Pretenţii. Decizia nr. 670/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 670/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 09-05-2013 în dosarul nr. 670/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ NR.670/R
Ședința publică din data de 9 mai 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. F. – JUDECĂTOR
JUDECĂTOR: I. L.
JUDECĂTOR: D. O. P.
GREFIER: C. N.-D.
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenții reclamanți N. E. M., N. A. și G. Z. în contradictoriu cu intimata pârâtă S. Națională de T. F. de Călători C. Călători SA – Sucursala de T. F. de Călători B., împotriva sentinței civile nr._/14.11.2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul civil nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Se prezintă d-na avocat Tako M., apărătorul reclamanților la judecata în fond a cauzei, care învederează că nu îi mai reprezintă pe aceștia și în calea de atac a recursului, întrucât nu au încheiat un contract de asistență juridică în acest sens.
Față de cele învederate de către d-na avocat Tako M., instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Cercetând actele și lucrările dosarului, instanța constată că prin cererea de recurs formulată, recurenții reclamanți au solicitat ca judecarea cauzei să se realizeze și în lipsă.
De asemenea, instanța constată că prin întâmpinarea formulată, intimata pârâtă a invocat excepția de netimbrare a recursului și excepția lipsei calității procesuale pasive a Sucursalei de T. F. de Călători B..
În ceea ce privește excepția de netimbrare a recursului, instanța o respinge, având în vedere că recurenții reclamanți au timbrat recursul potrivit dovezilor aflate la filele 15,16 din dosarul cauzei.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța se va pronunța asupra acestei prin decizia pe care o va da.
Față de solicitarea de judecare în lipsă a cauzei, instanța rămâne în pronunțare, atât asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, cât și asupra cererii de recurs dedusă judecății.
TRIBUNALUL:
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin sentința civilă nr._/14.11.2012 a Judecătoriei B. a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul N. I. și continuată de moștenitorii N. E. M., N. A., G. Z. în contradictoriu cu pârâta S. NAȚIONALĂ DE T. F. DE CĂLĂTORI C. CĂLĂTORI S.A., SUCURSALA DE T. F. DE CĂLĂTORI B..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență că, prin sentința penală nr. 216/09.02.2010 a Judecătoriei B., rămasă definitivă prin respingerea recursului, s-a dispus obligarea lui N. losif în solidar cu partea responsabilă civilmente (SNTFC „C. Călători" S.A. -Subunitatea Depoul C. B.), la plata către partea civilă D. C. a sumei de 158 lei reprezentând daune materiale, 2000 euro daune morale (sumă ce se va plăti în echivalent) și 800 lei reprezentând onorariu parțial apărător ales, partea responsabila civilmente răspunzând în cadrul acțiunii civile în calitatea sa de comitent pentru fapta prepusului, adică a lui N. losif.
Instanța a apreciat ca întemeiate apărările pârâtei, potrivit cărora răspunderea comitentului este o răspundere pentru fapta altuia și nu pentru propria sa faptă, iar solidaritatea dintre comitent și prepus sunt prevăzute în folosul victimei, constituind măsuri de garantare a intereselor acesteia.
A mai reținut că reclamantul avea obligația ca în prezenta cauză să justifice partea din culpă ce incumbă comitentului, în caz contrar făptuitorul singur, N. losif, urmând să suporte repararea prejudiciului pe care l-a cauzat prin fapta sa.
Potrivit art. 1169 C cv reclamantul nu a dovedit existența vreunei culpe a comitentului la producerea prejudiciului cauzat victimei.
Instanța a reținut de asemenea că, în dosarul execuțional 404/2011 al B.E.J. T. C. T., reclamantul a achitat întreaga despăgubire datorată victimei.
În drept, instanța a reținut că răspunderea comitenților pentru prejudiciile cauzate de prepușii lor este reglementată în art. 1000 alin 3 Cod civil, potrivit căruia „stăpânii și comitenții (răspund) de prejudiciul cauzat de servitorii și prepușii lor in funcțiile ce li s-au încredințat", precum și că răspunderea comitenților reprezintă un caz de răspundere civilă delictuală indirectă cu cea mai mare aplicare în practică, între comitent și victimă sa stabilește un raport de răspundere indirectă, iar comitentul răspunde nu ca făptuitor ci ca garant pentru fapta altuia. În aceste condiții comitentul care a despăgubit pe victimă se poate întoarce cu acțiune în regres împotriva prepusului care, fiind autorul faptei ilicite, trebuie să suporte, în final, el însuși prejudiciul cauzat.
A mai reținut că, în speță, prin sentința penală nr. 216/09.02.2010 a Judecătoriei B. s-a reținut în mod expres lipsa oricărei culpe a comitentului în producerea prejudiciului, iar acest aspect nu mai poate li repus în discuție în cadrul acțiunii în regres, în caz contrar încălcându-se principiul autorității de lucru judecat a hotărârii penale definitive, prin care s-au stabilit faptele, persoanele care le-au săvârșit și vinovăția acestora.
În cauză reclamantul a răspuns în calitate de prepus pentru fapta proprie (art. 998-999 Cod civil), iar comitentul pentru fapta altuia, în calitate de garant ori, în condițiile în care victima a fost despăgubită de către prepus, răspunderea comitentului încetează.
