Uzucapiune. Decizia nr. 549/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 549/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 549/2015
ROMÂ NIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ NR.549/R
Ședința publică de la data de 15.12.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - D. M.
JUDECĂTOR - M. B.
JUDECĂTOR - L. P.
GREFIER - L. P.
Pe rolul Tribunalului se află judecarea recursurilor civile formulate de recurenta pârâtă U. A. T. RÂȘNOV P. P. împotriva Sentinței civile nr. 273/08.04.2015 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr._ *, în contradictoriu cu intimații reclamanți L. C., L. E., având ca obiectacțiune în constatare.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 23.11.2015, conform celor consemnate în Încheierea de ședință din acea zi, când instanța, din lipsă de timp, a amânat pronunțarea pentru data de 02.12.2015, 08.12.20.15, 15.12.2015, când:
TRIBUNALUL,
Constată că prin sentința civilă nr. 273/08.04.2015 a Judecătoriei Zărnești s-a admis acțiunea civilă astfel cum a fost formulată și precizată de reclamanții L. C. și L. E. în contradictoriu cu pârâta Orașul Râșnov prin primar.
S-a constatat că reclamanții au dobândit prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor dreptul de proprietate asupra terenului de 600 mp. situat în Râșnov, ., jud. B. și înscris în CF nr._ Râșnov (CF vechi nr. 8656 Râșnov) top. 4943/1/1/12/15 teren intravilan-loc de casă - în suprafață de 300 mp și CF 8656 Râșnov, top. 4943/1/1/12/94 teren intravilan cu suprafață de 300 mp este Statul Român și asupra construcțiilor –casă de locuit din cărămidă, compusă din patru camere, bucătărie, cămară, hol situate pe imobilul înscris în CF nr._ Râșnov (CF vechi nr. 8656 Râșnov ) top. 4943/1/1/12/15 teren intravilan-loc de casă - în suprafață de 300 mp și grajd din cărămidă, ce este edificat pe imobilul înscris în CF 8656 Râșnov, top. 4943/1/1/12/94 teren intravilan cu suprafață de 300 mp.
S-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamanților dobândit asupra terenului și construcțiilor menționate.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că imobilul folosit de reclamanți este înscris în CF nr._ Râșnov (CF vechi nr. 8656 Râșnov) top. 4943/1/1/12/15 teren intravilan-loc de casă - în suprafață de 300 mp și CF 8656 Râșnov, top. 4943/1/1/12/94 teren intravilan cu suprafață de 300 mp și aparține domeniului privat al Orașului Râșnov, fiind destinat, că întreaga zonă din care face parte acesta, construirii de locuințe, astfel că Orașul Râșnov are calitate procesuală pasivă în cauză. Din concluziile raportului de expertiză topografică realizat în cauză, rezultă că imobilul reclamanților are o suprafață de 600 mp, nefiind înregistrate în CF construcțiile aflate pe acesta, respectiv: C1- o casă de locuit compusă din 4 camere, bucătărie, cămară, hol, C2-adaugire la casă de locuit, aflată în construcție și C3 – grajd din cărămidă. Totodată, expertul topograf a arătat că există o neconcordanță între situația reală de privind construcțiile existentei în momentul de fată pe suprafață de 600 mp, deținută de reclamanți și situația așa cum este ea specificată în cartea funciară, în sensul că în cartea funciară este consemnată că și categorie de folosință “teren de construcție” iar în fapt categoria de folosință este “curți-construcții”.
Imobilul în litigiu se identifică prin expertiza în construcții realizată în cauză ca fiind în orașul Râșnov, pe . administrativ 26, în zona urbanistică D, fiind o casă individuală de locuit, amplasată într-un cartier de case. Pe teren, expertul în construcții a identificat următoarele construcții: o casă de locuit, o construcție în curs de edificare, un grajd. Casa de locuit este o clădire din zidărie de cărămidă pe fundații de beton, compusă din 4 camere, o bucătărie, o încăpere care urmează a avea destinația de baie și un antreu. Casa de locuit este edificată între anii 1950-1956. Construcția în curs de edificare este o extindere în prelungirea casei de locuit, începută între anii 2005-2008, iar grajdul este o construcție din zidărie edificată odată cu locuință între anii 1950-1956.
Din depoziția martorului audiat și din înscrisurile dosarului (adeverința nr.3912/1031/19.03.2013-f.51, ancheta socială) rezultă că reclamanții folosesc imobilul în litigiu din 1987-data căsătoriei acestora, înaintea lor imobilul fiind folosit de autorul reclamantului, numitul L. G. încă din anii 1950, pentru aceste imobile, respectiv casă de cărămidă de 48 mp și anexă de 18 mp, reclamanții achitând impozitele aferente.
În conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, dreptul de proprietate privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun, dacă legea nu dispune altfel.
Terenul în speță, astfel cum rezultă din probatoriul administrat și enunțat anterior, nu face parte din domeniul public său privat, nu a fost naționalizat și nu face obiectul Legii nr.18/1991.
În ceea ce privește dispozițiile legale aplicabile în vederea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune indicate de petenți, respectiv Codul civil de la 1864, se impun unele precizări:
Așa cum este bine cunoscut, localitatea Râșnov este situată în zona de aplicare a Decretului-Lege nr. 115/1938 act normativ care va rămâne în vigoare până la data finalizării lucrărilor de cadastru general și a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul administrativ al unității administrativ-teritoriale.
Cu privire la constatarea uzucapiunii în condițiile Decretului - Lege nr. 115/1938, potrivit prevederilor art. 26 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale sunt opozabile față de terți, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită și uzucapiune.
Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul înțelege să dispună de ele.
Potrivit prevederilor art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.
În speță, așa cum s-a arătat deja mai sus, proprietarul înscris în CF nr._ Râșnov (CF vechi nr. 8656 Râșnov) top. 4943/1/1/12/15 teren intravilan-loc de casă - în suprafață de 300 mp și CF 8656 Râșnov ,top. 4943/1/1/12/94 teren intravilan cu suprafață de 300 mp este Statul Român.
Pentru a se putea constată dobândirea dreptului de proprietate în condițiile art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 petenții ar fi trebuit să facă dovadă că proprietarul înscris în cartea funciară este decedat de cel puțin 20 de ani, ceea ce în speță nu poate fi aplicat, datorită faptului că proprietar este Statul Român.
În ceea ce privește constatarea uzucapiunii în condițiile Codului civil de la 1864, instanța nu exclude de plano, aplicarea prevederilor acestuia în anumite situații în care s-ar face dovada imposibilității de a identifica în mod real proprietarii tabulari, în situațiile în care în cartea funciară nu ar figura persoane fizice ci juridice și în orice alte situații în care obligațiile de probațiune impuse de Decretul-Lege nr. 115/1938, ar fi greu sau chiar imposibil de realizat, situații care ar echivala cu încălcarea liberului acces la justiție (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului dată în Cauza Szwagrun-Baurycza împotriva Poloniei, 24 octombrie 2006, paragr.48- 57 și în Cauza Lupas și alții c. României, 14 decembrie 2006, paragr.73-76).
În prezenta cauză fiind înscris în cartea funciară că unic proprietar Statul Român, ce în prezenta cauză este reprezentat de Orașul Râșnov - deoarece terenul nu face parte din domeniul public al statului sau al orașului - constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în temeiul Codului Civil, de la 1864 este temeinică și legală.
Potrivit prevederilor Codului civil de la 1864 instanța aanalizat raportat la situația de fapt expusă și la probele administrate, cerințele uzucapiunii de lungă durată. Din analiza prevederilor art. 1837-1890 cod civil de la 1864, rezultă că pentru a se dobândi dreptul de proprietate pe calea prescripției achizitive de 30 de ani, se impune a se dovedi că s-a exercitat o posesie reală, respectiv că posesorul a avut detenția materială a imobilului (corpus) și s-a comportat că un adevărat proprietar (animus), o perioadă de minim 30 de ani. De asemenea, mai este necesar a se dovedi că posesia a fost utilă, respectiv neviciată. Pentru a nu fi viciată posesia trebuie să fie continuă, publică, pașnică și să nu fie precară. De asemenea posesia nu trebuie să fie echivocă.
În speță, astfel cum martorul M. I. a arătat în față instanței și cum rezultă și din înscrisurile depuse de Orașul Râșnov precum și din concluziile expertizei în construcții autorul reclamantului a folosit casă de locuit, grajdul și terenul aferent din anii 1956, posesia asupra acestor imobile fiind preluată de reclamanți din anul 1987.
Față de toate considerentele expuse, raportat la situația de fapt reținută mai sus, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite cerințele vizate de dispozițiile legale mai sus arătate cu privire la imobilul teren și construcții, petenții L. C. și L. E. prin joncțiunea posesiei lor cu a antecesorului L. G. posedând neîntrerupt imobilul înscris în CF nr._ Râșnov (CF vechi nr. 8656 Râșnov) top.4943/1/1/12/15 teren intravilan-loc de casă - în suprafață de 300 mp și CF 8656 Râșnov, top. 4943/1/1/12/94 teren intravilan cu suprafață de 300 mp precum ci construcțiile casă de locuit și grajd din anii 1956 și până în prezent, deci pe o durată de mai bine de 30 de ani.
