Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Decizia nr. 608/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 608/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 608/2016
DOSAR NR. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 608 A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 09.02.2016
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: L. I. F.
JUDECĂTOR: R. E. G.
GREFIER: C. C.
Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanta pârâtă Ș. J. împotriva sentinței civile nr. 6860/30.09.2015, pronunțate de Judecătoria Sector 5 București, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. C., având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelanta pârâtă prin avocat, cu delegație la dosar, intimata reclamantă fiind prezentă personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează tribunalului obiectul cauzei, stadiul procesual, precum și modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care,
Apelanta pârâtă prin avocat arată că răspunde și pentru intervenientul C. D..
Tribunalul acordă cuvântul asupra admisibilității cererii de intervenție formulată de C. D..
C. D. prin apărător arată că intervenția în interesul părții poate fi făcută în orice fază a procesului. Arată că este o cerere de intervenție accesorie în interesul apelantei pârâte, dar este făcută și în interesul lui personal, deoarece dacă va fi admisă cererea intimatei vor fi prejudiciați toți cei din procesul de partaj.
Tribunalul aduce la cunoștința părților că este nevoie de acordul expres al părților pentru cererea de intervenție în interes personal.
Intimata, personal, arată că nu dorește să își dea acordul pentru a se interveni în proces, având în vedere cererea de intervenție principală formulată în proces.
Tribunalul, având în vedere cererea de intervenție în interesul propriu formulată de C. D., o respinge ca inadmisibilă în această etapă procesuală având în vedere prevederile art. 62 alin. 3 C.proc.civ., în sensul că pentru intervenția principală este nevoie de acordul expres al părților. Având în vedere că intimata reclamantă și-a exprimat dezacordul în sensul depunerii la dosar a cererii de intervenție principală în interes propriu formulată de C. D., tribunalul apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile de a se admite această cerere de intervenție principală. Cu privire la cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul C. D. în interesul apelantei pârâte, tribunalul apreciază că este admisibilă având în vedere faptul că C. D. este coproprietar al imobilului din care se solicită evacuarea pârâtei Ș. J., precum și având în vedere dispozițiile art. 63 alin. 2 C.proc.civ. care permit faptul că intervenția accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare de atac. Tribunalul admite admisibilitatea numai a cererii de intervenție accesorie a domnului C. D., acesta fiind introdus în dosar cu calitatea de intervenient în interesul apelantei pârâte și va lua procedura din stadiul în care aceasta există în prezent.
Apelanta pârâtă prin avocat depune la dosar extrase din sistemul Ecris și solicită să se ia act că procesul de partaj este, în continuare, suspendat. Arată că hotărârea de la instanța de fond este în vigoare. Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri. Arată că succesiunea începută la notariat a fost împiedicată de intimată.
Intimata, personal, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri depuse la dosar și arată că înscrisurile depuse la dosar, azi, de partea adversă sunt irelevante.
Apelanta pârâtă prin avocat arată că nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri solicitată de intimată.
Tribunalul încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri depuse la dosar ca fiind necesare, utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe fondul apelului.
Apelanta pârâtă prin avocat solicită admiterea apelului și respingerea sentinței apelate. Invocă dispozițiile art. 1042 alin. 2 C.proc.civ. Arată că reclamanta nu a depus sentința din 30 decembrie 2014, ce a soluționat acest partaj, care este în vigoare și azi. Arată că apelurile făcute de toate părțile din acel dosar nu s-au soluționat. Arată că dosarul este suspendat și are termen la 19 februarie 2016 pentru discutarea cererii de repunere pe rol. Arată că certificatul de moștenitor și situația succesiunii este sub semnul întrebării. Arată că reclamanta nu are calitate atâta vreme cât i s-a atribuit în proprietate un alt apartament. Arată că acest apartament este al lui C. S., iar aceasta nu a formulat acțiune în evacuare. Arată că domnul C. D. și defuncta au acceptat locațiunea doamnei Ș. J. fără plata vreunei chirii deoarece aceasta are o pensie modică. Arată că Ș. J. a fost considerată ca o chiriașă prin acordul părților respective. Solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.
