Fond funciar. Decizia nr. 921/2012. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 921/2012 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 02-07-2012 în dosarul nr. 921/2012
- ROMÂNIA -
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Complet specializat în soluționarea litigiilor de fond funciar
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 921 / R
Ședința publică din data de 02.07.2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE – D. M. – judecător
Judecător – A. G.
Judecător –S. Ș. M.
Grefier – C. M. A.
P. astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de către recurentul reclamant D. W., în contradictoriu cu intimata pârâtă C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Șercaia, reprezentată prin Primar, împotriva Sentinței civile nr. 237/13.02.2012, pronunțată de Judecătoria R. în dosarul civil nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 14 iunie 2012, când recurentul a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 260 Cod procedură civilă, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 19.06.2012, iar apoi, din aceleași motive, a amânat pronunțarea succesiv pentru data de 22 iunie 2012, și respectiv 02 iulie 2012, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Prin sentința civilă nr. 237/13.02.2012, Judecătoria F. a admis excepția lipsei de interes a reclamantului D. W., invocată de către pârâta C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Șercaia, în consecință, a respins acțiunea civilă astfel cum a fost precizată de către reclamantul D. W., în contradictoriu cu pârâta C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Șercaia, având ca obiect litigiu fond funciar.
P. a se pronunța în acest sens, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1095/07.10.2005 a Judecătoriei F. pronunțată în dosar nr.979/2004 a fost admisă acțiunea reclamantului, anulat titlu de proprietate nr._/18.03.2003 referitor la amplasamentul celor 5 ha fâneață, menținând titlu de proprietate, în ceea ce privește amplasamentul terenului arabil (parcelele 1731/2, 1649, 1132, 1135/1), comisia locală fiind obligată a pune în posesie pe reclamant cu suprafața de 2 ha arabil și 3 ha fâneață pe vechile amplasamente (în zonele Albie Ri, Verzerie sau CIS Șercaia – Drumul Vadului. Această sentință a fost desființată în calea de atac prin decizia civilă nr.47/R/25.01.2006 pronunțată de Tribunalul B. în dosar nr.1930/2005 și pe cale de consecință respinsă acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul D. W..
Prin sentința civilă nr. 1085/09.10.2006 a Judecătoriei F. pronunțată în dosar nr.771/2006 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamantului D. W. și pe cale de consecință respinsă acțiunea reclamantului având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._ emis pe numele pârâtului O. I. și obligarea la punerea sa în posesie cu privire la suprafețele de teren arabil înscrise în titlu de proprietate menționat. Prin aceeași sentință a fost respinsă și acțiunea reclamantului conexată având ca obiect anularea parțială a procesului verbal de punere în posesie întocmit de comisia locală și a titlului de proprietate nr._ emis de comisia județeană. Această sentință a fost menținută în calea de atac prin respingerea recursului formulat de recurentul-reclamant, potrivit deciziei civilă nr.150/R/07.02.2008 pronunțată de Tribunalul B. în dosar nr._ .
Prin sentința civilă nr. 1221/29.06.2009 a Judecătoriei F. pronunțată în dosar nr._ au fost admise ca fondate excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamantului D. W., cu privire la petitele a, b și c din acțiunea precizată și majorată, excepții invocate de către pârâtul M. M. și pârâta C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate, în baza Legii nr. 18/1991 și, în consecință respinsă acțiunea civilă pentru constatarea nulității totale sau parțiale a titlurilor de proprietate nr._ din 24.10.1994 și respectiv nr._ din 24.10.1994, eliberate de C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe numele pârâților M. G. și M. M., respinsă cererea formulată de către reclamantul D. W. împotriva Comisiei Județene B., pentru stabilirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, prin care se solicită obligarea pârâtei să anuleze titlurile de proprietate menționate mai sus în cazul în care instanța va constata nulitatea acestora, respinsă cererea formulată de către reclamant împotriva Prefectului Județului B., prin care solicită obligarea acestuia să ateste pierderea totală sau parțială a dreptului de proprietate a celor doi pârâți și trecerea terenului, eliberat astfel, în domeniul privat al comunei și respinsă cererea reclamantului formulată împotriva Comisiei Locale de fond funciar Șercaia și împotriva Comisiei județene B. de stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin care s-a solicitat modificarea procesului verbal de punere în posesie nr. 38/12, în sensul anulării și refacerii lui, cu includerea, dacă va fi cazul, a suprafeței de 0,3366 ha, cerută la lit.c (arabil sau echivalent arabil) și obligarea Comisiei județene de a modifica titlu de proprietate nr._/18.03.2003, emis nelegal, în sensul anulării și refacerii acestuia plus, dacă va fi cazul, cu suprafața de 0,3366 ha, cerută la lit. c ca arabil sau ca echivalent arabil.
