Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Hotărâre din 13-11-2015, Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 13-11-2015 în dosarul nr. 4296/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A III- A CIVILĂ
DOSAR NR._
Î N C H E I E R E
Ședința publică din: 06.11.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: C. V. A.
JUDECĂTOR: A. D. B.
GREFIER: G. F. B.
Pe rol soluționarea apelului de față formulat de apelantul reclamant L. D. L., în contradictoriu cu intimatul Pârât O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREȘTI SECTOR 6, împotriva sentinței civile nr.1556/25.02.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în cauză având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul reclamant L. D. L. personal și asistat de avocat, lipsind intimatul Pârât O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREȘTI SECTOR 6.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Apelantul reclamant L. D. L., prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la doaarul cauzei.
Tribunalul, deliberând, încuviințează părților prezente proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Apelantul reclamant L. D. L., prin avocat, învederează tribunalului faptul că nu are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă părții prezente cuvântul pe fondul cauzei .
Apelantul reclamant L. D. L., prin avocat, având cuvântul, învederează tribunalului că intimatul pârât O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREȘTI SECTOR 6 are calitate procesuală pasivă, întrucât Decizia nr.72/2007 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de P. de pe Lângă ICCJ cu privire la calitatea procesuală pasivă a OCPI în plângerile de carte funciară se întemeiază pe dispozițiile art.50 din legea nr.7/1996, sens în care, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, conform concluziilor scrise pe care le depune la dosar, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat și taxa judiciară de timbru.
TRIBUNALUL
Pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, urmează a amâna cauza, motiv pentru care,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 13.11.2015.
Dată în ședință publică, azi, 06.11.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. V. A. A. D. B.
GREFIER
G. F. B.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A III- A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 4296A
Ședința publică din: 13.11.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: C. V. A.
JUDECĂTOR: A. D. B.
GREFIER: G. F. B.
Pe rol soluționarea apelului de față formulat de apelantul reclamant L. D. L., în contradictoriu cu intimatul Pârât O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREȘTI SECTOR 6, împotriva sentinței civile nr.1556/25.02.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în cauză având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea din ședința din data de 06.11.2015 încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizia civilă, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 13.11.2015, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 10.10.2014, contestatorul L. D. L., în contradictoriu cu intimatul O. de C. și Publicitate Imobiliară București Sector 6, a formulat plângere împotriva încheierilor de reexaminare nr._ și_ din data de 18.09.2014, prin care a solicitat admiterea plângerii și înscrierea provizorie a uzucapiunii tabulare pentru imobilul cu numărul cadastral 4996/1/3 mansardă, apartamentul nr.3 și imobilul cu numărul cadastral 4996/1/2, etaj 1, apartament 2, situate la aceeași adresă
În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că, plângerea are ca obiect înscrierea provizorie a uzucapiunii tabulare a imobilului cu numărul cadastral 4996/1/3 mansardă, apartament 3 și a imobilului cu număr cadastral 4996/1/2, etaj 1, apartament 2, deoarece este unicul posesor al imobilului situat în ., sector 6, București.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 931 cod civil și art.28(5) din Legea nr. 7/1996 – Republicată.
În cererea depusă, contestatorul a scris că a solicitat înscrierea provizorie a uzucapiunii tabulare (nu extratabulare) a imobilului cu număr cadastral 4996/1/3 mansardă, apartament 3 și a imobilului cu număr cadastral 4996/1/2, etaj 1, apartament 2.
Intimatul nu a formulat întâmpinare în cauză.
Prin sentința civilă nr. 1556/25.02.2015 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului O. de C. și Publicitate Imobiliară - Biroul de C. și Publicitate Imobiliară sector 6; a fost respinsă plângerea formulată de reclamantul L. D. L., în contradictoriu cu pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară - Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Sector 6, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; pe fond, a fost respinsă plângerea formulată de reclamantul L. D. L., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea de înscriere formulată de reclamant la data de 07.08.2014 la Biroul de C. si Publicitate Imobiliară sector 6, a solicitat înscrierea uzucapiunii tabulare în ceea ce privește imobilele situate în ., apartament 2, etaj 1 si apartament nr. 3, mansarda, sector 6, identificate prin nr. cadastrale 4996/1/2 si 4996/1/3, invocând ca act justificativ decizia civilă nr.505/A pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă la 15.04.2014.
