Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 564/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 564/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 03-02-2016 în dosarul nr. 564/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILĂ
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 564 A
Ședința din Camera de Consiliu de la 03.02.2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. S.
JUDECĂTOR: R. M. C.
GREFIER: A. E.
Pe rol, soluționarea cererii de apel formulată de apelantul – creditor I. DE S. P. C. ÎN T. R. ISCTR, în contradictoriu cu intimatul-debitor S.C T. L. S.R.L împotriva încheierii din data de 06.08.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, având ca obiect învestire cu formulă executorie.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu nu se prezintă apelantul creditor.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
Se expune referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat ori acte de depus, tribunalul constată cauza în stare de judecată și, față de faptul că s-a solicitat judecata în lipsă, reține dosarul în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin încheierea civilă din data de 06.08.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București a fost respinsă cererea de investire cu formulă executorie a procesului verbal . NR._/19.07.2012 privind pe debitorul . formulată de creditoarea Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, ca neîntemeiată.
A reținut instanța de fond următoarele:
Potrivit art. 641 alin. 1 C.pr.civ., „Titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse în executare numai dacă sunt învestite cu formulă executorie.”
Potrivit art. 632 C.proc.civ. „(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. (2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.”.
În privința proceselor-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, art. 37 din O.G. nr. 2/2001 stabilește că „Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.”
Potrivit art. 31 din O.G. nr. 2/2001, termenul de formulare a plângerii contravenționale împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii este de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Potrivit art. 25 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal trebuie înmânat sau comunicat, în copie, contravenientului în termen de cel mult o lună de la data aplicării sancțiunii, iar potrivit art. 27 din același act normativ comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului, operațiunea de afișare consemnându-se într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Astfel cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia interpretativă nr. 1/2013 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
În speță, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, procesul-verbal a fost comunicat intimatei doar prin afișare la sediul acesteia, în prezența unui martor, fără a se proceda la comunicarea procesului-verbal prin poștă cu aviz de primire.
În această ipoteză, instanța constatând nelegală comunicarea procesului-verbal și, pe cale de consecință, lipsa caracterului de titlu executoriu al procesului-verbal suspus învestirii, instanța a respins ca neîntemeiată cererea.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditorul I. de S. pentru C. în T. R. susținând că este nelegală și netemeinică.
În argumentarea apelului,în esență se arată că:
In Constituția României in cadrul art. 15 alin. 2 este consacrat principiul de drept potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
De asemenea, sediul materiei cu privire la aplicarea normei juridice in timp este consacrat la art. 78 din Constituția României, articol potrivit căruia legea, in sens larg, intra in vigoare la 3 zile de la data publicării in Monitorul Oficial sau la o data ulterioara prevăzuta in textul ei.
Potrivit art. 6 alin. 1 si 2 din Noul cod civil legiuitorul stabilește ca legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare, aceasta neavand putere retroactivă, Actele si faptele juridice incheiate ori, după caz, săvârșite sau produse inainte do . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea in vigoare la data incheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
In Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 450 din 23 iulie 2013, a fost publicata Decizia ICCJ nr. 10 din 10 iunie 2013 (Decizia 10/2013) privind examinarea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa înalta Curte de Casație si Justiție privind interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) si art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările si completările ulterioare, cu referire la caracterul alternativ sau subsidiar al celor doua modalități de comunicare a procesului-verbal de constatare si sancționare contravenționala si a instiintarii de plata.
Menționează ca recursul in interesul legii reprezintă acea cale procedurala prin intermediul căreia procurorul general al Pachetului de pe langa inalta Curte de Casație si Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum si colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul României, sa ceara înaltei Curți de Casație si Justiție sa se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Este adevărat ca prin Decizia nr. 10/2013 s-a stabilit ca modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție si a instiintarii de plata, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiara comunicării prin posta, cu aviz de primire, insa aceasta este obligatorie doar după publicarea in Monitorul Oficial al României si produce efecte doar pentru viitor, respectiv doar in ceea ce privește comunicarea proceselor verbale de contravenție după aceasta data.
Nu se poate aprecia ca, anterior acestei decizii, comunicarea prin procedura de afișare este nelegala, intrucat la acea data, respectiv, anul 2012, textul de lege reglementa doua posibilități privind comunicarea proceselor verbale de contravenție, prin posta cu aviz de primire si prin afișare, fara a stabili in mod cert fara dubiu de interpretare ca este prioritara comunicarea prin posta.
Prin urmare, comunicarea procesului verbal de constatare a contravențiilor realizata de instituția noastră prin procedura de afișare s-a realizat in conformitate cu prevederile art. 27 din O.G. nr. 2/2001 cu modificările si completările ulterioare.
Daca ar accepta motivarea instanței, ar insemna ca toate procesele verbale de constatare a contravențiilor incheiate de către instituțiile publice, in regim de putere publica, in indeplinirea atribuțiilor de serviciu si comunicate anterior publicării in Monitorul Oficial al României a Deciziei ICCJ nr. 10/2013, prin procedura de afișare, trebuie recomunicate contravenienților prin posta cu aviz de primire.
