Contestaţie la executare. Decizia nr. 278/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 278/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 278/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Decizia civilă nr.278 A
Ședința publică din data de 20.01.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: A. M. D.
JUDECATOR: L. I. F.
GREFIER: L. G. I.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelanta-intimată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. împotriva sentinței civile nr._/29.05.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-contestator I. I., cauza având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-contestator personal, datele sale de identificare fiind consemnate în caietul grefierului de ședință, lipsă fiind apelanta-intimată.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul procesual și modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care:
Intimatul-contestator arată că nu are probe noi în apel și solicită acordarea cuvântului asupra apelului declarat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului declarat.
Intimatul-contestator solicită respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe ca temeinică și legală.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra apelului declarat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 28.11.2014, sub nr._/302/2014, contestatorul I. I. a formulat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. contestație la executare împotriva somației nr. 2305/B/2014 emisă de B. S. I. C..
În motivare, contestatorul a arătat că nu a primit nicio înștiințare de plată până în prezent. Contestatorul nu a invocat niciun temei de drept în susținerea cererii sale.
În dovedirea susținerilor sale, contestatorul a atașat cererii de chemare în judecată, conform art. 150 Cod procedură civilă, actele de executare contestate.
Intimata a formulat întâmpinare, la data de 07.01.2015, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, învederând că instanța care a încuviințat executarea silită a titlului executoriu este Judecătoria Sectorului 1 București, astfel încât, potrivit art. 713 alin. 1 Cod Procedură civilă, instanța competentă să soluționeze contestația la executare este Judecătoria Sectorului 1 București.
Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea contestației la executare, ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către B. S. I. C. în baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/06.07.2011.
Conform art. 716 alin.2 Cod procedură civilă, la dosar au fost atașate, la solicitarea instanței, copii certificate ale dosarului de executare contestat.
Prin sentința civilă nr. 2166 din 17.03.2015, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimată, prin întâmpinare și, în temeiul art. 132 alin. 3 Cod procedură civilă, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, cererea fiind inregistrată pe rolul acestei din urmă instanțe, la data de 29.04.2015 sub nr._ .
Instanța a încuviințat, la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin Sentința civilă nr._/29.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București a fost admisă contestația la executare și în consecință au fost anulate toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 2305/B/2014 al B. S. I. C. iar contestatoarea a fost obligată la plata către Biroul Executorului Judecătoresc S. I. C. a sumei de 15 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate de comunicarea unei copii de pe dosarul de executare.
În motivare, instanța a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 06.07.2011, contestatorul I. I. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, fiind obligat și la achitarea tarifului de despăgubire în cuantum de 28 Euro, la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării.
Procesul-verbal de contravenție a fost afișat la domiciliul contravenientului, conform procesului-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare încheiat în data de 25.07.2011 de reprezentantul intimatei, acesta fiind semnat de martor B. D. F..
La data de 12.05.2014, creditoarea-intimată C.N.A.D.N.R. S.A., reprezentată de Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, a formulat împotriva contestatorului cerere de executare a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 06.07.2011, pentru realizarea creanței în cuantum de 28 euro, reprezentând tarif de despăgubire.
Prin Încheierea din 30.05.2014 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc S. I. C. a fost deschis dosarul de executare silită nr. 2305/B/2014, executarea silită fiind încuviințată prin Încheierea din camera de consiliu din data de 19.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în Dosarul nr._/299/2014.
Prin Încheierea din 06.11.2014, executorul judecătoresc a stabilit suma de 407,38 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită, onorariul său fiind în cuantum de 15,38 lei, iar onorariul pentru consultanță executare fiind în cuantum de 248 lei.
Prin adresa de înființare a popririi nr. 2305/B/2014 emisă în data de 26.02.2015 și comunicată terțului poprit BRD, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra conturilor debitorului, până la achitarea integrală a debitului de 531,38 lei.
Prin somația nr. 2305/B/2014 comunicată debitorului la data de 14.11.2014, executorul judecătoresc a pus în vedere contestatorului ca, în termen de 1 zi de la primirea sau afișarea somației, să achite creditorului suma de 531,38 lei.
În continuare, instanța a reținut că executarea silită contestată a fost pornită cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 632 Cod procedură civilă raportat la art. 37 și art. 27 din O.G. nr. 2/2001, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 10/2013 privind judecarea recursului în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 7/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din 23 iulie 2013.
Astfel, conform art. 37 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate. Potrivit art. 31 din O.G. nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
În conformitate cu art. 27 din O.G. nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului, iar operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Prin Decizia nr. 10/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Având în vedere că executarea silită contestată a fost începută după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei pronunțate în soluționarea recursului în interesul legii, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție problemei de drept privind interpretarea dispozițiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 este obligatorie, conform art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă.