Prin încheierile nr._ si nr._ emise la 03.09.2014, Biroul de C. și Publicitate Imobiliară sector 6 a respins cererea reclamantului de înscriere provizorie a uzucapiunii tabulare, având în vedere situațiile prevăzute limitativ de disp. art.898 din Codul civil, precum și față de împrejurarea că obiectul litigiului soluționat prin hotărârea judecătorească invocată de reclamant este obligația de a face, fără a afecta în vreun fel situația juridică și tehnică a imobilelor cu numărul cadastral 4996/1/3 înscris în cartea funciară_/C1/U5 provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_, si respectiv cu numarul cadastral 4996/1/2 inscris in cartea funciara nr._-C1-U3, imobile care figurează ca având proprietari pe Radulea S., Radulea I., pentru apartamentul nr. 2, respectiv pe C. M. F. pentru apartamentul nr. 3.
Reclamantul a formulat cerere de reexaminare în conformitate cu dispozițiile art.30 din Legea nr.7/1996, arătând că încheierile au fost pronunțate cu încalcarea dispozițiilor legale, neținându-se cont de cererea formulată de reclamant și de înscrisurile atașate, din care rezultă că acesta a solicitat înscrierea provizorie a uzucapiunii tabulare a imobilelor cu numărul cadastral 4996/1/2 si 4996/1/3, situate la aceeași adresă, .- etajul 1 si mansardă, apartamentele 2 si 3.
În motivarea cererii de reexaminare, reclamantul a arătat că din decizia Tribunalului București nr.505/15.04.2014 rezultă că obiectul cererii este obligația de a nu face, iar ca urmare a executării silite încheiate cu procesul verbal din 26.11.2013, întocmit de B. R. M. în dosarul nr.339/2013, coroborat cu hotărârea judecătorească invocată, rezultă că proprietarii C. M. F. si Radulea S. /Radulea I. au pierdut posesia asupra imobilelor cu numărul cadastral 4996/1/3 si 4996/1/2, întrucât singura cale de acces către aceste imobile este prin vestibulul de la parter și parcarea auto proprietatea reclamantului, în interiorul cărora le-a fost interzis accesul.
Prin încheierile nr._ si_ date de BCPI Sector 6 la 25.09.2014, au fost respinse cererile de reexaminare formulate de reclamant, având în vedere dispozițiile art.908 din Codul civil potrivit cărora radierea înscrierilor din cuprinsul cărții funciare poate fi dispusă doar în baza unei hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acțiune în rectificarea cărții funciare, ori prin sentința civilă invocată de reclamant nu s-a dispus cu privire la un drept real înscris în cartea funciară, ci cu privire la obligația de a face.
În motivarea încheierii de reexaminare s-a mai reținut că oficiile de cadastru și publicitate imobiliară nu intervin prin operațiunile de publicitate dispuse prin încheieri în conținutul actelor și faptelor juridice evidențiate în cuprinsul acestora procedura în materie de carte funciară fiind necontencioasă, registratorul soluționând cererile pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil din punct de vedere al formei cerute pentru validitatea actului.
Analizând motivele plângerii formulate de reclamant impotriva incheierilor de reexaminare nr._ si_/25.09.2014 in conformitate cu prevederile art. 30 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, instanța a apreciat că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Din extrasele de carte funciară pentru informare depuse de reclamant în susținerea cererii de reexaminare, filele 40 si 55 din dosar, rezultă că imobilele apartament nr. 2 si 3 cu numărul cadastral 4996/1/2 si 4996/1/3 situate în București, ., etajul 1 si mansarda, sector 6, compuse din două camere și dependințe, sunt proprietatea lui Radulea S. si Radulea I. (apartamentul nr. 2 de la etajul 1) si respectiv C. M. F. (apartamentul nr. 3 de la mansarda), dreptul de proprietate al acestora fiind înscris în cartea funciară a imobilului cu numărul_-C1-U3 la data de 7.07.2008 si nr._-C1-U5 la data de 14.07.2008, în baza actelor autentice de transmiterea a dreptului de proprietate autentificate sub nr. 432/20.03.2008 si nr.1309/11.07.2008.
