Contestaţie la executare. Hotărâre din 16-02-2016, Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 16-02-2016 în dosarul nr. 657/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI- SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 657A
Sedinta publica de la 16.02.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – A. M. B.
JUDECĂTOR – F. L.
GREFIER- M. R.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de apelantul contestator CABINET I. de AVOCAT „D. C.”, împotriva sentintei civile nr.9637/21.05.2015, pronuntata de Judecătoria Sector 1 București, in contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ de A. și D. NAȚIONALE din ROMÂNIA – S.A., prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. și PODURI BUCURESTI.
La apelul nominal facut in sedinta publica, a raspuns apelantul contestator prin avocat, lipsind intimatul.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, după care, apelantul prin avocat depune la dosar chitanța reprezentând taxa de timbru și arată că nu mai are cereri de formulat.
Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul prin avocat solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul anularii procesului verbal de contravenție, întrucât instanța de fond nu a verificat dacă acesta îndeplinește exigențele legale prevăzute de lege, că a acest proces verbal a fost transmis în copie, nu poartă semnătura agentului constatator în original, deci era supus sancțiunii prev. de art.17 din OG nr.2/2002, invocat prin Decizia nr.6 a ICCJ ca text imperativ.
Totodată rivinieta reglementată O.G. nr.15/2002 și modificată în 2012 se stabilește că contravenția e continuă deși nu poate fi sancționată în mod repetat, într-o lună, prin 3 procese verbale.
Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată și depune concluzii scrise.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti, contestatorul CABINET I. DE AVOCAT ”D. C.” a chemat în judecată pe intimata C. NATIONALĂ DE A. SI D. NATIONALE D. ROMÂNIA, prin Directia Natională de drumuri si Poduri Bucuresti, solicitând instantei anularea executării silite ce face obiectul dos. de executare nr. 6745/b/2014 al B. ”B. C. si M. A. M.” si întoarcerea executării silite, anularea proceselor-verbale de contraventie . nr._/19.12.2011, . nr._/19.12.2011, . nr._/19.12.2011 si . nr._/19.12.2011, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că s-a solicitat executarea silită împotriva sa pentru recuperarea unei creante în cuantum de 112 Euro, executorul stabilind cheltuieli de executare în cuantum de 463,69 lei, prin încheierea din data de 03.03.2015, pe care le apreciază ca depăsind limitele prescrise de art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000.
În ceea ce priveste titlurile executorii reprezentate de procesele-verbale de contraventie . nr._/19.12.2011, . nr._/19.12.2011, . nr._/19.12.2011 si . nr._/19.12.2011, contestatorul le apreciază că sunt lovite de nulitate, deoarece nu poartă semnătura agentului constatator, având în vedere si Decizia ÎCCJ nr. 6/2015.
De asemenea, contestatorul a apreciat că procesele-verbale sunt lovite de nulitate deoarece a fost sanctionat de mai multe ori pentru fapte contraventionale pretins a fi fost săvârsite în aceeasi lună, respectiv februarie 2011.
În drept, contestatia a fost întemeiată pe dispozitiile art. 711 si urm. si art. 722 si urm. C. proc. civ.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestatiei la executare, deoarece contestatorul datorează contravaloarea tarifului de despăgubire prevăzut de art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, având în vedere că a săvârsit contraventia continuă constând în faptul de a circula pe drumurile naționale fără a detine o rovinietă valabilă.
La solicitarea instantei, B. ”B. C. si M. A. M.” a comunicat, în copie certificată, dos. de executare nr. 6745/B/2014 (f. 21-43).
În dovedirea contestatiei, respectiv în apărare, instanta a încuviintat pentru părti administrarea probei cu înscrisuri.
Prin sentinta civila nr.9637/21.05.2015, Judecătoria Sector 1 București, în baza art. 712 alin. 2 C. proc. civ., a respins contestația în ceea ce privește cererea de anulare a titlurilor executorii, ca inadmisibilă.
A admis, în parte, contestația la executare propriu-zisă, a anulat, în parte, actele de executare constând în Încheierea nr. 6745/03.03.2015, prin care au fost stabilite cheltuielile de executare în dos. de executare nr. 6745/b/2014 al B. „B. C. și M. A. M.”, în sensul că înlătură din cadrul acestor cheltuieli sumele de 50 lei, stabilită cu titlu de „cheltuieli de executare” și 248 lei, stabilită cu titlu de „consultații privind constituirea actelor execuționale”, precum și somația mobiliară emisă la data de 03.03.2015, în privința acelorași sume, menținându-le pentru rest.