Intimata reclamantă, personal, arată că atât intervenția cât și apelul sunt abuzive, inadmisibile, fără bază legală și fără probe concludente. Arată că împotrivirea la evacuare dovedește rea-credință și îmbunătățire fără justă-cauză. Arată că intervenientul nu dovedește un interes legitim prin ceea ce solicită. Arată că intervenientul are un apartament cu patru camere și o casă proprietate personală în care locuiește cu familia sa. Arată că doamna C. S. locuiește în cel mai mare apartament din masa succesorală. Arată că evacuarea nu are incidență asupra acțiunii de partaj. Arată că apelanta a avut un contract de locațiune încheiat cu bunica intimatei reclamante, contractul de locațiune a expirat, nemaifiind încheiat un alt contract. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Apelanta pârâtă prin avocat arată că intimata nu este proprietară coindivizară ca să exercite un drept de evacuare.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul judecătoriei sector 5 București, la data de 28.07.2015, sub nr._, reclamanta P. C. a chemat în judecată pe pârâta Ș. J., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună evacuarea de urgență a pârâtei din spațiul pe care îl ocupă ilegal, situat în București, .. 7, ., sector 5.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanta are calitatea de proprietar pe o cotă de ½ (conform art. 1108, 966 alin. 1, 968 alin. 1 și 2, 975 alin. 4 N.C.civ., în urma decesului bunicii sale din data de 19.01.2015) din întregul imobil compus din subsol, parter, etaj și mansardă situat în București, .. 7, ., sector 5. Iar pârâta Ș. J. ocupă fără drept, abuziv, spațiul de la mansardă (apartament 3 camere dintre care una separată, spălătorie, uscătorie, pod, boxă) refuzând să-l elibereze și să permită reclamantei să intre în posesia apartamentului. A aratat ca, contractul de locațiune încheiat de pârâtă cu bunica reclamantei, C. I., a încetat din 2006.
Reclamanta a menționat și faptul că întregul imobil se află în proces de partaj succesoral, aflat în calea de atac a apelului, însă prin . apartamentului nr. 4 nu se aduce nicio atingere drepturilor indivize de proprietate ale celorlalți comoștenitori din întregul imobil, având în vedere dispozițiile art. 634, 636 alin. 1 N.C.civ.
S-a învederat de către reclamantă și faptul că nu a încheiat niciun contract de locațiune cu pârâta și nici rudele sale nu au mai încheiat contracte de locațiune începând cu anul 2006, având în vedere procesul de partaj, ieșire din indiviziune.
Reclamanta a precizat și faptul că a notificat pârâta prin executor judecătoresc, la data de 11.06.2015.
În drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1033-1044 N.C.proc.civ., art. 1108, 966 alin. 1, art. 968 alin. 1 și 2, art. 975 alin. 4, art. 555, art. 634, art. 636 alin. 1 N.C.civ.
În susținerea cererii au fost depuse următoarele înscrisuri în copie: act de identitate al reclamantei, certificat de moștenitor nr. 56/09.09.2005, declarație dată de către reclamantă autentificată sub nr. 489/01.04.2015, sentința civilă nr. 7293/17.11.1994 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 București în cadrul dosarului nr. 6248/1994, dispoziția Primarului General al Municipiului București nr. 1277/1995, proces-verbal de punere în posesie din data de 10.08.1995, decizia civilă nr. 759/28.06.2010 pronunțată de către Curtea de Apel București în cadrul dosarului nr._, notificare nr. 19/11.06.2015, factura și chitanță de plată a procedurii de notificare – fila nr. 20, dovadă comunicare notificare – fila nr. 21 și adresa AFP sector 5 nr._/16.04.2013.
Prin Serviciul Registratură, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare, la data de 29.09.2015, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca prematur formulată și nefondată și în subsidiar, suspendarea soluționării acesteia până la soluționarea în mod definitiv a dosarului nr._/302/2010.
