Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 843/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 843/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 843/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 843/.> Ședința publică de la 25 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. F.
Judecător M. I. B.
Grefier N. C.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta reclamantă C. Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România prin Direcția Regională de D. și Poduri B., prin reprezentant legal în contradictoriu cu intimata P. L. E., împotriva încheierii Camerei de consiliu pronunțate la data de 07.04.2015 în dosarul nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect investire cu formulă executorie.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța constată că în prezenta cauză nu se impunea citarea intimatei, procedura în speță fiind necontencioasă, având în vedere că obiectul pricinii îl constituie investirea cu formulă executorie a procesului verbal de constatare contravenții, ca urmare, dispune radierea petentului din citativ și din sistemul informatic ECRIS.
De asemenea, instanța constată că apelanta reclamantă a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, fila 9, astfel cum s-a dispus prin rezoluția instanței aflată la fila 5 din prezentul dosar.
Instanța procedează la anularea taxei judiciare de timbru.
Constatând că apelanta reclamantă a solicitat judecata cauzei și în lipsă, față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare asupra cererii de apel.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin Încheierea ședinței Camerei de Consiliu din data de 07.04.2015 pronunțată în dosarul civil nr._, Judecătoria B. a respins cererea de învestire cu formulă executorie a procesului verbal . 12_/2012 formulată de creditorul C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE din ROMÂNIA, prin Direcția Regională de D. și Poduri B., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această încheiere prima instanță a reținut că, prin cererea formulată, creditorul C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA a solicitat învestirea cu formulă executorie a procesului verbal . 12_/2012 .
Potrivit art.6401 alin.1 C.proc.civ., titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse în executare numai dacă sunt învestite cu formulă executorie, iar conform art. 6401 alin. 3 C.proc.civ., instanța va verifica dacă înscrisul întrunește toate condițiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum și alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege.
D. economia dispozițiilor legale, instanța a reținut că pentru a fi admisă cererea de învestire cu formulă executorie, trebuie a se analiza mai întâi dacă titlul care se dorește a fi învestit este titlu executoriu.
Or, instanța a constatat că prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6/2015 s-a statuat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Totodată s-a mai reținut că procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art.283 din Codul de procedură civilă, prezumție care nu funcționează împotriva terților, ci în favoarea lor. În plus, Înalta Curte de Casație și Justiție a mai statuat că un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică. În acest sens, instanța reține că procesul verbal menționat, comunicat contravenientului pe suport de hârtie, nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator. Procesul-verbal de contravenție reprezintă un act administrativ unilateral cu caracter individual și produce efecte juridice doar în măsura în care a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale. Având în vedere că materializează o manifestare de voință cu caracter unilateral a unei autorități publice, prin intermediul agenților constatatori, procesul verbal trebuie să cuprindă semnătura olografă a agentului constatator.
Prin urmare, observând că procesul verbal nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, instanța a reținut că acesta este nul absolut, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și nu poate produce efecte juridice. Verificând, conform art. 6401 alin. 3 C.proc.civ., dacă înscrisul întrunește toate condițiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, instanța a reținut că procesul verbal nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, astfel încât nu poate produce efecte juridice, este lipsit de forță executorie și nu constituie titlu executoriu.
Pentru aceste considerente, întrucât procesul verbal nu este titlu executoriu, instanța, în baza dispozițiilor art. 6401C.proc.civ, a respins cererea de învestire cu formulă executorie.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel apelanta creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA, prin DRDP B. considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii de apel, apelanta a arătat că procesul verbal a fost generat și semnat electronic, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001, de către agentul constatator al CNADNR - CESTRIN București, certificat emis de Certsign S.A.– furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
Prevederile Deciziei nr.6/2015 a I.C.C.J. nu au aplicabilitate la procesele verbale încheiate înainte de publicarea acestei decizii, întrucât, potrivit art. 517 alin. 2 și 4 C.pr.civ., decizia se pronunță numai în interesul legii și nu au efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din aceste procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Apelanta susține că, potrivit principiului neretroactivității legii civile, decizia se aplică pentru viitor, adică pentru procesele verbale emise după data de 25.03.2015, data publicării în Monitorul Oficial.