Din extrasul de carte funciară pentru informare aflat la fila 42 dosar rezultă că apartamentul 1 situat la parterul imobilului din ., sector 6, identificat prin număr cadastral 4996/1/1 și înscris în cartea funciară nr._/2, este proprietatea reclamantului, dreptul de proprietate al acestuia fiind înscris în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1669/30.09.2008 de BNP A. C. M..
Din considerentele deciziei civile nr.505 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă la 15.04.2014, hotărâre judecătorească în baza căreia reclamantul a solicitat înscrierea provizorie a uzucapiunii tabulare în privința apartamentelor nr. 2 si nr.3 situate la etajul 1 si mansarda imobilului din ., proprietatea lui Radulea S. si Radulea I., respectiv C. M. F., rezultă că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 la data de 29.11.2010 sub număr de dosar_/303/2010, reclamantul i-a chemat în judecată pe paratii C. M. F., R. S. și R. I., pentru a se pronunța o hotărâre prin care să se dispună interzicerea dreptului de acces al pârâților în vestibulul și pe terenul proprietatea sa privată, pe care pârâții le folosesc drept culoar de acces către locuințele proprii aflate la etajele superioare ale imobilului din . sau către propriul loc de parcare.
Prin sentința civilă nr.7517/18.10.2011 a fost admisă în parte cererea principală, fiind interzis dreptul de acces al pârâților pe terenul proprietatea privată a reclamantului în suprafață de 15,62 mp, în modalitatea descrisă în dispozitivul hotărârii, fiind respinsă solicitarea reclamantului de a fi interzis dreptul de acces al pârâților în vestibulul de la parterul construcției, instanța reținând sub acest aspect că în lipsa dreptului de acces prin vestibulul de la parterul imobilului, pârâții ar fi în imposibilitate să folosească apartamentele pe care le dețin în proprietate la etajele superioare ale imobilului, conform destinației acestora.
Ca urmare a declarării apelului de către reclamant împotriva hotărârii pronunțate la fond de către Judecătoria sectorului 6, Tribunalul București a admis apelul și a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a admis cererea de chemare în judecată și a interzis pârâților accesul în vestibulul situat la parterul imobilului din București, ., sector 6, precum și în parcarea auto de 24,75 mp, situată la aceeași adresă, proprietatea reclamantului.
În baza aceste hotărâri judecătorești, reclamantul a solicitat înscrierea provizorie a uzucapiunii tabulare asupra apartamentelor nr. 2 si 3 situate la etajul 1 si mansarda imobilului, instanța apreciind că cererea este neîntemeiată.
In primul rand, din punct de vedere al caracterului irevocabil al hotărârii judecătorești pronunțată de Tribunalul Bucuresti sub imperiul Codului de procedură civilă de la 1865, instanța reține că aceasta este susceptibilă de recurs în 15 zile de la comunicare, hotărârea judecătorească nepurtând mențiunea irevocabilă.
Ca atare, chiar dacă reclamantul ar dobândi un drept de înscriere în baza acestei hotărâri judecătorești, acesta nu ar putea fi exercitat până la rămânerea irevocabilă a hotărârii în conformitate cu prevederile art. 888 din codul civil referitoare la condițiile de înscriere a drepturilor tabulare .
Pe de altă parte, reclamantul tinde să schimbe situația juridică a bunului din perspectiva persoanei care are calitatea de proprietar asupra apartamentului nr. 2 si 3 situat la mansarda imobilului din ., sector 6, în condițiile în care acest imobil apare înscris în cartea funciară ca fiind în proprietatea unei alte persoane, fiind incidente prevederile art. 900 alin. 1 din codul civil potrivit carora daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul său. A.. 3 – Dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute de art. 887 din codul civil, precum si pe calea actiunii in revendicare.
Ori, in cauza reclamantul nu a facut dovada existentei vreunuia din cazurile prevazute de art. 887 din codul civil și nici a conditiilor de inscriere prevazute de art. 885-art.888 din codul civil – inscris autentic notarial, hotărâre judecătorească, certificat de mostenitor sau alt act administrativ in cazurile in care legea prevede.
Hotararea judecătoreasca invocata de reclamant nu aduce atingere dreptului de proprietate dobandit de proprietarii apartamentelor nr. 2 si 3 asupra acestor imobile, ci doar reglementează modalitatea de exercitare a cailor de acces catre aceste apartamente, care afectau substanta dreptului de proprietate al reclamantului, dar fara a schimba situatia juridica a apartamentelor detinute în proprietate de parati.
