Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 121/2013. Tribunalul BRAŞOV

Decizia nr. 121/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 121/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 121/.> Ședința publică de la 02 Aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE S. N.

Judecător I. L.

Grefier N. C.

Pe rol judecarea apelului cauzei civile declarat de apelanta petentă Asociația Agricolă A. 2001, în contradictoriu cu intimații ., prin administrator judiciar G. Group Expert SPRL, M. C., prin reprezentant legal, D.G.F.P. B.-Administrația Finanțelor P. a Municipiului C., împotriva sentinței civile nr._/06.12.2012, pronunțată de Judecătoria B., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat C. D. R. în substituirea d-nului avocat C. N. pentru apelanta petentă, intimații fiind lipsă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Instanță constată că este competentă în soluționarea apelului prezentei cauze, în conformitate cu prevederile art. 50 alin. 3 din Legea 7/1996.

Instanța constată că prin serviciul registratură al instanței intimatul D.G.F.P. B. - Administrația Finanțelor P. a Municipiului C. a depus la dosarul cauzei întâmpinare în trei exemplare, la data de 19.03.2013 și intimata Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului C. a depus la dosarul cauzei la data de 20.03.2013, întâmpinare în 4 exemplare.

Instanța comunică reprezentantei convenționale a apelantei petente un exemplar al întâmpinării formulate de D.G.F.P. B. - Administrația Finanțelor P. a Municipiului C. și un exemplar al întâmpinării formulate de intimata Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului C., în temeiul art. 96 Cod procedură civilă.

Instanța constată că întâmpinările depuse la dosarul cauzei de către intimate au fost formulate cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 289 alin. 2 Cod procedură civilă.

Reprezentanta convențională a apelantei petente arată că nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinărilor comunicate la acst termen de judecată.

Instanța ia act că reprezentanta convențională a apelantei petente nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru a lua cunoștință de întâmpinările comunicate la acest termen de judecată.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probelor.

Reprezentanta convențională a apelantei petente arată că nu solicită probe noi în apel.

Instanța constată că prin întâmpinarea formulată de intimatul D.G.F.P. B.-Administrația Finanțelor P. a Municipiului C., nu s-a solicitat administrarea de probe, iar prin întâmpinarea formulată de UAT M. C. prin Primar s-a solicitat proba cu înscrisuri, fără ca acestea să fie individualizate și fără a se indica teza probatorie, astfel încât respinge proba cu înscrisuri.

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată, în baza art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Reprezentanta convențională a apelantei petente solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare asupra cererii de apel.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

P. sentința civilă nr._/06.12.2012, Judecătoria B. a respins ca neîntemeiată plângerea CF formulată de către petenta Asociația A. „A. 2001”, în contradictoriu cu intimații . prin administrator judiciar G. Group Expert SPRL, M. C. reprezentat de Primar, Administrația Finanțelor P. C. prin D. B., împotriva încheierii nr._/11.08.2011 a OCPI B.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut că, la data de 26.01.2011, sub nr.6961 s-a înregistrat la OCPI B. cererea de înscriere a dreptului de proprietate și radierea sechestrului înscris la B+ 7, asupra imobilului înscris în CF_ C. sub nr. top.3542/1/260, formulată de petenta Asociația Agricolă A. 2001. Cererea de înscriere a dreptului de proprietate s-a întemeiat pe sentința civilă nr.1371/16.09.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, iar cererea de radiere a sechestrului asigurător pe sentința civilă nr.4759/20.05.2005 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr.3195/2005 și sentința civilă nr.6727/20.07.2007 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .

P. Încheierea nr.6961/26.01.2011, OCPI B. a admis cererea petentei de radiere a sechestrului asigurător înscris la C + 1 în CF_ C. ( provenită din conversia pe hîrtie a Cf 10130A+ 264) și a respins cererea de înscriere a dreptului de proprietate asupra imobilului cu număr top.3542/1/260 înscris în CF_ C.

În motivarea încheierii, s-a reținut că ipoteca legală înscrisă în favoarea AFP C. și Municipiului C. constituie un impediment la transmiterea dreptului de proprietate, în condițiile art.151 al.9 și 10 din C.pr.fiscală. La dosar nu a fost atașat nici un înscris care să conțină acordul titularului ipotecii legale pentru transmiterea dreptului de proprietate.

Împotriva Încheierii nr.6961/26.01.2011 a OCPI B., petenta a formulat cerere de reexaminare ce a fost respinsă prin Încheierea nr._/11.08.2012. În esență motivele ce au stat la baza soluției de respingere a cererii de reexaminare sunt aceleași cu motivele ce au stat la baza respingerii cererii de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară.

La data de 23.07.2007, între petenta Asociația Agricolă ,, A. 2001”, în calitate de cumpărătoare și ., în calitate de vânzătoare, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul-teren înscris în CF_ a localității C. cu nr. top 3542/1/260 – teren de 1426,27 mp.

P. sentința civilă nr. 1371/16 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul D., s-a constatat valabilitatea convenției încheiate la data de 23.07.2007 privind terenul înscris în CF_ a localității C. cu nr. top 3542/1/260 și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei în CF C..