Intimata-creditoare nu a efectuat comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, a procesului-verbal de contravenție pus în executare silită, astfel încât procedura de afișare a acestuia este nelegală, contravenind caracterului subsidiar al acestei modalități de comunicare. Având în vedere că procesul-verbal de contravenție nu a fost înmânat sau comunicat în mod legal persoanei sancționate contravențional, acesta nu reprezintă titlu executoriu conform art. 37 din O.G. nr. 2/2001, întrucât nu a expirat termenul prevăzut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001, în care se putea formula plângerea contravențională. Totodată, având în vedere că procesul-verbal nu a fost comunicat în mod legal către persoana sancționată contravențional în termenul prevăzut de art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, au devenit incidente prevederile art. 14 din O.G. nr. 2/2001, intervenind prescripția executării sancțiunii contravenționale.
Instanța de fond a apreciat că susținerile intimatei din notele scrise depuse la data de 07.01.2015 privind inaplicabilitatea Deciziei în interesul legii nr. 10/2013 sunt vădit neîntemeiate, având în vedere că, la momentul realizării procedurii de comunicare a procesului-verbal de contravenție, prevederile art. 27 din O.G. nr. 2/2001 erau susceptibile de două interpretări cu privire la caracterul alternativ sau subsidiar al modalităților de comunicare reglementate. Având în vedere că problema comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 06.07.2011 a fost dedusă judecății după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 10/2013 privind judecarea recursului în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 7/2013, în speță, singura interpretare valabilă a dispozițiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 este cea stabilită de instanța supremă, aceasta fiind obligatorie, conform art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă.
De asemenea, susținerile intimatei privind stabilirea caracterului executoriu al procesului-verbal de contravenție prin încheierea de încuviințare a executării silite au fost reținute ca nefondate în condițiile în care procedura încuviințării executării silite, astfel cum era reglementată de art. 665 Cod procedură civilă, avea caracter necontencios, instanța de executare verificând din punct de vedere formal caracterul executoriu al înscrisului în baza căruia s-a solicitat efectuarea executării și neputând invoca, din oficiu, nelegalitatea procedurii de comunicare a procesului-verbal. În mod evident, față de prevederile art. 535 și art. 711 alin. 3 Cod procedură civilă, soluția pronunțată în procedura necontencioasă nu are putere de lucru judecat în cadrul contestației la executare, putându-se dispune și anularea încheierii de încuviințare a executării silite.
În temeiul art. 716 alin. 2 raportat la art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere că întreaga culpă procesuală pentru pornirea prezentului litigiu aparține intimatei-creditoare, instanța o va obliga la plata către Biroul Executorului Judecătoresc S. I. C. a sumei de 15 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate de comunicarea unei copii de pe dosarul de executare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata CNADNR SA, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția a IV-a civilă, la data de 09.11.2015, sub nr._, prin care a solicitat modificarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii contestației la executare precum și a cererii privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de fotocopiere a dosarului de executare și menținerea tuturor formelor de executare.
În motivarea apelului, apelanta-intimată a arătat că procesul-verbal ce reprezintă titlu executoriu a fost comunicat în mod legal contestatorului întrucât având în vedere că momentul epuizării contravenției este anul 2011, art. 27 OG 2/2001 în forma în vigoare înainte de apariția Deciziei nr. 10/2013 prevedea că modalitatea de comunicare a procesului-verbal era alternativă iar nu subsidiară. Prin urmare, efectele Deciziei nr. 10/2013 nu pot viza decât actele, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor iar aplicarea acesteia la o situație anterioară momentului pronunțării este echivalentă cu a da caracter retroactiv unei dispoziții legale.
De asemenea, apelanta-contestatoare a invocat faptul că reținerea instanței de fond în sensul că a intervenit prescripția este eronată deoarece procesul-verbal a fost comunicat petentului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În privința cheltuielilor de xerocopiere, apelanta-intimată a arătat că în cauză creditoarea nu a solicitat instanței de judecată să solicite executorului depunerea copiilor de pe actele din dosarul de executare.
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul reține următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, tribunalul reține că potrivit art. 477 alin 1 NCPC, instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit de către apelant precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată. Prin urmare, și în calea de atac a apelului este pe deplin aplicabil principiul disponibilității care guvernează procesul civil, motiv pentru care tribunalul va analiza legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate de prima instanță numai prin raportare la criticile invocate de apelanta-intimată în cererea de apel.
În prezenta cauză, tribunalul constată că apelanta-intimată a criticat sentința apelată invocând următoarele aspecte:
- Procesul-verbal ce reprezintă titlu executoriu a fost comunicat in mod legal conform art. 27 OG 2/2001 din moment ce modalitatea de comunicare prevăzută de acest text legal era una alternativă iar Decizia nr. 10/2013 nu poate fi aplicată retroactiv;
- In mod nelegal, instanța de fond a reținut intervenirea prescripției câtă vreme procesul-verbal a fost comunicat în termenul de o lună ;
- Dispoziția instanței de obligare la plata cheltuielilor de xerocopiere a dosarului de executare este eronată.