În consecință, reclamantul nu poate obține dobândirea unui drept de proprietate printr-o procedură necontencioasă așa cum este procedura de înscriere în cartea funciară, asupra unui imobil aparținând de fapt și de drept unei alte persoane. Obiectul litigiului finalizat prin hotararea judecatoreasca invocata de reclamant l-a constituit obligația de a nu face, iar prin hotărârea judecătorească obținută nu s-a constituit în patrimoniul reclamantului dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 2 si respectiv nr.3 și nici nu a fost infirmat dreptul de proprietate al paratilor din acea cauza asupra celor doua apartamente, instanța neprocedând la tranșarea situației juridice a bunului din perspectiva unui drept real asupra apartamentelor nr. 2 si 3, ci doar din perspectiva unei obligații de a nu face, raportat la calea de acces catre aceste apartamente.
Referitor la uzucapiunea tabulara invocata de reclamant ca temei al înscrierii, instanța retine ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 931 din codul civil avand in vedere ca prin hotararea judecatoreasca definitiva instanta a retinut in considerente faptul ca reclamantul este proprietar exclusiv asupra vestibulului situat la parterul imobilului precum si asupra suprafetei de teren de 24,75 mp, fara a afecta susbstanta dreptului de proprietate al paratilor asupra apartamentelor nr. 2 si 3 cu privire la care reclamantul nu detine posesia, pentru a se aprecia incidenta disp. art. 932 din codul civil, cu atat mai mult nu s-ar putea regasi in situatia unei inscrieri cu buna credinta in conditiile in care paratii au inscris dreptul acestora de proprietate asupra apartamentelor in cartea funciara. Pe de alta parte, paratii pot solicita o servitute de trecere pentru a avea acces la proprietatea acestora, asa cum a retinut si tribunalul.
În ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului OCPI instanța reține incidența prevederilor art. 32 din Legea nr.7/1996, potrivit cărora soluționarea plângerilor împotriva încheierilor de carte funciară se face fără citarea Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară, care astfel nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
În consecință, acest pârât nu justifică calitate procesuală pasivă în cauză, instanța urmând a admite excepția reținând că din perspectiva prevederilor art. 36 din codul de procedură civilă pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară București nu sunt subiecte ale raportului juridic litigios dedus judecății.
Sub acest aspect, instanța a reținut că uzucapiunea tabulara trebuia opusa de reclamant, ., proprietarilor apartamentelor nr. 2 si 3, avand in vedere prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996 potrivit carora înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale.
Ca atare, instanta a apreciat ca aceste persoane justificau calitate procesuală pasivă în cauză, în calitate de titulari al înscrierii dreptului tabular, astfel că înscrierea unui nou drept tabular trebuia opusă persoanei care a dobândit dreptul prin înscriere.
Atâta vreme cât titularul unei cereri de înscriere este altă persoană decât titularul dreptului de proprietate asupra imobilului supus înscrierii, putându-se invoca apărări de fond ce vizează nașterea, modificarea, stingerea sau lipsa unor raporturi juridice între părți – premisă a înscrierii, judecata plângerii nu poate avea loc decât în contradictoriu cu beneficiarul înscrierii pentru respectarea principiului contradictorialității și dreptului la apărare care guvernează procesul civil în conformitate cu prevederile art. 13-14 din codul de procedură civilă.
Împotriva sentinței civile, în termen legal și motivat a formulat apel reclamantul L. D. L., înregistrat pe rolul Tribunalului București – Secția a III-a civilă la data de 05.06.2015, considerând-o ca nelegala si netemeinica, pentru următoarele aspecte:
In primul rand, prin acțiune a solicitat înscrierea provizorie a uzucapiunii tabulare in ceea ce privește imobilele situate in . A, apartament 2, . 3, mansarda, sector 6, identificate prin nr. Cadastrale 4996/1/2 si 4996/1/3.
Este greșit ceea ce a reținut instanta, ca prin aceasta acțiune ar fi dorit să schimbe situatia juridica a bunului din perspectiva persoanei care are calitatea de proprietar asupra apartamentelor menționate. A solicitat doar o inscriere provizorie a uzucapiunii tabulare. Acest aspect nu l-ar fi făcut proprietar decât dupa 5 ani de la data înscrierii, daca posesia, ramane neviciata. Numai dupa 5 ani, daca condițiile, sunt respectate, posesia ar putea sa schimbe situatia juridica a bunului din perspectiva persoane: care are calitatea de proprietar.