Instanța de fond a reținut că, în CF_ a localității C. ( provenită din conversia pe hârtie a CF_ A+264 ), cu nr. top 3542/1/260, la foaia C, sunt înscrise dreptul de ipotecă legală conform art. 154 alin. 8, 9 din OG nr. 92/2003, în favoarea D. BV - AFP C. și dreptul de ipotecă în favoarea Municipiului C..

Conform art.154 alin. 5 din OG nr. 92/2003, care reglementează executarea silită a bunurilor imobile, executorul fiscal care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispozițiile art. 151 alin. 9,10 și 11, art. 152 alin. 1 și 2 și art. 153^1 fiind aplicabile.

Potrivit art. 151 alin. 9 și 10 din OG nr. 92/2003 de la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă. Actele de dispoziție care ar interveni ulterior indisponibilizării prevăzute la alin. 9 sunt lovite de nulitate absolută.

Conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 7/1996 dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.

Art.63 din Ordinul 633/2006 stabilește că „dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil din punct de vedere al formei cerute pentru validitatea actului, potrivit art. 20 și 48 din lege.

(1^1) Registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare.”

S-a reținut că acea convenție încheiată la data de 23.07.2007 nu este în măsură să transmită dreptul de proprietate asupra terenului pentru simplul motiv că nu a fost încheiată în formă autentică. P. sentința civilă nr. 1371/16 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul D., s-a constatat doar valabilitatea convenției încheiate la data de 23.07.2007, fără ca respectiva sentință să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Această mențiune este cuprinsă doar în considerentele sentinței. Dispozitivul unei hotărîri judecătorești reprezintă cea mai importantă parte a acesteia întrucat doar acesta cuprinde dispoziții ce pot fi puse în executare.

Instanța a reținut și împrejurarea că procesul ce a făcut obiectul dosarului_ în care s-a pronunțat sentința civilă nr.1371/2010, s-a purtat doar între petenta Asociația Agricolă „A. 2001” și . astfel că nu este opozabilă titularilor ipotecii legale, respectiv AFP C. și M. C..

Ipoteca legală născută din aplicarea art.154 din C.pr.fiscală are un regim special întrucît indisponibilizează bunul, astfel că trimiterea la prevederile art.1746 al 3 C.civil ( în forma în vigoare la data înscrierii ipotecii în cartea funciară), text care permite înstrăinarea bunurilor ipotecate, este netemeinică.

În concluzie, instanța a reținut, pe de o parte, că sentința în temeiul căreia s-a solicitat înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al petentei nu este o hotărîre care să țină loc de act autentic de vanzare cumpărare apt de a sta la baza unei înscrieri în cartea funciară și, pe de altă parte, existența interdicției de înstrăinare înscrisă în cartea funciară anterior încheierii convenției și pronunțării hotărîrii.

Prevederile legale enunțate mai sus permit registratorului de carte funciară să verifice legalitatea formală a titlului în temeiul căruia se solicită înscrierea. Ordinul 633/2006 – art.63 - face trimitere la actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare. În cazul de față, registratorul a constatat în mod corect inexistența acordului la înstrăinare a titularului ipotecii legale, condiție specială a cărei lipsă atrage nulitatea absolută prevăzută în mod expres de lege.

Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, apel petenta, prin care a solicitat schimbarea în tot, în sensul admiterii plângerii formulate împotriva încheierii de carte funciară nr._/2011.

În motivarea cererii, apelanta petentă a arătat, în esență, că instanța de fond s-a limitat la preluarea formală a motivelor invocate de registratorul OCPI, înlăturând în totalitate motivele invocate de petentă, fără a opune vreun argument în acest sens. A precizat că prin sentința nr.1371/2010, pronunțată de Tribunalul D., actul juridic în temeiul căruia s-a solicitat intabularea dreptului de proprietate, potrivit dispoz. Art. 20 al. 3 din legea 7/1996 invocate de însăși instanța de fond, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea sa asupra imobilului teren în litigiu.

Apelanta a precizat, în continuare, că această sentință, intrată în puterea lucrului judecat, nu poate fi cenzurată de nicio altă instanță de judecată, cu atât mai mult de către O.C.P.I, iar registratorul de CF. avea obligația, sub sancțiunea prevăzută de lege de a

executa această hotărâre.

A mai menționat că în mod greșit, instanța de fond a reținut că sentința pe care a invocat-o nu ține loc de act autentic din moment ce ea însăși a reținut că prin aceasta, s-a constatat valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

În apărare, intimații AFP Codela prin D. B. și muncipiul C., prin primar au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

În cauză, nu au fost solicitate probe noi.

Analizând sentința atacată în raport de motivele de apel invocate, de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:

Conform art. 151 alin. 9 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, ,,de la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă”, care reglementează executarea silită a bunurilor mobile, de vreme ce art. 154 alin.5 din același act normativ face trimitere la prevederile anterioare: ,,Executorul fiscal care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispozițiile art. 151 alin. (9), (10) și (11), art. 152 alin. (1) și (2) și art. 153^1 fiind aplicabile.”