Imobilul este bine delimitat, iar de la . altă persoană nu a emis pretenții asupra sa, posesia având prin urmare caracter public, pașnic și sub nume de proprietar, pasivitatea proprietarului tabular nediligent fiind reflectată și de atitudinea sa procesuală, neformulând opoziție față de cererea formulată de petenți.
Pentru toate motivele expuse instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 1837-1890 Cod civil de la 1864, a constatat că fiind îndeplinite condițiile înscrierii dreptului de proprietate prin uzucapiune în favoarea petenților, asupra terenului de 600 mp. situat în Râșnov, ., jud. B. și înscris în CF nr._ Râșnov (CF vechi nr. 8656 Râșnov) top. 4943/1/1/12/15 teren intravilan-loc de casă - în suprafață de 300 mp și CF 8656 Râșnov, top. 4943/1/1/12/94 teren intravilan cu suprafață de 300 mp este Statul Român și asupra construcțiilor – casă de locuit din cărămidă, compusă din patru camere, bucătărie, cămară, hol situate pe imobilul înscris în CF nr._ Râșnov (CF vechi nr. 8656 Râșnov ) top. 4943/1/1/12/15 teren intravilan-loc de casă - în suprafață de 300 mp și grajd din cărămidă, ce este edificat pe imobilul înscris în CF 8656 Râșnov, top. 4943/1/1/12/94 teren intravilan cu suprafață de 300 mp, ce urmează a fi înscrise în CF. Construcția identificată de expertul în construcții și de expertul topograf că fiind C2-adaugire la casa de locuit, aflată în construcție, va urma regimul Legii nr. 50/1991 și al noului Cod civil.
Pentru considerentele de fapt și de drept arătate, instanța a dispus conform celor arătate anterior.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen legal recurs partea pârâtă, solicitând admiterea cererii de recurs și casarea în totalitate a sentinței recurate.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, deoarece prin acțiune reclamanții solicită constatarea unui drept de proprietate asupra construcțiilor, prin construire, și a unui drept de superficie asupra terenului, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 492 C.civ, iar prin hotărârea pronunțată instanța constată dreptul de proprietate asupra terenului și construcțiilor, prin uzucapiune, potrivit Codului Civil.
Recurenta arată că această hotărâre este nelegală, deoarece instanța s-a pronunțat asupra a ceva ce nu s-a cerut, și, deși temeiul juridic al acțiunii a fost întemeiat pe dispozițiile art. 492 C.civ, instanța se pronunța prin raportare la dispozițiile privind uzucapiunea.
Mai mult decât atât, deși cererea de chemare în judecată este formulată în contradictoriu cu recurenta, deși în cadrul dosarului sunt administrate probe din care rezultă calitatea de proprietar tabular a Statului Român, instanța pronunță hotărârea în contradictoriu cu recurenta în calitate de reprezentant a Statului Român.
Intimații reclamanți nu au depus întâmpinare.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, se constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce succed.
P. cererea introductivă de instanță reclamanții L. C. și L. E., au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Orașul Râșnov, prin primar:
- să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin construire, asupra construțiilor cu destinația de locuință, edificate de către reclamanți,pe terenul înscris în CF 8656 Râșnov, nr. top. 4953/1/1/12/15, reprezentat de teren în suprafață de 300 m.p.,
- să se dispună intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra construcției descrise la petitul 1
- să se dispună instituirea unui drept de superficie asupra terenului proprietatea pârâtei, în suprafața de 300 m.p., aferent construcției și bunei utilizări a acesteia, în favoarea reclamanților
- să se dispună intabularea în cartea funciară a dreptului de superficie asupra terenului
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 111 C.p.civ.
P. precizarea de acțiune de la fila 165 dosar fond, depusă după efectuarea raportului de expertiză topografică nr._/18.02.2014 de către exp. topo T. F. M., reclamanții au solicitat a se constata în patrimoniul lor dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate și pe terenul cu nr. top. 4943/1/1/12/94, înscris în aceeași carte funciară, în suprafață de 300 m.p., intabularea dreptului de proprietate asupra acestor construcții, instituirea unui drept de superficie și asupra imobilului cu nr. top. 4943/1/1/12/94, în suprafață de 300 m.p. și intabularea în cartea funciară a dreptului de superficie asupra acestui teren.