În ceea ce privește excepția prematurității, pârâta a susținut faptul că doar după finalizarea dosarului nr._/302/2010, având ca obiect partaj judiciar, se va stabili persoana care are calitatea de proprietar definitiv asupra apartamentului din care se solicită evacuarea, acțiunea fiind la acest moment prematură.
Cu privire la solicitare de suspendare a soluționării cauzei până la soluționarea în mod definitiv a dosarului nr._/302/2010, pârâta a arătat faptul că nu a fost încă dezbătută succesiunea defunctei C. I., existând posibilitatea modificării masei partajabile, iar părți în dosarul nr._/302/2010, având ca obiect partajarea imobilului din care se solicită și evacuarea, sunt și C. S. și C. D. care nu au solicitat evacuarea pârâtei și nici nu au fost de acord cu acțiunea reclamantei.
Pârâta a menționat și faptul că are 82 de ani și este într-o stare avansată de boală.
Prin sentința civilă nr. 6860/30.09.2015 a judecătoriei sector 5 București s-a admis cererea formulată de către reclamanta P. C. în contradictoriu cu pârâta Ș. J., s-a dispus evacuarea pârâtei din imobilul situat în București, Sector 5, .. 7, . dispus obligarea pârâtei să plătească reclamantei suma de 286 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 56/9.09.2005 eliberat de Notarii Publici Asociați Baias V. și C. D. C., reclamanta este coproprietara imobilului situat în București .. 7, Sector 5, în baza Sentinței civile nr. 7293/1994 a Judecătoriei Sectorului 5 București.
În prezent, apartamentul nr. 4 al imobilului este ocupat de pârâtă, care nu a invocat vreun titlu al stăpânirii imobilului, rezumându-se la a menționa că restul coproprietarilor imobilului nu s-au alăturat acțiunii introductive, deci o tolerează. Potrivit susținerilor reclamantei, pârâta a fost beneficiara drepturilor locative, în urma încheierii unui contract cu unitatea adminstrativ teritorială, care au încetat însă în anul 2006.
Instanța a reținut că potrivit art. 1033 alin 1 din Codul de procedură civilă, dispozițiile Cărții a VI-a, Titlul XI se aplică, printre altele, în litigiile privind evacuarea din imobilule ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane,,. Alineatul al doilea litera e al aceluiași articol definește ocupantul ca fiind ,,orice persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului,,. Litera b al aceluiași alineat definește locatarul drept locatarul principal, chiriaș sau arendaș, sublocatarul sau un cesionar al locatarului, indiferent dacă persoana care solicită evacuarea este locatorul sau sublocatorul ori dobânditorul imobilului.
Conform art.1040 din codul de procedură civilă dacă locatarul sau ocupantul notificat refuză să evacueze imobilul, proprietarul va solicita instanței să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea ocupantului din imobil pentru lipsă de titlu.
În cauză, instanța a constatat că notificarea pârâtei a avut loc la data 16.06.2015, astfel după cum rezultă din dovada existentă la fila nr. 21 a litigiului.
Instanța a constatat că prevederile legale sunt pe deplin aplicabile în speță, intrucat pârâta ocupă imobilul în discuție în lipsa unui titlu (nu a fost dovedită existența titlului de către pârâtă; în subsidiar, potrivit recunoașterii reclamantei, titlul inițial a încetat prin expirarea duratei sale), fără a se mai bucura de îngăduința unuia dintre coproprietari (a reclamantei).
Instanța a apreciat că evacuarea pârâtei este admisibilă pe calea procedurii speciale în discuție, atâta vreme cât noile dispoziții, stipulează expres dreptul proprietarului de a obține evacuarea detentorului precar în lipsa unui titlu al acestuia sau a fostului locatar.
Nu se poate reține aserțiunea pârâtei în sensul că inacțiunea celorlalți coproprietari este menită să-i confere pe mai departe stăpânirea imobilului.În acest sens, sunt dispozițiile art. 643 alin 1 din Codul civil, potrivit cărora fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală, în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare. Instanta a retinut ca manifestarea de voință a unui singur coproprietar este condiția necesară și suficientă pentru admisibilitatea acțiunii prin care se tinde la încetarea stăpânirii imobilului exercitate de către un terț (pârâta, în cauză).