Uzucapiunea tabulara face obiectul de reglementare a art. 931 C. civ., potrivit caruia drepturile celui celui care a fost inscris, fara cauza legitima, in cartea funciara, ca proprietar al unui imobil sau titular al altui drept real, nu mai pot fi contestate cand cel înscris cu buna credința a posedat imobilul timp de 5 ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere, daca posesia sa a fost neviciata. Este suficient ca buna credința sa existe in momentul inregistrarii cererii de inscriere si in momentul intrării in posesie.
Așadar, uzucapiunea tabulara presupune următoarele condiții: înscrierea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real imobiliar in cartea funciara, fara o cauza legitima; exercitarea unei posesii utile; cei inscris in cartea funciara a fost de buna credința in momentul inregistrarii cererii de inscriere, cat si in momentul intrării in posesie; posesia a fost exercitata timp de 5 ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere.
Apelantul apreciază că aceste condiții sunt indeplinite, întrucât iși dovedește buna credința prin decizia civila definitiva nr. 505A/15.04.2015, iar buna credința dateaza de la data achiziționării imobilului, dobândind totodata si singura cale de acces reprezentata de vestibulul de la parter si parcarea auto.
In cazul uzucapiunii tabulare imobiliare, dreptul real este deja inscris in cartea funciara, iar uzucapiunea consolidează retroactiv acest drept, asa incat o noua înscriere in cartea funciara este lipsita de sens.
Prin sintagma “fara cauza legitima” folosita de ari 931 alin. 1 C.Civ., se intelege un titlu, un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altui drept real imobiliar, care insa nu a produs efectul translativ. Acest efect se produce abia dupa 5 ani de la inscriere; bineînțeles cu respectarea si a celorlalte cerințe deja menționate. Așadar, neproducand efectul translativ de la data înscrierii, solicitarea sa nu ar putea schimba imediat situatia juridica a apartamentelor din prisma proprietarului.
Potrivit contractului de vanzare cumpărare autentificat sub nr. 1669/30.09.2008 si a actului de dezmembrare autentificat sub nr. 432/20.03.2008, a devenit proprietarul apartamentului nr. 1, compus, din o camera si dependințe, intre care este menționat si vestibulul, in suprafața utila de 30.18 mp si parcare auto de 24.75 mp, impreuna cu o cotă indiviza din spatiile si dependințele aflate in folosința . si cota indiviza din terenul aferent locuinței.
Asa cum rezultă si din cercetarea la fata locului efectuata cu ocazia soluționării cauzei finalizate cu decizia civila 505A/15.04.2015, singurul acces al proprietarilor actuali la imobilele lor nu s-ar putea face decât pe proprietatea sa exclusiva, aspect atestat de actul de dezmembrare, de contractual de vanzare cumpărare dar si de decizia civila menționata.
Ori, nu revendică niciun imobil si deci nu pretinde a fi proprietar al apartamentelor 2 si 3, doar solicită inscrierea provizorie a uzucapiunii tabulare asupra acestora, fapt ce nu este de natura de a schimba imediat situatia juridica a lor, ci doar dupa trecerea a cinci ani si numai daca sunt indeplinite si alte condiții. Deci schimbarea situației juridice a apartamentelor, din prisma schimbării proprietarului, in cauza, este eventuala si in viitor.
Dar pentru a se pune problema îndeplinirii celorlalte cerințe in persoana apelantului este necesar ca acestuia sa-i fie respectat dreptul la proprietatea exclusiva, atestat deja prin documentele la care a făcut referire.
Prin refuzul organului abilitat de a face mențiunea solicitata in cartea funciara, practic decizia nr. 505A/15.04.2015 ar ramane fara efect. Prin aceasta hotarare s-a interzis accesul proprietarilor apartamentelor 2 si 3 pe proprietatea sa exclusiva, ceea ce inseamna, ca aceștia nu pot pătrunde in imobile, accesul putandu-se efectua prin imobilul proprietatea sa exclusiva.