Instanța a reținut că pârâta a invocat prin concluziile scrise excepția lipsei calității procesuale pasive a Sucursalei de T. F. de Călători B., întrucât, începând din data de 28.08.2012, subunitatea Depoul C. B. (partea responsabilă civilmente din dosarul nr._ ) nu mai este subunitate a pârâtei. ci este o subunitate a Societății Naționale de T. F. de Călători „Cl-R Călători" S.A., iar în condițiile art. 150 C.pr.civ. raportat la art. 152 C.pr.civ. a lăsat nesoluționată această excepție, reținând că aceasta a fost invocată după închiderea dezbaterilor.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții (moștenitorii reclamantului inițial, decedat pe parcursul procesului).
În dezvoltarea motivelor de recurs, aceștia au arătat că pârâta nu s-a prezentat în cauză și nu a depus întâmpinare, iar acțiunea a fost respinsă de instanță pe motivarea răspunsului pârâtei la convocarea la conciliere directă.
Au mai arătat că autorul lor, N. I., nu a avut nici o culpă, fiind condamnat pe nedrept, și a achitat suma de bani solicitată de partea vătămată întrucât i-a fost teamă să nu piardă apartamentul.
În final, reclamanții au solicitat reanalizarea întregului material probator administrat în cauză.
Recursul a fost legal timbrat.
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și invocând totodată excepția lipsei calității sale procesuale pasive, cu motivarea că, începând cu data de 28.08.2012, subunitatea Depoul C. B. nu mai constituie o subunitate a intimatei, ci a Societății Naționale de T. F. de Călători „C. Călători” S.A., ceea ce rezultă din Hotărârea A.G.A. nr. 14/27.08._ și din organigrama societății.
Analizând cu prioritate excepția invocată, în conformitate cu prevederile art. 137 alin. 1 C.pr.civ. și ținând seama de caracterul de fond, absolut și peremptoriu al acesteia, Tribunalul constată că aceasta este neîntemeiată.
Se reține că intimata a depus, în susținerea excepției, Hotărârea nr. 14/27.08.2012 emisă de acționarul unic al acesteia, Statul Român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin care s-au aprobat structura organizatorică a S.N.T.C.F. C. Călători S.A., structura organizatorică a Sucursalelor de T. feroviar de Călători 1-8, structura organizatorică a Recepțiilor tehnice material rulant și structura organizatorică a Oficiului Central Exploatare Sisteme Electronice de Emitere.
Atașat acestei hotărâri, intimata a depus organigramele Sucursalei de T. F. de Călători B. și respectiv cea a SNTFC C. Călători S.A., prezentate în mod figurativ, sub forma unor grafice, din care însă nu rezultă cele susținute, referitoare la modalitatea de subordonare a diferitelor unității în cadrul societății naționale.
Instanța apreciază că o atare „organigramă”, în care sectoarele de activitate sunt codificate prin cifre și reprezentate grafic, nu este aptă, din punct de vedere probatoriu, să facă dovada celor susținute cu privire la subordonarea subunității care a avut calitatea de parte în procesul penal, aceste aspecte ținând de organizarea societății și trebuind să fie reglementate în scris, cu suficientă claritate pentru a fi opozabile terților, iar actele depuse de pârâtă la dosar sunt simple scheme grafice fără valoare probatorie.
În ceea ce privește cererea de recurs, instanța constată că împrejurarea că pârâta nu a fost reprezentată în proces și nu a depus întâmpinare nu are nici o relevanță din punctul de vedere al legalității și temeiniciei soluției pronunțate, prezența în proces și respectiv depunerea întâmpinării nefiind obligatorii.
În ceea ce privește susținerea recurenților, potrivit căreia autorul lor nu a fost vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat, Tribunalul constată că aceasta echivalează cu repunerea în discuție a unor constatări cuprinse într-o sentință penală definitivă, ceea ce nu este permis, deoarece în caz contrar s-ar aduce atingere principiului autorității de lucru judecat.
În fine, în ceea ce privește solicitarea de reanalizare a probatoriului, instanța constată că acesta nu reprezintă propriu-zis un motiv de recurs, întrucât nu face nici o referire concretă la eventuala nelegalitate sau netemeinicie a sentinței sub aspectul analizei ori interpretării probelor, neputând fi avut în vedere în mod generic.
Chiar dacă recursul de față este supus dispozițiilor art. 304 ind. 1 C.pr.civ., aceasta înseamnă că motivele de recurs nu sunt limitate la cele prevăzute de art. 304 C.pr.civ., iar nu că recursul ar putea să nu fie motivat, instanța fiind ținută să se pronunțe exclusiv în limita motivelor invocate.
Față de aceste considerente, în baza art. 137 alin. 1 C.pr.civ., Tribunalul urmează a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de intimata-pârâtă S. Națională de T. F. de Călători C.F.R. Călători S.A. – Sucursala de T. F. de Călători B., iar în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civ. urmează a respinge recursul declarat de reclamanții N. E. M., N. A. și G. Z. împotriva sentinței civile nr._/14.11.2012 a Judecătoriei B., care va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de intimata-pârâtă S. NAȚIONALĂ DE T. F. DE CĂLĂTORI C.F.R. CĂLĂTORI S.A. – Sucursala de T. F. de Călători B..
Respinge recursul declarat de reclamanții N. E. M., N. A. și G. Z. împotriva sentinței civile nr._/14.11.2012 a judecătoriei B., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. F. I. L. D. O. P.
GREFIER,
C. N.-D.
Red. CF/03.06.2013
Tehnored.CL/04.06.2013
Jud fond – C. M.
2 ex.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Fond funciar. Decizia nr. 675/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