Față de toate cele de mai sus, În temeiul art. 451-453 Cod de procedură civilă, față de culpa procesuală a pârâtei, a obligat-o pe aceasta să plătească reclamantei suma de 286 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (din care 186 de lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu notificarea-fila 20, iar 100 de lei, contravaloarea taxei de timbru,, fila 1).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Ș. J., cerere înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr. de dosar_, solicitând admiterea apelului și respingerea acțiunii reclamantei.
În motivarea apelului, s-a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică aratand ca locuiește in acest imobil de peste 40 ani, initial cu contract dc chiriere cu ICRAL- ul de sector - iar apoi – după retrocedarea fostilor proprietari - cu contract de închiriere înregistrat la Administrația Fiscală.
A mentionat ca i s-a permis continuarea locatiunii sale in acest imobil - dupa expirarea – contractului de inchiriere, de catre proprietarii imobilului - respectiv C. I. proprietara asupra unei cote indivize de 5/8 din intreg imobilul), C. D. si C. S. (proprietari ai restului de proprietate indiviza, prin mostenire legala de la C. A. G. fiul lui C. I. si C. D.).
A sustinut ca reclaramanta P. C. – nu a facut dovada ca ar avea si ea calitatea de proprietar al imobilului - pentru o cotă indiviza, neexistand nici un document in aces sens si se arata ca aceasta a solicitat evacuarea sa dupa data de 19 ianuarie 2015 cand a intervenit decesul lui C. I., acdeasta din urma dandu-si acordul pentru locatiunea sa in imobil.
Apelanta parata a aratat ca proprietarii imobilului au acceptat să locuiasca in apartamentul ce face obiectul litigiului si nu mai plătească nici o chirie datorita faptului ca are o pensie foarte mica, că este în vârstă si ca sufară de multiple boli a caror tratament este constisitor.
A aratat ca C. D. a si suportatin tot acest timptoate cheltuielile de întretinere si plata utilitatilor aferente apartamentului .
A aratat ca in urma procesului de partaj solutionat in fond prin sentinta civila nr. 92 02/30.12.2014, . etajul 2 al imobilului nu a cazut in lotul reclamantei, ci in lotul lui
C. S. care nu a cerut evacuarea sa.
A aratat ca instanta a invocat gresit prev. art. 643 al.l din codul civil .
A sustinut ca gresit instanta a respins exceptia prematuritatii actiunii reclamantei P. C., in contextual in care reclamanta nu este proprietara apartamentului locuit ci o alta persoana este unica proprietara a acestuia .
Este evident si elemental- faptul ca: pana la finalizarea partajului succesiunii defunctului C. D. - acum unit a si cu partajut succesiunii defunctei C. I. - nu exista siabilit nici un proprietar al apartamentul 4 etajul 2 din imobil - si nici cel care ar putea avea calitatea de coproprietari.
A mentionat ca, gresit instanta a respins cererea de suspendare a judecarii evacuarii pana la solutionarea definitiva a dosarului de partaj nr._/302/2010 .
A considerat ca prevederile art. 1033 - 1044 NCPC nu isi au aplicabilitatea in actiunea de fata, fata de existenta unui acord de locatiune din partea tuturor coproprietarilor - atat anterior decesului lui C. I. - cat si dupa acesta- din partea lui C. D. si C. S..
A aratat ca instanta ce va solutiona partajul succesiunii defunctilor C. D. si C. I. ar fi obligata sa lase in lotul lui P. C. ., in urma evacuarii locatarei S. Jean .
La data de 05.11.2015, intimata reclamantă P. C. a depus la dosarul cauzei prin intermediul serviciului registratură al instanței întâmpinare la apelul declarat de apelanta pârâtă Ș. J. prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca temeinică și legală.
În drept disp. Art.205 NCPC.
La data de 08.12.2015 apelanta pârâtă Ș. J. a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea formulată de intimata reclamantă prin care a solicitat respingerea tuturor susținerilor formulate de reclamantă ca nereale și formulate cu rea credință.