În ceea ce privește primul motiv de apel, tribunalul reține că potrivit art. 25 alin. 1 și 2 OG 2/2001, procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate. Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
Referitor la modalitatea de comunicare a actului de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, art. 27 alin. 1 OG 2/2001 prevede că aceasta se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Prin Decizia nr. 10/2013, Inalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în cadrul soluționării unui recurs în interesul legii că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară celei de comunicare prin poștă, cu aviz de primire. Astfel, organul constatator al contravenției are obligația ca mai întâi să realizeze comunicarea procesului-verbal prin postă, cu confirmare de primire, aceasta fiind în măsură să asigure încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate și numai în situația în care persoana sancționată, deși avizată, prin oficiul poștal, nu s-a prezentat în vederea ridicării corespondenței, să se apeleze la modalitatea tehnică subsidiară de comunicare, prin afișare.
În mod corect, instanța de fond a reținut că, în speță, comunicarea procesului-verbal s-a realizat numai prin afișare (f.38 dos JS5) fără ca CNADNR SA să facă dovada faptului că deși a încercat comunicarea prin posta cu aviz de primire, această procedură nu a putut fi efectuată.
Astfel cum a decis și prima instanță, susținerile apelantei-intimate în sensul că Decizia ICCJ nr. 10/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial ulterior întocmirii procesului-verbal de constatare a contravenției și prin urmare nu poate fi aplicată retroactiv sunt neîntemeiate deoarece scopul recursului în interesul legii este acela de a unifica practica judiciară, decizia fiind obligatorie conform art. 517 alin. 4 NCPC, de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial, chiar și pentru procesele în curs de soluționare.
Prin urmare, în condițiile în care art. 37 OG 2/2001 prevede că procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31 (15 zile de la comunicare) precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, tribunalul reține că procesul-verbal de constatare a contravenției în temeiul căruia a fost demarată executarea silită în dosarul nr. 2305/B/2014 al B. S. I. C., nu a dobândit caracterul de titlu executoriu, nefiind comunicat în mod legal.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, tribunalul reține că în conformitate cu prevederile art. 14 alin. 1 OG 2/2001 executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În privința acestui aspect, tribunalul reține că potrivit reglementării din O.G. nr. 15/2002 astfel cum era în vigoare anterior modificării prin Legea nr. 144/2012, tariful de despăgubire era aparent reglementat ca o despăgubire acordată CNADNR SA pentru folosirea fără achitarea rovinietei a drumurilor naționale. Cu toate acestea, acest tarif de despăgubire avea natura juridică a unei sancțiuni complementare, caracterul sancționator rezultând și din expunerea de motive a Legii nr. 144/2012, unde se apreciază că tariful de despăgubire reprezenta contravaloarea rovinietei pentru 12 luni pentru tipul de autovehicul în cauză.
În această situație în care tariful de despăgubire se aplica automat, fără a fi evaluat prejudiciul concret cauzat CNADNR SA prin neplata rovinietei și se aplica ori de câte ori autovehiculul era surprins circulând pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, indiferent de tarifele anterior aplicate prin alte procese-verbale, tribunalul reține că tariful de despăgubire are natura juridică a unei sancțiuni motiv pentru care sunt incidente prevederile art. 14 alin. 1 OG 2/2001.
Întrucât comunicarea procesului-verbal de contravenție nu s-a realizat în mod legal în termen de o lună de la întocmirea acestuia, în mod corect instanța de fond a constatat faptul că a intervenit prescripția executării sancțiunii contravenționale complementare a tarifului de despăgubire.
Referitor la cea de-a treia critică invocată de apelanta-intimată, tribunalul reține că aceasta este neîntemeiată deoarece potrivit art. 716 alin. 2 NCPC, instanța sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate și îi va pune părții interesate să achite cheltuielile de executare.
În cauză, executorul a comunicat instanței copii conforme cu originalul de pe actele din dosarul de executare (f. 27-39 dos JS5), cheltuielile de xerocopiere fiind în valoare de 15 lei. (f. 27 dos JS5)
Raportat la prevederile art. 716 alin. 2 NCPC coroborate cu cele ale art. 453 alin. 1 NCPC, tribunalul, constatând că în cauză culpa procesuală pentru derularea litigiului a aparținut apelantei-intimate care a demarat executarea silită in baza unui înscris care nu constituie titlu executoriu, soluția primei instanțe de obligare a apelantei-intimate la plata acestora către B. S. I. C. este corectă.
Pentru motivele expuse, tribunalul va respinge apelul ca nefondat și va menține sentința primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta-intimată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., cu sediul ales în București, .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr._/29.05.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-contestator I. I., cu domiciliul în București, sector 5, . A, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.01.2016.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. M. D. L. I. F. L. G. I.
Red.AMD/Tehnored.CS/10.02.2016/4 ex.
JS 1 - Jud. fond M. F. P..
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 21/2016.... | Validare poprire. Decizia nr. 363/2016. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
