M., decizia 437/14-09-2012 fila 248 din dosar, dar nu există dovada faptului că acesta a atacat decizia în contencios și că există pe rolul Tribunalului B., un litigiu având acest obiect.

Astfel D. M. a contestat prin acțiunea inițială procesului verbal de sechestru bunuri imobile, act emis de către Administrația Finanțelor P. B. in dosar de executare nr._/2008, actele emise anterior nefiind identificate ceea ce a dus la imposibilitatea verificării termenului de 15 zile de formulare a contestației la executare.

În ceea ce privește contestarea semnăturilor de pe dovezile de comunicare a titlurilor executorii pentru care a fost emis procesul verbal de sechestru bunuri imobile nr.14/07.03.2012 instanța a procedat la verificarea de scripte și a constatat că semnăturile de pe acestea coincid cu cele efectuate în fața instanței. Lipsa unor înscrisuri concludente, semnate de contestator pentru diverse instituții de stat, deși i s-a pus în vedere contestatorului această obligație de a le prezenta instanței, duce la concluzia ca pe dovezile de comunicare este aplicată semnătura contestatorului.

Mai mult instanța a constatat că nu există motive de nelegalitate ale formelor de executare ci întreaga argumentație a contestatorului vizează inexistența datoriei.

În cadrul formelor de executare efectuate de intimată, instanța a constatat că procesul verbal de sechestru bunuri imobile, act emis de către Administrația Finanțelor P. B. in dosar de executare nr._/2008 este efectuat cu respectarea normelor stipulate de Codul de procedură fiscală.

Intimata a identificat un bun aflat în patrimoniul debitorului său și a purces la sechestrarea acestuia și a efectuat cuvenitele mențiuni în evidențele de Carte Funciară pentru a face opozabilă terților măsura dispusă.

Legiuitorul român a permis părților partajarea bunurilor comune în vederea efectuării procedurii executării silite, iar contestatorul, deși a solicitat partajarea bunurilor comune, a înțeles apoi să renunțe la această cerere, iar instanța în condițiile art. 246 Cod proc. civ. a luat act de renunțare.

Față de considerentele de fapt și de drept expuse instanța a constatat contestația formulată de contestatorul D. M. ca neîntemeiată și a respins-o în consecință.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul contestator D. M., considerând-o netemeinică și nelegală.

Întrucât recursul formulat nu a fost legal timbrat, prin rezoluție, s-a stabilit în sarcina recurentului contestator obligația de a depune diferență de timbru judiciar de 4,70 lei, însă prin citație, din eroare, i s-a indicat obligația de a depune taxă judiciară de timbru în acest cuantum.

La termenul de judecată din data de 16.04.2013 instanța a constatat faptul că recurentul contestator a depus la dosar taxă judiciară de timbru în cuantum de 6,00 lei. Constatând eroarea produsă, prin încheierea de ședință de la acel termen a dispus restituirea către recurentul contestator a chitanței de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 6,00 lei și citarea acestuia cu mențiunea de a depune la dosar o diferență de timbru judiciar de 4,70 lei. Pentru îndeplinirea acestei obligații recurentului contestator i s-a acordat un termen de judecată, la data de 28.05.2013, termen pentru care a fost citat și încunoștiințat cu privire la obligația ce o are de îndeplinit, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la dosar la fila 22.

La termenul de judecată din data de 28.05.2013 instanța a constata că, la dosar, recurentul contestator a depus o notă de ședință însoțită de timbre judiciare în valoare de 0,60 lei (f.24).

Constatând că recurentul contestator nu a timbrat în mod legal calea de atac promovată, instanța, din oficiu, a invocat excepția de insuficientă timbrare a recursului, rămânând în pronunțare asupra acesteia și reținând următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.20 alin.1 din Legea nr.146/1997 și art.35alin.1 și 2 din O.M.J.nr.760/1999, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat,în cazul acțiunilor netimbrate sau insuficient timbrate partea urmând a fi obligată să plătească până la primul termen de judecată

Totodată, art.20 alin.3, respectiv,art.35 alin.5 din actele normative sus-menționate prevăd că neîndeplinirea obligației până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii.

Având în vedere dispozițiile legale anterior evocate, constatând că recurentul contestator nu și-a îndeplinit obligația de a depune timbrul judiciar datorat pentru calea de atac promovată în cuantumul indicat în citație, deși i s-a indicat valoarea timbrului judiciar pe care trebuie să îl achite și s-a acordat termen în acest sens, în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ., tribunalul va admite excepția invocată și, pe cale de consecință, în temeiul art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 și a art.35 alin.5 din O.M.J.nr.760/1999, va anula recursul declarat de recurentul contestator, ca insuficient timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția insuficientei timbrări a recursului invocată de instanță din oficiu și, în consecință:

Anulează recursul declarat de recurentul contestator D. M. împotriva sentinței civile nr.1442/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ ca insuficient timbrat..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 28.05. 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORJUDECĂTOR

C. R. A. I. M. I. I.

GREFIER

V. P.

Red.I.M.I./28.05.2013

Dact.V.P./29.05.2013

- 2 ex -

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 760/2013. Tribunalul BRAŞOV