Un astfel de refuz este de natura sa afecteze grav substanța dreptului de proprietate. Desi beneficiază de un drept de proprietate exclusiv, conform actului de dezmembrare, contractului de vanzare cumpărare, fapt constatat irevocabil si prin decizia nr. 505A/15.04.2015, acesta ar ramane numai “in acte ” exclusiv, deoarece, in realitate, prin voința neproprietarilor acesta ar avea destinația de coproprietate fortata.
Destinația in fapt sau imposibilitatea accesului nu poate schimba caracterul proprietății din exclusiva in . prin decizia 505A/15.04.2015. Așadar, proprietarii Carlanaru M. F. si Radulea S./Radulea Ibloya au pierdut posesia asupra imobilelor cu numărul cadastral 4996/1/3 si 4996/1/2, intrucat singura cale de acces către aceste imobile este prin vestibulul de la parter si parcarea auto proprietatea sa, in interiorul carora le-a fost interzis accesul.
Chiar executorul Judecătoresc D. N. C., isi rezerva dreptul de a modifica destinația juridica a prorietatii din exclusiva in fortata, conform actelor de executare silita depuse in dosarul instanței de fond: “dependințele comune ale imobilului care prin natura și destinația lor sunt în coproprietatea forțată și perpetuă a tuturor coproprietarilor”. Acest abuz este incurajat chiar de instanta de judecata, care prin refuzul înscrierii schimba destinația proprietății din exclusiva in fortata.
Apelantul a mai arătat că, relativ la trimiterea instanței de fond la dispozițiile art. 887 din Codul Civil si la condițiile de inscriere prevăzute de art. 885-888 din Codul Civil, apreciază că acesta nu are aplicabilitate in cauza. Uzucapiunea tabulara face obiectul de reglementare a art. 931 C. civ, care reglementează o procedura speciala in raport cu dispozițiile 885-888 si, ca principiu de drept, cunoaște ca specialul deroga de la general si deci se aplica specialul.
De asemenea, cu privire la cheltuielile de judecata, instanta de fond nu a făcut nici o referire la acestea, desi au fost solicitate de acesta in mod expres.
Instanta, in mod greșit, incadreaza drept motiv, de respingere a acțiunii faptul ca hotararea nu are mențiunea irevocabila, ori, conform noului cod de procedură civilă mențiunea “definitiva si irevocabila” a fost înlocuita cu DEFINITIVA din noiembrie 2011.
Prin respingerea acestei acțiuni, efectul ar fi acela de a lipsi de efecte decizia civila nr. 505A/15.04.2015, a pronunța chiar o hotarare potrivnica acesteia si, mai mult, o hotarare judecătoreasca ar face sa schimbe regimul juridic al unei proprietăți, din exclusiva in fortata, ceea ce este interzis de lege. Nu exista temei de drept pentru a proceda in sensul aratat ci doar in sens invers, in acela solicitat de apelant, si anume art. 931 din Codul Civil. Pe de alta parte, trebuie avuta in vedere si procedura speciala prevăzută de Codul de Procedura Civila cu privire la uzucapiunea tabulara, mai ales ca aceasta poate fi invocata, pe cale de acțiune si nu doar pe cale de excepție.
In consecința, prin respingerea acestei acțiuni s-ar proteja un drept lipsit de substanța, acea a proprietarilor care au pierdut posesia, cu preferința fata de caracterul plin si exclusiv al dreptului său de proprietate. O astfel de soluție este de natura sa incalce principiile generale ale dreptului dar si cerințele echitatii.
Pentru aceste considerente, solicită desființarea in tot a sentintei civile nr.1556 pronunțata in dosarul nr._ si sa fie admisă acțiunea asa cum a fost formulata.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefundat, apreciind că nu are calitate procesuală pasivă.
Examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă apelată, prin prisma motivelor de apel și din oficiu, tribunalul constată apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Cu titlu prealabil, tribunalul reține că prin cererea sa, apelantul- reclamant a formulat în contradictoriu cu intimatul O. de C. și Publicitate Imobiliară București Sector 6, plângere împotriva încheierilor de reexaminare nr._ și_ din data de 18.09.2014, prin care a solicitat admiterea plângerii și înscrierea provizorie a uzucapiunii tabulare pentru imobilul cu numărul cadastral 4996/1/3 mansardă, apartamentul nr.3 și imobilul cu numărul cadastral 4996/1/2, etaj 1, apartament 2, situate în ., sector 6, București, temeiul de drept invocat fiind art. 931 Cod civil și art.28(5) din Legea nr. 7/1996 – republicată.