Aceasta ar insemna depășirea termenului legal de comunicare a procesului verbal de contravenție si implicit prescrierea executării amenzii, ceea ce ar duce la prejudicierea Bugetului de S., a Bugetelor locale si a Bugetelor instituțiilor din care fac parte agenții constatatori.
Ori raportat la anul 2012 nefiind o practica unitara cu privire atât la interpretarea, cat si la aplicarea dispozițiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, comunicarea s-a realizat in mod alternativ, fie prin posta cu confirmare de primire, fie prin afișare la sediul contravenientului, comunicare realizata in conformitate cu prevederile legale.
Având in vedere specificul activității instituției noastre, respectiv inspecția si controlul respectării reglementarilor legale din domeniul transporturilor rutiere, comunicarea proceselor verbale de contravenție prin procedura de afișare era mai facila si lipsita de costurile necesare trimiterii cu posta, intrucat in cadrul acțiunilor " de control inspectorii ISCTR se deplasau la sediul contravenienților si afișau procesele verbale de constatare a contravențiilor.
Consideră ca procesul verbal de constatare a contravențiilor . nr._/19.07.2012 este titlu executoriu, in condițiile legii, comunicarea efectuându-se prin modalitatea prevăzuta de art. 27 din O. G. nr. 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, respectiv prin procedura de afișare.
Prin raportare la dispozițiile art. 641 C.proc. Civ potrivit căreia instanța verifica daca înscrisul întrunește toate condițiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, fata de dispozițiile art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, face cunoscut faptul ca judecătoria sector 1 București a admis cereri in care s-a dispus investirea cu formula executorie a procesului verbal de constatare si contravenție - anexează in copie încheiere finala civila - Judecătoria Sector 1 București.
Pe cale de consecința, învederează instanței ca in speța dedusa judecații legea nu poate retroactiva pentru argumentele mai sus expuse, sens in care solicită admiterea apelului, iar pe fondul cauzei admiterea cererii de investire cu formula executorie a procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/19.07.2012.
In drept, își întemeiază apelul pe dispozițiile art. 665 alin. (6) Cod procedura civila.
Examinând actele și lucrările dosarului, încheierea civilă apelată, prin prisma motivelor de apel și din oficiu, tribunalul constată apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 631 Cod procedură civilă, „Executarea silită se va efectua numai in temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu."
Potrivit art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, „în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii."
Totodată, conform art. 27 din același act normativ, „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor."
Potrivit art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, „împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia."
Conform art. 37 din același act normativ, „Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate."
Procesul-verbal de constatare a contravenției, încheiat în lipsa contravenientului, a fost comunicat acestuia prin afișare la sediul/domiciliul contravenientului, în prezența unui martor.
Potrivit dispozițiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001, pentru a se putea proceda la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției în această modalitate, este obligatoriu ca în prealabil să se încerce comunicarea acestuia prin poștă, cu aviz de primire, operațiune care să eșueze, potrivit căreia modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
În acest sens este și Decizia nr. 10/2013, prin care ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, statuând că: "In interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal. "
Rezultă din cele de mai sus că procesului-verbal de contravenție nu se considera a fi comunicat corect datorită faptului că nu s-a făcut dovada prealabil comunicării prin afișare că s-a încercat comunicare procesului verbal prin poștă, iar în raport de prevederile art. 37 alin. 1 raportat la cele ale art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, aceasta nu constituie titlu executoriu, astfel că nu poate fi pus în executare silită.
Referitor la faptul că Decizia nr. 10/2013 a ÎCCJ nu se aplică în speță datorită faptului că s-a făcut comunicarea anterior publicării acestei hotărâri, tribunalul reține că potrivit dispozițiilor art. 517 alin. 5 C.p.civ., dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțele de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, iar potrivit alin. 2 al aceluia și articol această decizie nu are efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și cu privire la situația părților din acele procese.
În ceea ce privește însă situația raporturilor juridice nesupuse atenției instanțelor judecătorești și nesoluționate anterior pronunțării deciziei ÎCCJ, acestea urmează a fi analizate și din perspectiva deciziei pronunțate în interesul legii, indiferent de momentul când acel raport juridic s-a născut.
Această concluzie se desprinde din caracterul recursului în interesul legii care are rolul de a interpreta legea și nu acela de a o modifica, precum și de a unifica o practică neunitară la nivelul instanțelor judecătorești, astfel încât nu se pune problema aplicării în timp decât sub aspectul prevăzut de art. 517 alin. 2 C.p.civ.
Față de cele de mai sus, apelantul I. de S. pentru C. în T. R. ISCTR, neavând un titlu executoriu împotriva intimatului pentru creanța pretinsă, Tribunalul va respinge ca nefondat apelul.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul ca nefondat declarat de apelantul – creditor I. DE S. P. C. ÎN T. R. ISCTR, cu sediul în București, ..38, sector 1, împotriva încheierii din data de 06.08.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03.02.2016
Președinte, Judecător, Grefier,
T. S. R. M. C. A. E.
Red.TS.
Dact.SV
Judecătoria Sectorului 1 București
Judecător fond: Caractoianu I.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 602/2016. Tribunalul... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 8700/2016.... → |
|---|