Prin sentința civilă nr. 824/07.06.2007 a Judecătoriei F. pronunțată în dosar nr._ a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul D. W., împotriva pârâților primarul Comunei Șercaia, C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Șercaia și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B., și în consecință obligat pârâtul primarul . acțiune în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/24.01.1995, emis de C. județeană pentru aplicarea Legii 18/1991 B., în favoarea numitului O. I., pentru suprafața de 4 ha teren agricol, fiind respinse celelalte capete de cerere ale acțiunii. Această sentință a fost menținută în calea de atac a recursului potrivit deciziei civile nr.534/R/16.08.2007 a Tribunalului B..
Prin sentința civilă nr. 1714/22.10.2010 a Judecătoriei F. pronunțată în dosar nr._ a fost admisă contestația la executare formulată de contestatorul Primarul Comunei Șercaia – P. C., în contradictoriu cu intimatul D. W. și în consecință dispusă anularea actelor de executare din dosarul execuțional nr.357/2010 al biroului executorului judecătoresc F. A. V., respectiv somația de plată emisă la data de 13.08.2010, în dosarul menționat.
În considerentele sentinței menționate s-a avut în vedere prevederile disp.art.6 din Decret nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, respectiv acela că dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar pentru calculul termenului de prescripție este important să se determine momentul din care acest termen începe să curgă, reglementat de art.7 din același act normativ ce instituie regula potrivit căreia termenul pentru exercitarea dreptului de a cere executarea silită curge de la nașterea dreptului.
Titlu executoriu în temeiul căruia a fost începută executarea silită l-a reprezentat sentința civilă nr.824/2007 a Judecătoriei F., devenită definitivă la momentul pronunțării – 07.06.2007. Dreptul creditorului de a cere încuviințarea executării silite s-a născut la data de 07.06.2007, astfel că în termen de 3 ani de la această dată, acesta trebuia să își exercite acest drept, or acesta a formulat cerere de executare silită la data de 13.08.2010 fiind înregistrată la B.E.J. F. A. sub nr.357/13.08.2010, cu depășirea termenului imperativ instituit de lege în acest sens. Potrivit disp.art.405 alin.3 cod proc.civ. “prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.
Instanța a mai reținut că intimatul nu a dovedit vreun caz de suspendare sau întrerupere a cursului prescripției dreptului de a cere și a obține executarea silită sau vreo cauză de împiedicare mai presus de voința creditorului pentru ca acesta din urmă să fie repus în termen. În consecință instanța a apreciat că actul începător de executare silită a avut loc la data de 13.08.2010, după ce a expirat dreptul de a cere executarea silită, și anume la două luni de la termenul limită (07.06._) în care creditorul era îndreptățit a solicita executarea silită, depășind astfel termenul imperativ instituit de lege în acest sens, situație față de care a fost admisă contestația la executare .
Pârâta a invocat excepția lipsei de interes legitim a reclamantului motivat de faptul că dreptul de proprietate ce face obiectul litigiului funciar a fost reconstituit în proprietatea autorilor reclamantului, care au fost puși în posesia efectivă a terenului și au primit titlurile de proprietate aferente, reclamantul fiind doar urmaș acceptant al succesiunii după titularii dreptului de proprietate. Acceptând succesiunea proprietății așa cum a fost dobândită de autorii săi nu are calitate să conteste ceea ce nici autorii săi nu a contestat. S-a precizat că s-au eliberat titluri de proprietate pentru întreaga suprafață reconstituită autorilor săi.
La termenul de judecată din data de 05.12.2011 față de precizările reprezentantei pârâtei în sensul că punerile în posesie au fost făcute antecesorilor reclamantului, instanța a pus în vedere reprezentantei pârâtei să depună la dosar înscrisuri din care să rezulte că poziția privind punerea în posesie a reclamantului și a antecesorilor acestuia este închisă, respectiv că au fost făcute punerile în posesie, semnate procesele verbale de punere în posesie și emis titlu de proprietate.
P. termenul de judecată din data de 09.01.2012 a fost depus la dosar procesul verbal nr.38/12 cu suprafața primită în proprietate de 15,48 ha către numitul D. I., înscris ce poartă semnătura în dreptul proprietarului.
P. termenul de judecată din data de 30.01.2012 a fost depusă la dosar adresa nr.282/26.01.2012 emisă de Primăria Șercaia prin care s-a specificat faptul că în arhiva Primăriei Șercaia există referitor la D. I. 2 procese verbale în xerocopie de punere în posesie cu aceeași suprafață de 15 ha și 4800 mp cu același amplasament și care nu au înscrise data întocmirii, însă aceasta este anterioară emiterii titlului de proprietate.