În drept, s-au invocat prevederile art.466 C.pr.civ., O.G. nr.15/2002, Legea nr.455/2001, HG nr.1259/2001.
Examinând, în conformitate cu prevederile art.479 alin.1 C.proc.civ., hotărârea atacată în raport de motivele de apel invocate de către apelanta-petentă, văzând că nu există motive de apel de ordine publică, Tribunalul reține următoarele:
Hotărârea atacată are la bază dispozițiile unei decizii date într-un recurs în interesul legii de către instanța supremă, decizie care era deja publicată în Monitorul Oficial la data pronunțării sale. Astfel, la data pronunțării sentinței apelate, respectiv 09.04.2015, în Monitorul Oficial al Românei, partea I, nr. 199/25.03.2015, fusese publicată Decizia ÎCCJ nr. 6 din 16.02.2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, prin care s-a statuat că: „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Conform art. 517 alin. 4 C.pr.civ., dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că procesele verbale de tipul celui pentru care apelanta petentă a solicitat învestirea cu formulă executorie sunt lovite de nulitate absolută, rezultă că, indiferent dacă există sau nu certificat emis de furnizorul de servicii de certificare acreditat potrivit legii, acest înscris nu întrunește condițiile de formă cerute de lege pentru a fi învestit cu formulă executorie, respectiv nu poate fi titlu executoriu, lipsind semnătura agentului constatator.
Susținerea apelantei în sensul că decizia în interesul legii evocată mai sus s-ar aplica doar proceselor verbale încheiate ulterior publicării acesteia în Monitorul Oficial, conform principiului neretroactivității legii civile, nu poate fi reținută.
În acest sens se reține, în primul rând, că acest principiu vizează aplicarea în timp a legii, iar nu a unor hotărâri judecătorești. O decizie a unei instanțe de judecată, fie și a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată într-un recurs în interesul legii, nu reprezintă un act normativ, nu se circumscrie noțiunii de ,,lege”, nici în sens restrâns și nici în sens larg. Prin intermediul său, nu se legiferează, nu se reglementează raporturi de drept civil, nu se dau dispoziții general valabile, ci doar se interpretează acte normative preexistente. Prin urmare, aplicarea sa nu este supusă principiilor de aplicare a legii în timp. Acestea nu pot viza decât normele de drept interpretate de instanța supremă or, erau în vigoare la data emiterii procesului-verbal în discuție.
În al doilea rând, aserțiunea apelantei contrazice scopul reglementării recursului în interesul legii. Potrivit art. 514 C.pr.civ., finalitatea acestei instituții este asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție este chemată să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de către instanțele judecătorești, recursul în interesul legii neputând avea ca obiect elemente de fapt ale cauzei. Data publicării este cea de la care hotărârea dată în interesul legii devine obligatorie pentru instanțe, ceea ce înseamnă că, de la momentul arătat, la soluționarea cauzelor în care se ridică problema de drept rezolvată prin decizia în interesul legii, instanțele sunt legate de dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În aceste circumstanțe, respectând modul de dezlegare a problemei de drept ce vizează valabilitatea proceselor-verbale de natura celui a cărui învestire s-a solicitat în speță, în mod corect prima instanță a statuat că acesta este lovit de nulitate și, prin urmare, nu poate constitui titlu executoriu. Pe cale de consecință, în mod evident este lipsit de relevanță faptul că data emiterii acestui act este situată anterior publicării în monitorul oficial a deciziei în interesul legii menționată.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 480 alin.1 C.pr.civ., instanța urmează să respingă cererea de apel promovată și să păstreze soluția primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA, prin DRDP B. împotriva încheierii ședinței Camerei de Consiliu din data de 07.04.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ pe care o păstrează.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică azi, 25.06.2015.
Președinte, Judecător,
C. F. M. I. B.
pentru judecător aflat în concediu legal de odihnă,
semnează Președinte Tribunal B.
jud. A. N. M.
Grefier,
N. C.
Redactat jud. BMI/27.07.2015
Tehnored. NC/_
Jud. fond MA
3 ex.
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... | Cereri. Decizia nr. 847/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