Prima critică vizează reținerea de către instanță în mod greșit că prin aceasta acțiune ar fi dorit să schimbe situatia juridica a bunului din perspectiva persoanei care are calitatea de proprietar asupra apartamentelor menționate.
Această critică va fi înlăturată întrucât apelantul-reclamant urmărește dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor cu numărul cadastral 4996/1/3 mansardă, apartamentul nr.3 și cu numărul cadastral 4996/1/2, etaj 1, apartament 2, situate în ., sector 6, București, deci schimbarea situației juridice a acestora din perspectiva persoanei care are calitatea de proprietar.
Uzucapiunea tabulară este reglementată de art. 931 Cod civil din 2009 astfel „Drepturile celui care a fost înscris, fără cauză legitimă, în cartea funciară, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bună-credință a posedat imobilul timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de înscriere, dacă posesia sa a fost neviciată. (2) Este suficient ca buna-credință să existe în momentul înregistrării cererii de înscriere și în momentul intrării în posesie.”
Pentru a fi înscris provizoriu dreptul apelantului-reclamant în cartea funciară în temeiul uzucapiunii tabulare trebuie ca acesta să dovedească îndeplinirea condițiilor uzucapiunii tabulare prevăzute de art. 931 Cod civil din 2009, respectiv: înscrierea dreptului de proprietate sau al unui alt drept real imobiliar în cartea funciară fără o cauză legitimă; exercitarea unei posesii neviciate timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de înscriere; buna-credință să existe în momentul înregistrării cererii de înscriere și în momentul intrării în posesie.
În speță, apelantul-reclamant nu a dovedit îndeplinirea condițiilor uzucapiunii tabulare, condiții prevăzute cumulativ, întrucât nu a fost înscris în cartea funciară a imobilelor cu numărul cadastral 4996/1/3 și cu numărul cadastral 4996/1/2 dreptul său de proprietate în temeiul uzucapiunii tabulare.
În mod corect instanța de fond a reținut că sunt incidente prevederile art. 900 alin. 1 din codul civil potrivit carora daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul său. A.. 3 – Dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute de art. 887 din codul civil, precum si pe calea actiunii in revendicare.
Ori, in cauza apelantul-reclamant nu a facut dovada existentei vreunuia din cazurile prevazute de art. 887 din codul civil și nici a conditiilor de inscriere prevazute de art. 885-art.888 din codul civil – inscris autentic notarial, hotărâre judecătorească, certificat de mostenitor sau alt act administrativ in cazurile in care legea prevede.
Apelantul-reclamant trebuia să dovedească că are un drept de proprietate sau alt drept real imobiliar asupra imobilelor pentru a fi înscris în cartea funciară, dovada acestui drept fiind un înscris autentic notarial, o hotărâre judecătorească, un certificat de mostenitor sau alt act administrativ in cazurile in care legea prevede.
Or, în mod corect a reținut instanța de fond că sentința civilă nr. 7517/18.10.2011, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 505 din data de 15.04.2014 pronunțată de Tribunalul București invocata de apelantul- reclamant nu aduce atingere dreptului de proprietate dobandit de proprietarii apartamentelor nr. 2 si 3 asupra acestor imobile, ci doar reglementează modalitatea de exercitare a cailor de acces catre aceste apartamente, care afectau substanta dreptului de proprietate al reclamantului, dar fara a schimba situatia juridica a apartamentelor detinute în proprietate de parati.
Nici în considerentele și nici în dispozitivul sentinței civile nr. 7517/18.10.2011 și deciziei civile nr. 505 din data de 15.04.2014 nu s-a statuat că apelantul-reclamant a dobândit un drept de proprietate sau al alt drept real imobiliar asupra apartamentelor nr. 2 si 3 sau că exercită posesia acestora.
Faptul că proprietarii apartamentelor nr. 2 si 3 nu mai au acces la acestea, nu prezumă că apelantul-reclamant exercită posesia utilă și neviciată asupra acestora.
