Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 4483/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4483/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 4483/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 4483 A
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN 18.11.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: E. A.
JUDECĂTOR: I. TÂRȚĂU
GREFIER: C. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulate de apelantul creditor I. de S. pentru Control în Transportul Rutier - ISCTR împotriva încheierii din 17.09.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._, cererea de apel având ca obiect „investire cu formulă executorie”.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează tribunalului obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care,
Tribunalul constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nefiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, creditorul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - I.S.C.T.R. a solicitat investirea cu formulă executorie a înscrisului intitulat „proces verbal de constatare a contravenției” . nr._ din data de 01.10.2012, învederându-se ca sunt incidente dispozițiile art. 640 ind. 1 C.pr.civ.
În susținere, au fost depuse la dosar, în copie, titlul executoriu și procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 17.09.2015, Judecătoria Sectorului 1 București a respins cererea de investire cu formulă executorie, ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, că potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Art. 39 din același act normativ prevede că punerea în executare a sancțiunii amenzii contravenționale se face astfel:
a) de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției în termenul prevăzut de lege;
b) de către instanța judecătorească, în celelalte cazuri.
În vederea executării amenzii, organele prevăzute la alin. (1) vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirării acestui termen, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătorești definitive prin care s-a soluționat plângerea, în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea a devenit definitivă, astfel:
a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică sau, după caz, își are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică;
b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unităților subordonate Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, în a căror rază teritorială își are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică.
A.. 3 prevede că executarea se face în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale.
Potrivit art. 110 alin. 3 din Codul de procedura fiscala, titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Este titlu de creanță procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale.
Conform art. 141 din Codul de procedura fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
Din interpretarea dispozițiilor legale menționate anterior rezultă faptul că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, neatacat în termenul prevăzut de lege constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, iar executarea se face potrivit dispozițiilor privind executarea creanțelor fiscale, astfel încât nu este necesară învestirea cu formulă executorie.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditoarea I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, apelul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă sub nr._, la data de 19.10.2015.
Apelanta-creditoare a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea încheierii apelate și investirea cu formulă executorie a procesului-verbal de constatare a contravenției.
În motivarea apelului, s-a arătat în esență că încheierea apelată este nelegală și netemeinică întrucât potrivit art.3 lit.c din OG 26/2011, „prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, un procent de 30% din sumele încasate în urma aplicării sancțiunilor contravenționale, altele decât sumele încasate în urma aplicării art. 61 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, a art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.373/2008 privind reglementarea furnizării și transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.777/2004 privind introducerea restricției de circulație pe unele sectoare de autostrăzi și de drumuri naționale europene (E) pentru vehiculele rutiere, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, în zilele de vineri, sâmbătă, duminică și de sărbătoare legală, cu modificările și completările ulterioare” se fac venit în contul instituției apelante.
Din interpretarea acestui text rezultă fără dubiu că procentul de 30% care se face venit la bugetul apelantei este exceptat de la prevederile art. 8 al.3 și 4 din OG 2/2001 potrivit cărora „sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice în conformitate cu legislația în vigoare se fac venit integral la bugetul de stat, cu excepția celor aplicate, potrivit legii, de autoritățile administrației publice locale și amenzilor privind circulația pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale. Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice în conformitate cu legislația în vigoare se fac venit integral la bugetele locale.”
În situația din speța dedusă judecății nu ne regăsim pe domeniul creanțelor fiscale iar textele legale avute în vedere de instanță nu sunt aplicabile .
În drept, apelul a fost întemeiat pe prevederile art. 662, 665 alin. 6 Cod pr. Civ, art. 3 lit.c din OG 26/2011.
Analizând încheierea civilă apelată, prin prisma criticilor formulate prin motivele de apel și având în vedere dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul constată apelul nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Art. 39 din același act normativ prevede că punerea în executare a sancțiunii amenzii contravenționale se face astfel:
a) de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției în termenul prevăzut de lege;
b) de către instanța judecătorească, în celelalte cazuri.
În vederea executării amenzii, organele prevăzute la alin. (1) vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirării acestui termen, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătorești definitive prin care s-a soluționat plângerea, în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea a devenit definitivă, astfel:
a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică sau, după caz, își are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică;
b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unităților subordonate Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, în a căror rază teritorială își are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică.
A.. 3 prevede că executarea se face în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale.
Potrivit art. 110 alin. 3 din Codul de procedura fiscala, titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Este titlu de creanță procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale.
Conform art. 141 din Codul de procedura fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
Din interpretarea dispozițiilor legale menționate anterior rezultă faptul că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, neatacat în termenul prevăzut de lege constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, iar executarea se face potrivit dispozițiilor privind executarea creanțelor fiscale, astfel încât nu este necesară investirea cu formulă executorie.
Este adevărat că potrivit art.3 lit.c din OG 26/2011, „prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, un procent de 30% din sumele încasate în urma aplicării sancțiunilor contravenționale, altele decât sumele încasate în urma aplicării art. 61 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, a art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.373/2008 privind reglementarea furnizării și transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.777/2004 privind introducerea restricției de circulație pe unele sectoare de autostrăzi și de drumuri naționale europene (E) pentru vehiculele rutiere, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, în zilele de vineri, sâmbătă, duminică și de sărbătoare legală, cu modificările și completările ulterioare” se fac venit în contul instituției apelante.
Însă, textul se referă la „30% din sumele încasate în urma aplicării sancțiunilor contravenționale”, prin urmare mai întâi trebuie încasată întreaga amendă de către organele fiscale iar apoi prin proceduri administrative se virează cota de 30% din suma încasată către I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER în temeiul dispozițiilor legale sus menționate.
Această soluție este și firească pentru că atunci când organul fiscal pune în executare procesul verbal de contravenție în ceea ce privește amenda aplicată, nu emite formele de executare pentru 70% din cuantumul amenzii ci pentru întreaga valoare a amenzii iar executarea amenzii are un caracter unitar în sensul că se încasează o singură dată de organul fiscal și nu se pune în executare fracționat respectiv de 70% din sumă de organele fiscale și de 30% de către I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 480 c.pr.civ. va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - I.S.C.T.R. cu sediul în București, .. 38, sector 1 împotriva încheierii din 17.09.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțata in ședința publica azi, 18.11.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
E.A. I.Târțău C.C.
Red./Tehnored./SM/3 ex.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 4520/2015.... → |
|---|