La data de s-a pus in discutie admisibilitatea in principiu a cererii de interventie in interesul propriu cat si in interesul apelantei parate, formulata de catre C. D. intrucat intimata reclamanta s-a opus depunerii cererii de interventie principala, tribunalul a respins aceasta cerere in consecinta, in conditiile art. 62 al. 3 C.p.c.
Tribunalul a admis in principiu cererea de interventie in interesul apelantei parate, formulata de catre C. D..
Analizand hotararea criticata prin prisma motivelor de apel, tribunalul apreciza ca instanța de fond a admis in mod corect acțiunea și pe cale de consecință a evacuat pârâta din imobilul situat în București, Sector 5, .. 7, .>.4.
In argumentarea acestei idei, tribunalul retine ca procedura evacuării din imobile folosite sau ocupate fără drept este reglementată în cuprinsul art. 1.033 – 1.048 NCPC, fiind una dintre procedurile speciale menite să constituie o alternativă față de cererile întemeiate pe dispozițiile procesuale clasice.
Potrivit art. 1033 din Noul Cod de procedură civilă, din Cartea a VI-a „Proceduri speciale”, Titlul IX „Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept”:
„(1) Dispozițiile prezentului titlu se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane.
(2) În sensul prezentului titlu, termenii de mai jos au următorul înțeles:
a) locațiune - orice locațiune scrisă sau verbală, incluzând și sublocațiunea;
b) locatar - locatarul principal, chiriaș sau arendaș, sublocatarul sau un cesionar al locatarului, indiferent dacă persoana care solicită evacuarea este locatorul sau sublocatorul ori dobânditorul imobilului;
c) locator - locatorul principal, sublocatorul, cesionarul și dobânditorul imobilului;
d) imobil - construcția, terenul cu sau fără construcții, împreună cu accesoriile acestora;
e) ocupantul - oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului;
f) proprietar - titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, inclusiv locatarul.”
Conform art. 1034 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, „Reclamantul are alegerea între procedura reglementată de prezentul titlu și procedura de drept comun,” respectiv cererea de evacuare întemeiată pe dispozițiile art. 192 alin. 1 și urm. NCPC.
Potrivit art. 1037 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, „Atunci când dreptul locatarului de a folosi un imobil s-a stins ca urmare a încetării locațiunii prin expirarea termenului, prin acțiunea locatorului, prin neplata chiriei sau a arenzii, precum și din orice altă cauză și locatorul dorește să intre în posesia imobilului, acesta va notifica locatarul, în scris, prin intermediul executorului judecătoresc, punându-i în vedere să elibereze și să-i predea liber imobilul, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării notificării.
Conform art. 1038 din Noul Cod de procedură civilă, „Atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.”
Potrivit art. 1039 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, „Dacă locatarul sau ocupantul care a fost notificat în condițiile prezentului titlu a părăsit imobilul, locatorul sau proprietarul poate intra în posesia acestuia, de drept, fără nicio procedură judiciară de evacuare. În caz contrar, sunt incidente dispozițiile prezentului capitol.”
Art. 1.042 alin. 1 și 2 NCPC conturează limitele apărărilor ce pot fi formulate de pârât cu privire la cererea de evacuare. Astfel, remarcăm o limitare drastică a instituțiilor procesuale incidente, pârâtul neputând să formuleze cerere reconvențională, cerere de chemare în judecată a altei persoane sau de chemare în garanție, toate acestea urmând a fi ʺvalorificate pe cale separatăʺ.
Singurele apărări admisibile, în lumina prevederilor art. 1.042 alin. 2 NCPC, sunt cele referitoare la temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii introductive, precum și cele privind lipsa titlului în virtutea căruia reclamantul solicită evacuarea. Întrucât este permisă exclusiv apărarea cu privire la ʺlipsa titlului reclamantuluiʺ, rezultă cu îndestulătoare evidență că nu valabilitatea acestuia va fi supusă dezbaterii, ci doar existența sau absența sa. Altfel, procedura ar tinde către specificul acțiunii în revendicare, implicând o analiză aprofundată a dreptului de proprietate.