În ședința publica din data de 11.03.2015 reclamanții, prin avocat au arătat că înțeleg să invoce și dispozițiile privind uzucapiunea, dat fiind că au folosit imobilele, inclusiv construcția, netulburați.
În concluziile orale exprimate la același termen de judecată, reclamanții au solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată, solicitând instituirea unui drept de superficie cu privire la teren.
P. sentința recurată instanța a admis acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată de către reclamanți, și a constatat că reclamanții au dobândit prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor dreptul de proprietate asupra terenului de 600 m.p., astfel cum a fost identificat prin acțiunea precizată, precum și asupra construcțiilor edificate pe acesta, cu consecința dispunerii intabulării dreptului de proprietate în cartea funciară.
Instanța de recurs observă că reclamanții nu au formulat niciodată un petit de constatare a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, ci obiectul cererii de chemare în judecată este constatarea unui drept de superficie, ei solicitând înscrierea în cartea funciară numai a acestui dezmembrământ al dreptului de proprietate, nu a unui drept de proprietate exclusivă.
În ceea ce privește faptul că în ședința publică din data de 11.03.2015 reclamanții au arătat că invocă și dispozițiile privind uzucapiunea, nu este de natură să schimbe constatarea anterioară, întrucât în toate cazurile judecătorii se pronunță numai asupra obiectului cererii deduse judecății, iar dreptul de superficie poate fi dobândit și prin uzucapiune.
Deci faptul că reclamanții au invocat uzucapiunea ca și temei juridic în cauză, nu îndreptățea prima instanță să concluzioneze că aceștia au modificat cererea de chemare în judecată sub aspectul obiectului său, în sensul că reclamanții solicită dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului și nu doar a unui dezmembrământ al acestuia.
Pe de altă parte, reclamanții nu au depus nici cerere scrisă în acest sens, astfel cum dispun prevederile art. 109 alin. 1 C.p.civ., cerere care trebuia comunicată părții adverse pentru a-și exprima poziția procesuală, în respectarea principiului contradictorialității ce guvernează procesul civil.
În consecință, instanța de recurs concluzionează că reclamanții au investit instanța cu o cerere având ca obiect constatarea dreptului de superficie asupra terenului înscris în CF 8656 Râșnov, nr. top. 4953/1/1/12/15 și nr. top. 4943/1/1/12/94, iar instanța de fond s-a pronunțat asupra constatării unui drept de proprietate exclusivă asupra acestui teren.
Potrivit dispozițiilor art. 312 alin.5 C.p.civ, instanța de fond a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului cererii deduse judecății, fapt ce atrage casarea cu trimitere a cauzei către prima instanță.
Casarea hotărârii se va dispune în întregime, deoarece soluționarea petitelor unu și doi ale cererii care vizează constatarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate de către reclamanți depind de soluționarea petitelor având ca obiect constatarea dreptului de superficie asupra terenului și înscrierea acestui drept în cartea funciară, superficia constituind tocmai excepția de la regula statornicită de art. 492 C.Civ. potrivit căreia proprietarul terenului este prezumat ca fiind și proprietarul construcțiilor.
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța va clarifica cadrul procesual sub aspectul obiectului acesteia, respectiv dacă reclamanții au înțeles la termenul de judecată din data de 11.03.2015 să-și modifice cererea introductivă de instanță în sensul constatării unui drept de proprietate exclusivă asupra terenului, va avea în vedere, dacă stabilește că există o modificare de acțiune în sesnul arătat respectarea principiului contradictorialității prin raportare la prevederile art. 132 alin. 1 C.p.civ., precum și celelalte motive invocate prin cererea de recurs, respectiv calitatea procesuală a părții recurente raportat la situația de carte funciară, în care proprietar al terenului este evidențiat Statul Român.
Pentru aceste considerente,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de recurs formulată de recurenta Orașul Râșnov, împotriva sentinței civile nr. 273/08.04.2015 a Judecătoriei Zărnești, în contradictoriu cu intimații L. C. și L. E..
Casează sentința recurată și dispune trimiterea cauzei aceleiași instanțe în vederea rejudecării.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședintă publică, azi, 15.12.2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. M. M. B. L. P.
Grefier,
L. P.
Pentru grefier în concediu medical,
semnează grefier șef Secția I Civilă
I. M.
Redactat jud. LP/12.01.2016
Tehnored. NC/14.01.2016
Jud. fond EI
2 ex.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 91/2016. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1457/2015. Tribunalul... → |
|---|