A respins cererea de întoarcere a executării silite, ca neîntemeiată, a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către contestator, iar în baza art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013, a dispus restituirea către contestator a taxei de timbru în cuantum de 23,84 lei, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca, prin procesele-verbale de contraventie . nr._/19.12.2011, . nr._/19.12.2011, . nr._/19.12.2011 si . nr._/19.12.2011, contestatorul a fost sanctionat pentru fapta prevăzută de art. 8 alin. 2 din OG nr. 15/2002, cu amendă contraventională în cuantum de 250 lei (prin fiecare proces-verbal), în sarcina sa stabilindu-se, de asemenea, obligatia de achitare a tarifului de despăgubire în cuantum de 28 Euro (prin fiecare proces-verbal), în baza art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2012 în beneficiul intimatei C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA.
Pentru recuperarea acestui tarif, în cuantum total de 112 Euro, intimata a formulat cerere de executare silită împotriva contestatorului, formându-se dosarul de executare nr. 6745/B/2014 la B. ”B. C. si M. A. M.”, executorul judecătoresc stabilind, prin încheierea din data de 03.03.2015 (f. 40), cheltuieli de executare în cuantum de 463,69 lei.
În ceea ce priveste cererea contestatorului, de anulare a titlurilor executorii, respectiv a proceselor-verbale de contraventie . nr._/19.12.2011, . nr._/19.12.2011, . nr._/19.12.2011 si . nr._/19.12.2011, pentru lipsa semnăturii agentului constatator si pentru faptul că s-au dispus mai multe sanctiuni pentru aceeasi faptă, instanta constată că aceste critici se încadrează în dispozitiile art. 712 alin. 2 C. proc. civ., iar nu în cele ale art. 711 C. proc. civ.
Ca atare, instanta constată că, pentru a fi admisibile aceste critici si pentru a putea fi solicitată anularea titlurilor executorii, este necesar ca persoana interesată, respectiv contestatorul, să nu beneficieze de o cale specială de atac în acest sens.
Or, cum împotriva proceselor-verbale de contraventie este prevăzută o cale specială de atac, respectiv plângerea contraventională reglementată de art. 31 si urm. D. OG nr. 2/2001, cererea contestatorului de anulare a titlurilor executorii, formulată în baza art. 712 alin. 2 C. proc. civ. apare ca inadmisibilă, astfel încât va fi respinsă ca atare.
În ceea ce priveste criticile referitoare la modul de stabilire a cheltuielilor de executare si la cuantumul acestora, stabilit prin încheierea executorului din data de 03.03.2015, instanta o constată întemeiată, în parte, astfel:
În ceea ce priveste onorariul executorului judecătoresc, instanta constată că suma de 61,19 lei este corect stabilită, cu respectarea plafonului stabilit de art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, având în vedere că, spre deosebire de onorariile avocatiale, cele ale executorilor judecătoresti nu sunt conditionate de volumul de muncă efectiv depus.
În ceea ce priveste cheltuielile de executare silită stabilite prin încheierea nr. 6745/b/03.03.2015, văzând si dispozitiile art. 669 alin. 3 C. proc. civ., instanta constată că sunt stabilite în mod justificat doar în parte.
Astfel, instanta observă că nu se justifică, în spetă, includerea în cadrul acestor cheltuieli a celor constând în suma de 248 lei, stabilită cu titlu de contravaloare a consultantei în vederea constituirii actelor executionale si în suma de 50 lei, stabilită cu titlu de cheltuieli de executare.
Astfel, suma de 248 lei, stabilită cu titlu de onorariu pentru consultantă în vederea constituirii actelor executionale, este inclusă în serviciile prestate de către executor pentru care s-a stabilit deja onorariul acestuia, stabilirea oricărei alte sume conducând la depăsirea, nelegală, a plafonului maxim prevăzut de legea specială de organizare, iar suma de 50 lei, stabilită cu titlu de ”cheltuieli de executare”, apare ca fiind nejustificată prin prisma faptului că nu se precizează în ce constau aceste cheltuieli, astfel încât acestea să poată fi verificate de către instantă, în raport de prevederile art. 669 alin. 4 teza a II-a C. proc. civ., raportate la cele ale art. 669 alin. 3 C. proc. civ.