Cum titlu de proprietate nr._/18.03.2003 în momentul de față emis pe numele antecesorului reclamantului - D. I. (fila 76, 77) pentru suprafața de 15,48 ha nu este anulat, nici chiar parțial, iar întocmirea procesului verbal de punerea în posesie potrivit adresei menționate mai sus a avut loc anterior emiterii titlului, precum și față de faptul că potrivit sentinței civile nr. 1714/22.10.2010 a Judecătoriei F. pronunțată în dosar nr._, sentința civilă nr.824/2007 a Judecătoriei F., și-a pierdut puterea executorie, instanța a apreciat că excepția lipsei de interes a reclamantului D. W., invocată de către pârâta C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Șercaia, este admisibilă, reclamantul față de toate înscrisurile menționate mai sus în momentul de față neavând interes în prezenta cauză de a solicita pârâtei să îi ofere alte amplasamente în locul celor 5 hectare fâneață neacceptate dintre care 2,86 ha pe vechile amplasamente pe terenul CIS Șercaia Drumul Vadului în locul a 3 hectare neacceptate. Cele 2,864 ha din vechile amplasamente să fie comasate, la marginea de N a tarlalei CIS – Șercaia – Drumul Vadului pe și în vecinătatea parcelei A1595 (0,864 ha) aflată chiar la extremitatea nordică a solei respective.
În ceea ce privește cererea reclamantului de cercetare a falsului privind procesul verbal de punere în posesie, instanța a apreciat că această cerere nu poate fi avută în vedere de către instanță fiind depusă după rămânerea cauzei în pronunțare.
Față de toate acestea considerente instanța a admis excepția lipsei de interes a reclamantului D. W., invocată de către pârâta C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Șercaia, și a respins acțiunea civilă astfel cum a fost precizată de către reclamantul D. W. în contradictoriu cu pârâta C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Șercaia, având ca obiect litigiu fond funciar.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamantul D. W. solicitând modificarea sau casarea sentinței civile, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată.
În motivare, reclamantul a invocat excepția puterii de lucru judecat împotriva excepției lipsei interesului deoarece această excepție ca și a lipsei calității procesuale active a mai fost judecată atât în cauza civilă din dosarul nr._ cât și în dosarul_ ambele, ale Judecătoriei F..
A susținut recurentul că în ambele litigii, instanțele i-au recunoscut interesul legitim de a cere comisiei locale de fond funciar reconstituirea dreptului de proprietate pe alte amplasamente decât cele neacceptate.
A considerat recurentul că în toate cele trei dosare există același raport juridic sau identitate de „materie litigioasă”.
Recurentul a apreciat că principalul vinovat pentru neexecutarea sentinței civile 824/2007 este primarul, care l-a dus în eroare timp îndelungat.
A susținut recurentul că instanța de fond a pronunțat excepția lipsei de interes pe baza unui înscris falsificat, intodus în proces la termenul din 09.01.2012, pentru prima oară, după toate procesele pe care le-a avut. Se mai arată că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese fără echivoc că în 2003 și 2004 nu era pus în posesie, că procesul verbal de punere în posesie 38/2012 nu era semnat și respectiv, că procesul verbal nesemnat la rubrica „proprietar”, dar semnat de el pe verso și pe fila atașată în 22.07.2003 stă la baza emiterii nelegale a titlului de proprietate_, pe numele tatălui său, înaintea punerii în posesie.
A considerat recurentul că nici un proces verbal de punere în posesie nu putea fi redactat și nu putea să ființeze înaintea hotărârii comisiei județene și mai ales, înaintea apariției Regulamentului aprobat prin HG 1172/2001, ori tatăl său, D. I. a decedat în 1999 și prin urmare, nu avea cum să semneze ceva ce nu exista.
A menționat recurentul că el nu a semnat decât pe verso și pe fila atașată, neacceptând amplasamentul celor 5 ha de fâneață degradată.
La termenul de judecată din 14.06.2012, în recurs, instanța a încuviințat pentru recurentul reclamant proba cu înscrisuri.
Examinând sentința civilă prin prisma motivelor de recurs invocate, având în vedere actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale incidente, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea dedusă judecății astfel cum a fost precizată, inițial, recurentul a investit instanța de judecată cu obligarea primarului să aducă la îndeplinire dispozitivul sentintei civile 824/2007 și respecitv, al deciziei civile nr. 534/R; obligarea comisiei locale să propună primarului înaintarea acțiunii în constatarea nulității absolute a titlului O. I. și respectiv, obligarea aceleiași pârâte să-i ofere alte amplasamente în locul celor 5 ha neacceptate, conform art. 10 alin. 1 din HG 890/2005.