Se stie ca în cazul coproprietatii pe cote parti niciunul dintre copartasi nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate din bunul privit în materialitatea sa, ci asupra cotei sale parti ideale si abstracte din dreptul de proprietate asupra bunului. Fiecare coproprietar poate face acte de conservare sau de administrare asupra bunului comun cu conditia de a nu schimba destinatia bunului si a nu împiedica exercitiul folosintei celorlalti coproprietari. Până la efectuarea partajului, niciunul dintre coproprietari nu are stabilit un drept exclusiv asupra unei părți din bunul aflat în coproprietate.
Coproprietatea pe cote parti este guvernata de regula unanimitatii care decurge din faptul ca nici unul din copartasi nu are drept exclusiv asupra unei parti determinate dintr-un bun privit în materialitatea sa, regula de la care au fost recunoscute însa si exceptii în lege, doctrina si jurisprudenta.
Între exceptiile de la regula unanimitatii se înscrie si actiunea în evacuare, ca act de administrare a bunului aflat în coproprietate. Se admite astfel promovarea unei asemenea actiuni de catre un singur coproprietar, aceasta masura servind pastrarii si valorificarii bunul comun si profitând copartasilor.
Prin urmare, acțiunea în evacuare reprezentând numai un act de administrare, poate fi intentată de către unul dintre coproprietari, astfel că nu operează principiul unanimității.
Tribunalul nu poate retine sustinerile paratei in sensul ca reclamanta nu a justificat calitatea sa de coproprietar. Calitatea procesuală ce semnifică titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiție dreptul a cărui sancțiune o cere, a fost demostrata de reclamanta, aceasta calitate rezultand din dispozițiile art. 643 alin 1 din Codul civil, conform cu care fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală, în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare.
In acest context, reclamanta, cu actele existente la dosarul cauzei, a făcut dovada calității de coproprietar al imobilului din care este solicitată evacuarea pârâtei. Astfel imobilul a apartinut numitilor C. I. in cota de 2/8, C. A. G. in cota de 3/8 si C. A. I. in cota de 3/8 conform sentintei civile nr. 7293/17.11.1994 pron . de Judecatoria Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia civila nr. 720/1995 pron. de C.. S-a facut dovada de reclamanta ca este mostenitoarea defunctei C. A. I., in baza certificatului de mostenitor nr. 56/09.09.2005, revenindu-i cota de 3/8 din imobil. Se mai retine ca este nepoata de fiica predecedata a defunctei C. I. decedata la data de 19.01.2015, dand declaratia nr. 489/01.04.2015 de acceptare a succesiunii dupa aceasta.
Din textul art. 643 C.Civ rezulta ca manifestarea de voință a unui singur coproprietar este condiția necesară și suficientă pentru admisibilitatea acțiunii prin care se tinde la încetarea stăpânirii imobilului exercitate de către un terț .
In schimb, pârâta nu a făcut dovada calitatii de chiriaș, nu a dovedit faptul ca a încheiat un contract de închiriere.
Tribunalul retine ca in mod corect instanta de fond a respins exceptia prematuritatii introducerii cererii. Faptul că pe rolul instanțelor se derulează un proces de partaj asupra imobilului în litigiu, respectiv cel ce face obiectul dosarului nr._/302/2010 si ca in prima instanta apartamentul ocupat de parata, a cazut in lotul altui mostenitor, nu reprezintă relevanță, pana la solutionarea definitiva a cererii respective. P. la solutionarea definitiva a partajului, exista starea de coproprietate si prin urmare devine incident textul art.643 C.Civ invocat mai sus.
P. la încetarea stării de indiviziune dintre coproprietari, între aceștia regăsindu-se și intervenientul, situația lotului in care poate cadea apartamentul din imobil, folosit de parata fără a deține vreun titlu, se poate schimba, insa aceasta nu duce la respingerea cererii ca prematura. Numai in cazul in care exista o hotarare definitiva si irevocabila de partaj si apartamentul ocupat de parata a fost atribuit unui alt coproprietar decat reclamanta, s-ar fi putut retine ca reclamanta nu are calitate procesuala activa.