Fată de aceste considerente, instanta a admis, în parte, contestatia la executare propriu-zisă, în sensul că a anulat, în parte, actele de executare silită constând în Încheierea nr. 6745/03.03.2015, prin care au fost stabilite cheltuielile de executare în dos. de executare nr. 6745/b/2015 al B. ”B. C. si M. A. M.”, în sensul că a înlăturat din cadrul acestor cheltuieli sumele de 50 lei, stabilită cu titlu de ”cheltuieli de executare” si 248 lei, stabilită cu titlu de ”consultatii privind constituirea actelor executionale”, precum si somatia mobiliară emisă la data de 03.03.2015, în privinta acelorasi sume, mentinându-le pentru rest.
În ceea ce priveste cererea contestatorului de întoarcere a executării silite, instanta a respins-o, ca neîntemeiată, deoarece, din dosarul de executare comunicat, nu rezultă că executarea silită a fost finalizată în cauză.
De asemenea, instanta a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de executare de către contestator si, fată de cererea acestuia, în baza art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013, a dispus restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru, calculată prin raportare la pretentiile admise, în cuantum de 23,84 lei, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimatul debitor-contestator CABINET I. DE AVOCAT D. C., solicitând admiterea apelului și, pe cale de consecința, modificarea în parte sentința atacată, în sensul admiterii contestației la executare formulată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului se sutine ca:
Soluția instanței de fond, de respingere a contestației la executare, este rezultatul interpretării si aplicării rigide a legii, cu eludarea unor reguli si principii fundamentale ale dreptului civil.
1. încheierea prin care instanța încuviințează executarea silită nu este supusă niciunei căi de atac, însă verificarea legalității sale poate face obiectul contestației la executare din rațiuni care țin de egalitatea de tratament juridic între debitor și creditor, acesta din urmă având posibilitatea de a ataca cu apel încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite.
Executarea silită reprezintă o fază a procesului civil ce se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu valabil.
Este adevărat că, astfel cum dispune art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției neatacat în termenul prevăzut la art. 31 (n.n. 15 zile) constituie titlu executoriu. Această împrejurare, însa, nu poate conduce la concluzia că procesul verbal - prezumat, doar, a fi întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege și devenit, astfel, titlu executoriu - s-ar afla în afara oricărei critici și posibilități de a fi amendat de către instanță în faza executării silite. Procedând altfel, am admite că încuviințarea executării silite reprezintă doar o formalitate, ceea ce ar contraveni intenției legiuitorului.
Astfel, potrivit art. 665 alin (5) NCPC:
„Instanta poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege.”
Or, în speță, procesul verbal a fost întocmit în formă electronică și i s-a asociat o semnătură electronică bazată pe un certificat calificat al unei persoane autorizate, iar potrivit Deciziei ÎCCJ nr.6 din 16 februarie 2015 „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.”
Precizează faptul că procesul verbal comunicat și devenit titlu executoriu reprezintă doar o copie pe suport de hârtie a procesului-verbal întocmit în formă electronică și nu poartă semnătura olografă a agentului constatator.
Or, apreciaza că nu poate fi încuviințată executarea silită pe baza unei copii a titlului executoriu, fără a se proceda la o verificare a titlului în original.
În cauza de față, o verificare a originalului ar fi presupus comunicarea electronică, odată cu cererea de încuviințare a executării silite, a procesului verbal întocmit în formă electronică și având asociată o semnătură electronică bazată pe un certificat calificat al unei persoane autorizate.
Dispozițiile art. 663 alin. (4) C.proc.civ. instituie obligația creditorului de a atașa la cererea de executare silită ce se depune la executorul judecătoresc „titlul executoriu în original sau în copie legalizată”.
Prin urmare, cu atât mai mult cererea de încuviințare a executării silite depuse la instanța judecătorească trebuia însoțită de înscrisul ce se pretinde a constitui titlu executoriu - în original, astfel încât instanta să poate efectua o reală și efectivă verificare a acestuia.