La termenele de judecată din 12.09.2011 și 26.09.2011, dar și prin cererea formulată și depusă la dosarul cauzei (fila 66), recurentul reclamant a invederat instanței că înțelege să renunțe la primul petit al cererii de chemare în judecată, menținându-și cererea privind obligarea Comisiei Locale de fond funciar Sercaia să-i ofere alte amplasamente în locul celor 5 ha fâneață neacceptate, dintre care 2,864 ha pe vechile amplasamente, în locul a 3 ha neacceptate.
Cu privire la excepția puterii de lucru judecat invocată de reclamant prin motivele de recurs, relativ la pronunțarea instanțelor asupra acestei excepții in alte litigii, instanța constată că este neîntemeiată.
P. a exista putere de lucru judecat dedus într-un proces din hotărârea pronunțată într-un proces anterior, potrivit art. 1201 Cod Civil, trebuie să existe triplă identitate cerută de acest text: de persoane, de obiect și de cauză și, nu în ultimul rând, este necesar ca prima hotărâre rămasă definitivă să fi rezolvat în fond procesul dintre părți.
În consecință, împrejurarea că în în alte cauze instanța s-a pronunțat asupra excepției lipsei de interes a recurentului nu poate fi reținută cu autoritate de lucru judecat, în raport de prezenta cauză dedusă judecății, deoarece îndeplinirea acestei condiții pentru a fi parte parte în proces – interesul, trebuie analizat în cauza pendinte.
Criticile formulate de recurent, în sensul că instanța și-a întemeiat soluția pronunțată pe baza unui înscris falsificat nu poate fi primită, deoarece recurentul reclamant nu a investit legal instanța de judecată cu verificarea de scripte, formulând o astfel de cerere la data de 02.02.2012, după închiderea dezbaterilor și rămânerea în pronunțare.
Din analizarea probatoriului administrat, în mod întemeiat, instanța de fond a apreciat că este lipsită de interes solicitarea recurentului reclamant de a fi obligată C. L. de fond funciar Sercaia să-i ofere alte amplasamente în locul celor 5 ha fâneață neacceptate, dintre care 2,864 ha pe vechile amplasamente, în locul a 3 ha neacceptate.
Prin Hotărârea nr. 166/29.11.2002 a Comisiei Județene B. a fost validată propunerea Comisiei Locale de reconstituirea dreptului de proprietate aparținând antecesorului recurentului, pentru suprafața de 15,48 ha. Urmare a acesteia, a fost emis procesul verbal de punere în posesie asupra terenului și titlul de proprietate nr._/18.03.2003, potrivit căruia, antecesorul recurentului a primit în proprietate 10 ha și 4899 mp teren arabil și respectiv, 5 ha teren având categoria de folosință fâneață.
Prin acțiunea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr. 1930/2005 al Judecătoriei F., recurentul a solicitat anularea Hotărârii nr. 166/2002, a procesului verbal de punere în posesie și respectiv a Titlului de proprietate nr._/18.03.2003 emis de C. Județeană, sub aspectul amplasamentului celor 5 ha de fâneață.
Prin decizia civilă nr. 47/R/25.01.2006 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr. 1905/2005, acțiunea recurentului a fost respinsă irevocabil.
În cauză, așa cum corect a reținut și instanța de fond, intimata a depus la dosarul cauzei două procese verbale în xerocopie, de punere în posesie a antecesorului recurentului, asupra suprafeței de 15,48 ha teren, unul purtând semnătura defunctului D. I..
Având în vedere împrejurarea că titlul de proprietate emis antecesorului recurentului pentru suprafața de 15,48 ha este în ființă, nefiind anulat sub aspectul amplasamentului celor 5 ha de teren fâneață, fiind totodată efectuată punerea în posesie, în mod întemeiat, instanța de fond a apreciat că acțiunea formulată de recurentul reclamant este lipsită de interes.
P. considerentele reținute, în baza art. 312 alin. 1 Cod Procedură Civilă, tribunalul va respinge recursul declarat de recurentul D. W. împotriva sentinței civile nr. 237/13.02.2012 pronunțată de Judecătoria B., pe care o va menține.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul D. W., impotriva sentinței civile nr. 237/13.02.2012, pronunțată de Judecătoria F., în dosarul civil nr._, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședință publică azi, 02.07.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. M. A. G. S. Ș. M.
GREFIER
Pt. C. M. A.
aflat în concediu de odihnă
semnează
Grefier șef secție,
I. M.
Red.SSM./07.08.2012
Tehnored. E.M./08.08.2012
- 2 ex -
Jud. fond M. C. G.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1130/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 1123/2012. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