În consecință, interdicția instituită de dispozițiile art. 151 alin.9 este aplicabilă și în cazul executării silite a bunurilor imobile, ipoteca legală înscrisă în evidențele de CF constituind piedică la intabulare.

Totodată, se reține că registratorul are competența legală de a invoca aceste prevederi, având în vedere art. 63 alineatul 1 indice 1 din Ordinul ANCPI nr. 633/2006, potrivit cărora registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare. Or, actul nu îndeplinește cerințele instituite de ultima teză a articolului menționat. Registratorul de carte funciară nu a constatat și nu avea competența de a constata nulitatea absolută a actului care a intervenit ulterior indisponibilizării, ci a apreciat că acesta a încălcat dispoziții legale imperative, astfel că nu se putea dispune înscrierea în cartea funciară.

În ceea ce privește sentința civilă nr. 1371/2010 a Tribunalului D., instanța constată că, în mod corect, prima instanță a reținut faptul că numai dispozitivul hotărârii este susceptibil de executare, nefiind permis ca acesta să fie completat cu dispoziții cuprinse în considerentele acesteia.

În conformitate cu dispozițiile Ordinului nr. 633 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, art. 58 alin. 1, înainte de rezolvarea cererii de către registrator, asistentul - registrator verifică cererea în raport cu datele de carte funciară și menționează în referat dacă există sau nu piedici pentru efectuarea lucrării solicitate.

P. urmare, registratorul și, respectiv, asistentul - registrator sunt obligați să verifice toate înscrisurile atașate unei cereri de înscriere în cartea funciară și să constate dacă în raport cu acestea există sau nu vreo piedică la înscriere.

Atât registratorul de carte funciară cât și asistentul registrator, au procedat în mod legal și temeinic la verificarea înscrisurilor atașate cererii de înscriere și cartea funciară.

Instanța reține, totodată, faptul că, în cauză, există o piedică de CF, contrar criticii apelantei petente. Ea constă în împrejurarea că, prin sentința de care se prevalează apelanta, s-a dispus efectuarea unei înscrieri care contrazice interdicția de înstrăinare existentă.

Piedicile de carte funciară reprezintă motive formale ce împiedică efectuarea unor înscrieri care ar contraveni unor prevederi exprese din Legea nr.7/2126 a cadastrului și a publicității imobiliare sau din Codul civil, actele normative conexe ori principiilor de organizare a acestui sistem de publicitate imobiliară și este de datoria registratorului de carte funciară a le evidenția, respectiv a le da eficiență juridică prin respingerea cererilor de înscriere care nu îndeplinesc toate condițiile necesare din această perspectivă.

Opunerea unei piedici de carte funciară la înscrierea unei hotărâri judecătorești, nu echivalează cu încălcarea ori cenzurarea acesteia, ci evidențiază existența unei împrejurări extrinseci de natură a împiedica înscrierea.

P. urmare, se reține că nici registratorul de CF și nici prima instanță nu au cenzurat hotărârea judecătorească invocată ca titlu de către apelanta petentă, ci s-a procedat la analizarea și aplicarea dispozițiilor legale menționate anterior, imperative, prin raportare la care, intabularea dreptului de proprietate al apelantei nu este posibilă, orice act contrar acestor dispoziții legale, fiind lovite de nulitate absolută, expres prevăzută de lege. Așadar, se reține că registratorul constatând incidența nulității absolute, în raport cu principiul legalității înscrierilor care caracterizează regimul juridic al publicității imobiliare, nu putea dispune intabularea, față de nerespectarea legalității materiale ( care, conform doctrinei în materie, reprezintă cerința ca registratorul să cerceteze, pe de o parte, dacă înscrisul pe baza căruia se solicită înscrierea întrunește condițiile de fond și de formă impuse de lege pentru înscrierea dreptului și, pe de altă parte, dacă din însuși cuprinsul cărții funciare, nu există vreo piedică la efectuarea înscrierii).

Pe de altă parte, instanța reține, contrar criticii apelantei petente că executarea unei hotărâri judecătorești poate avea loc, numai cu respectarea legii, iar nu contrar literei și spiritului său, iar prin aceasta, nu trebuiesc nesocotite drepturile aparținând unor terți, care nu au fost părți în cauza în care s-a pronunțat hotărârea menționată și pentru care actul jurisdicțional este opozabil ca fapt juridic.

Totodată, se reține că, în mod corect, instanța de fond a reținut că prevederile art. 1746 alin. 3 cod civil, invocate de apelantă, nu sunt incidente în cauză deoarece acestea au caracter general față de normele legale mai sus amintite, care au caracter special și se aplică cu prioritate.

Având în vedere toate aceste considerente, în temeiul art. 296 C.pr.civ., instanța urmează să respingă cererea de apel formulată și să păstreze hotărârea ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de apelanta petentă Asociația Agricolă A. 2001 împotriva sentinței civile nr._ din 06.12.2012 a Judecătoriei B., pe care o păstrează.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 02.04.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

S. NEGULESCUIONELA L.

GREFIER,

N. C.

Thred.IL/NC-19.04.2013-4 ex.

Judecător fond I. V.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 121/2013. Tribunalul BRAŞOV