Art. 665 alin (5) pct. 3 NCPC, obligă la verificarea condițiilor de formă cerute de lege (printre care și semnătura, potrivit disp.art. 17 și 19 din OG nr.2/2001), iar o atare verificare nu se poate efectua decât în prezența originalului.
Potrivit doctrinei: „Titlul executoriu poate fi definit ca fiind actul întocmit potrivit legii, de organele competente, care servește ta pornirea executării silite și la realizarea, pe această cale, a drepturilor recunoscute prin actul respectiv.
Prin urmare, pentru a servi la pornirea executării silite, era imperios necesar ca procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției să fi fost întocmit potrivit legii, respectiv semnat olograf de către agentul constatator.
2.Prescrierea dreptului de a contesta procesul verbal pe cale de acțiune (plângere contravențională) nu alterează, în niciun fel, dreptul contestatorului de a se apăra pe cale excepție:
Potrivit principiului de drept que temporalia sunt ad agendum, perpetua sunt ad excipiendum (Ceea ce este prescriptibil pe cale de acțiune, este imprescriptibil pe cale de excepție), contestatorul s-a apărat în fața instanței de fond invocând motive de fapt și de drept care tindeau la constatarea nulității absolute a procesului verbal, fără a i se putea opune excepția tardivității.
Excepția nulității absolute a titlului executoriu este o excepție de fond, peremptorie și vizează o condiție de formă necesară pentru ca un act juridic unilateral (în speță - procesul verbal de contravenție) să poată produce efecte juridice. Mutatis mutandis tot "excepții" se invocă și atunci când se susține nulitatea absolută a unui contract pentru lipsa capacității, obiectului, consimțământului etc, a unei decizii de desfacere a contractului de muncă pentru neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de Codul Muncii, a unui act administrativ etc.
Nulitatea absolută poate fi invocată oricând, pe cale de acțiune sau de excepție, fiind, deci, imprescriptibilă. OG nr.2/2001 reglementează doar posibilitatea de a formula plângere contravențională, instituind un termen în acest sens.
Prin urmare, în speță nu dreptul de a invoca nulitatea absolută a procesului verbal s-a prescris, ci doar dreptul de a formula plângere contravențională.
„Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție.” - potrivit art. 1247 alin. (2) NCC.
3. Instanța avea obligația legală să verifice dacă procesul verbal de contravenție-titlu executoriu a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută a procesului verbal, nulitate ce se poate constata si din oficiu, potrivit art. 17 din OG nr.2/2001.
Această obligație legală a instanței există independent de formularea sau nu a unei plângeri contravenționale, contestația la executare presupune verificarea legalității actelor de executare silită efectuate, dar și a titlului ce stă la baza acestora.
Pentru instanță, invocarea din oficiu a nulității absolute a actului juridic dedus judecății este nu numai o posibilitate, ci chiar o obligație. Neprocedând astfel, instanța de fond și-a dat girul pentru ca un înscris nul absolut să-și producă efectele juridice, ceea ce este inadmisibil.
Astfel, potrivit disp. art. 1247 alin. (3) NCC, „instanța este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută.”
4. Titlul executoriu (procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției) lovit de nulitate absolută este lipsit de efectele în vederea cărora a fost încheiat si care contravin unei dispoziții legale referitoare la condițiile sale de validitate.
În temeiul art. 1325 NCC, textul art. 1254 alin. (1) NCC - „Este nul contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general. ” - se aplică și actelor juridice unilaterale lovite de nulitate absolută sau relativă.
De asemenea, art. 1242 alin. (1) NCC este o dispoziție legală expresă în baza căreia sunt lovite de nulitate absolută actele juridice încheiate în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea (în speță art. 17 și 19 din OG nr. 2/2001) o cere pentru încheierea lor valabilă.
În cauza de față, principiul de drept quod nullum est, nullum produdt effectum se manifestă și se realizează prin cele trei principii ale efectelor nulității actului civil, respectiv principiul retroactivității efectelor nulității, principiul restitutio in integrum și resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis.
Pe cale de consecință, se impune admiterea si a celorlalte capete de cerere,. formulate de către contestator.
5.Rovinieta a fost introdusă prin OG nr. 15/2002 și reprezintă documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
Actul normativ definește tariful de utilizare ca fiind o anumită sumă a cărei plata conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din Romania.