Tribunalul nu primeste in niciun caz, sustinerea apelantei parate in sensul ca apartamentul 4 este in proprietatea exclusiva a numitei C. S., intrucat asa cum am retinut mai sus, pana la finalizarea partajului in mod definitiv si irevocabil, reclamanta pastreaza calitatea de coproprietar al intregului litigiu, iar in aceasta calitate poate sa exercite actiunea in evacuare. Apelanta este in eroare cu privire la calitatea numitei C. S. de proprietar al apartamentului, intrucat sentinta de partaj pronuntata de instanta de fond este in calea de atac, unde se poate schimba situatia loturilor si a bunurilor ce le compun.
Tribunalul nu retine nici sustinerea in sensul ca instanta de fond trebuia sa dispuna suspendarea cauzei pana la solutionarea dosarului de partaj. Ar fi absurd sa se astepte solutionarea dosarului de partaj, pentru a vedea cine va fi proprietarul exclusiv al . ce inseamna implicit folosirea in continuare a spatiului de parata, in contextul in care dosarul de partaj ar putea dura un interval indelungat de timp, rezultand ca un drept de proprietate este oprit de o persoana ce nu are niciun titlu in baza caruia ocupa spatiul. Chiar si daca am presupune ca parata ar avea un drept de folosinta, ceea ce din dosar nu reiese, un drept de proprietate nu poate fi obstructionat de un drept de folosinta.
Sustinerea in sensul ca daca s-ar admite actiunea reclamantei, instanta de partaj ar fi obligata sa repartizeze apartamentul nr. 4 in lotul sau, nu este justificata, intrucat reclamanta actioneaza in calitate de coproprietar nu de proprietar exclusiv al apartamentului, actiunea fiind in beneficiul mostenitorilor. Prin admiterea actiunii reclamanta nu devine proprietarul exclusiv al apartamentului nr. 4, ci dobandeste dreptul de folosinta asupra unui bun din masa succesorala impreuna cu ceilati coproprietari. In acest context, instanta de partaj nu este obligata sa tina cont de hotararea ce se va da in actiunea de fata, apartamentul respectiv nefiind obligatoriu sa cada in lotul ce i s-ar cuveni reclamantei.
Tribunalul apreciaza in contra sustinerilor apelantei parate ca sunt indeplinite conditiile impuse de prevederile art. 1033-1038, reclamanta fiind indreptatita sa urmeze procedura de evacuare, intrucat reclamanta a exhibat faptul ca este coproprietara imobilului din care face parte apartamentul ocupat de parata, ca parata nu justifica niciun titlu in baza caruia ocupa apartamentul nr. 4 din imobilul din Dr V. nr. 7, sector 5 si ca se opune predarii spatiului, desi a fost notificata in acest sens.
Gasind neintemeiate sustinerile apelantei parate din cererea de apel, va respinge calea de atac ca nefondata.
Avand in vedere respingerea apelului se impune si respingerea cererii de intervenție accesorie în favoarea apelantei pârâte formulate de intervenientul C. D., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta pârâtă Ș. J., cu domiciliul ales la C. V. Ș., cu sediul în București, sector 1, ., . împotriva sentinței civile nr. 6860/30.09.2015, pronunțate de Judecătoria Sector 5 București, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamant P. C., cu domiciliul în București, . nr. 7, . 5 si intervenientul C. D. cu domiciliul ales la C. V. Ș., cu sediul în București, sector 1, ., ., ca nefondat.
Respinge cererea de intervenție accesorie în favoarea apelantei pârâte formulate de intervenientul C. D., cu domiciliul ales la C. V. Ș., cu sediul în București, sector 1, ., ., ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronuntata in sedinta publica azi, 09.02.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
L. F. R. G. C. C.
Red.Jud. LIF
Tehred. CS
Jud. S 5 B.. Jud. fond M.A.T.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 350/2016. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 642/2016. Tribunalul... → |
|---|