În mod corect judecătorul fondului a reținut că reclamantul nu poate obține dobândirea unui drept de proprietate printr-o procedură necontencioasă așa cum este procedura de înscriere în cartea funciară, asupra unui imobil aparținând de fapt și de drept unei alte persoane. Obiectul litigiului finalizat prin hotararea judecatoreasca invocata de reclamant l-a constituit obligația de a nu face, iar prin hotărârea judecătorească obținută nu s-a constituit în patrimoniul reclamantului dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 2 si respectiv nr.3 și nici nu a fost infirmat dreptul de proprietate al paratilor din acea cauza asupra celor doua apartamente, instanța neprocedând la tranșarea situației juridice a bunului din perspectiva unui drept real asupra apartamentelor nr. 2 si 3, ci doar din perspectiva unei obligații de a nu face, raportat la calea de acces catre aceste apartamente.
Tribunalul va înlătura susținerea apelantului-reclamant în sensul că buna-credință este dovedită prin decizia civilă nr. 505/2014, deoarece potrivit art. 938 Cod civil este de bună-credință posesorul care nu cunoștea și nici nu trebuia, după împrejurări, să cunoască lipsa calității de proprietar a înstrăinătorului. Or, apelantul-reclamant nu deține un titlu translativ de proprietate asupra imobilului și cunoaște că nu are calitatea de proprietar asupra imobilelor.
Apelantul a mai susținut că prin refuzul organului abilitat de a face mențiunea solicitata in cartea funciara, practic decizia nr. 505A/15.04.2014 ar ramane fara efect și că un astfel de refuz este de natura sa afecteze grav substanța dreptului său de proprietate. Desi beneficiază de un drept de proprietate exclusiv, conform actului de dezmembrare, contractului de vanzare cumpărare, fapt constatat irevocabil si prin decizia nr. 505A/15.04.2014, acesta ar ramane numai “in acte ” exclusiv, deoarece, in realitate, prin voința neproprietarilor acesta ar avea destinația de coproprietate fortata.
Aceste critici nu vor fi reținute de tribunal deoarece prin decizia nr. 505A/15.04.2014 nu i s-a creat un drept de proprietate sau alt drept real asupra apartamentului nr. 2 si respectiv nr.3, ci proprietarii acestor apartamente au fost obligați să nu îi tulbure liniștita posesia asupra apartamentului său, obligația de a nu face neputându-se înscrie în cartea funciară.
Dreptul său de proprietate există, iar dacă proprietarii apartamentelor încalcă obligațiile stabilite prin decizia nr. 505A/15.04.2014, apelantul are alte căi legale pentru a-i fi respectat.
Nu se poate reține că neînscrierea în cartea funciară a deciziei nr. 505A/15.04.2014 duce la intervertirea dreptului său de proprietate exclusivă în proprietate comună.
Critica apelantului referitor la faptul că instanta de fond nu s-a pronunțat cu privire la cheltuielile de judecata va fi înlăturată de tribunal, acesta urmând a utiliza procedura prevăzută de art. 444 C. când instanța a omis să se pronunțe cu privire la un capăt de cerere.
Critica apelantului în sensul că instanta, in mod greșit, incadreaza drept motiv de respingere a acțiunii faptul ca hotararea nu are mențiunea irevocabila, va fi înlăturată întrucât sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă din 1865, în vigoare la data pronunțării deciziei nr. 505 în dosarul nr._/303/2010*, iar nu dispozițiile noului cod de procedură civilă, cum susține apelantul, noul cod aplicându-se proceselor începute după ., respectiv după data de 15.02.2013.
Pentru aceste considerente se vor înlătura toate criticile apelantului și reținând că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale raportat la situația de fapt reținută, în temeiul art. 480 C. va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul reclamant L. D. L. cu domiciliul ales la CA C. M. V. în București, ..266-268, Clădirea 60, ., Sector 5, în contradictoriu cu intimatul Pârât O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREȘTI SECTOR 6 cu sediul în București, str. . A, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1556/25.02.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în cauză având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.11.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. V. A. A. D. B.
GREFIER
G. F. B.
Red. Jud. C.V.A.
Thred. C.V.A./A.M./4 ex.
Judecătoria Sectorului 6 București
Jud. Fd:C. C. Ș.
| ← Întoarcere executare. Decizia nr. 1655/2015. Tribunalul BUCUREŞTI | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 4483/2015.... → |
|---|