Legea nr. 144/2012, publicata in Monitorul Oficial nr. 509 din 24 iulie 2012 care a intrat in vigoare in 27 iulie, prin care s-a modificat OG nr. 15/2002, prevede că fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează doar cu amenda.
De aici rezultă fără echivoc că până la . Legii nr. 144/2012, șoferii puteau fi amendați doar o singură dată într-o lună dacă circulau fără rovinietă.
Or, împotriva sa au fost puse în executare 3 procese - verbale din aceeași lună (proces-verbal din 20.06.2011, 22.06.2011 și 30.06.2011).
Suma primită de CNADNR drept valoare de despăgubire reprezintă contravaloarea unei roviniete pe 12 luni.
Conform conținutului oricărui proces verbal de contravenție pentru lipsa rovinietei, cuantumul tarifului de despăgubire aplicabil pentru un autoturism este de 28 de euro, adică identic cu tariful de utilizare pentru 12 luni a drumurilor naționale.
Această situație este valabilă pentru toate categoriile de vehicule menționate în anexele nr. 1 (care reglementează nivelul de utilizare a drumurilor naționale) și nr. 4 (care reglementează cuantumul tarifului de despăgubire aplicabil) din Ordonanța nr. 15/2002 - privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale.
S-ar putea trage concluzia că acest tarif de despăgubire reprezintă contravaloarea rovinietei pe 12 luni si că, odată achitat acest tarif, utilizatorul drumurilor naționale va avea o rovinietă valabilă.
Acest aspect este contrazis de comportamentul CNADNR S.A. care, în mod abuziv, percepe tariful de despăgubire la fiecare nouă presupusă „contravenție” pe care o constată.
În concluzie, nu poate fi pedepsit de mai multe ori pentru aceeași faptă în eventualitatea în care tranzitează drumurile naționale timp de câteva luni, si să achite către CNADNR S.A. tot atâtea tarife de despăgubire câte presupuse contravenții a săvârșit!
Dacă s-ar proceda în asemenea fel, sancțiunea ar fi disproporționată față de pericolul social generat.
În drept, apelul se întemeiaza pe disp art. 466 și urm. NCPC, art.711 și urm. și art. 722 și urm. NCPC, art. 663 și art. 665 NCPC, art. 1242, 1247, 1254 și 1235 din NCC, precum și OG nr. 2/2001.
Analizand sentinta apelata din perspectiva motivelor de apel, tribunalul apreciaza aceste motive ca nefondate, pentru urmatoarele considerente:
Criticile apelantului asupra sentintei apelate, vizeaza critici aduse actelor de executare silita invocate si in contestatia la executare, critici intemeiate pe lipsa de caracter executoriu a titlurilor executorii reprezentate de procese verbale de contraventie apreciate de apelantul contestator ca fiind nule absolut.
Ori, asa cum a stabilit si instanta de fond lipsa semnaturii olografe de pe procesele verbale de contraventie si . legii nr.nr.144/2014, puteau fi invocate numai pe calea plangerii contraventionale si nu direct in calea contestatiei la executare, cata vreme potrvit art.713 alin.2 c.p.civ., in cazul in care executarea silita se face in baza unei alt titlu executoriu decat hotararea judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executiru o cale procedurala specifica pentru desfiintarea lui.
Procesele verbale in temeiul carora s-au incheiat actele de executare contestate in speta, puteau fi desfiintate pe calea plangerii contraventionale, cale de atac specifica, astfel ca formularea acestor critici in contestatia la executare nu poate fi primita.
F. de cele retinute, de disp.art.480(1) c.p.civ., tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul contestator CABINET I. de AVOCAT „D. C.”, cu sediul in Bucuresti, sector 1, ., ., . civile nr.9637/21.05.2015, pronuntata de Judecătoria Sector 1 București, in contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ de A. și D. NAȚIONALE din ROMÂNIA – S.A., prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. și PODURI BUCURESTI, cu sediul in Bucuresti, ..401, sector 6, C._ .
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16.02.2016.
P., JUDECATOR, GREFIER,
A. M. B.. F. L.. M. R..
red.6 ex./23.02.2016
JUD.S.1 / P. P..
| ← Validare poprire. Decizia nr. 804/2016. Tribunalul BUCUREŞTI | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 771/2016.... → |
|---|
