Succesiune. Hotărâre din 18-01-2016, Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 18-01-2016 în dosarul nr. 218/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV A CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 11.01.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: C. D.
JUDECĂTOR: C. C. I.
GREFIER: M. V.
Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de apelantul-reclamant B. D. împotriva sentinței civile nr.3116/30.04.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în dosarul nr._/2014, în contradictoriu cu intimatul-pârât B. I., având ca obiect „succesiune„.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul-reclamant, personal și asistat de avocat cu împuternicire avocațială la dosar și intimatul-pârât, personal și asistat de avocat cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul-reclamant, prin avocat, depune la dosar chitanțele reprezentând plata taxei de timbru in cuantum de 527 lei și 1442 lei, care se anulează de către tribunal, constatând apelul legal timbrat.
Tribunalul procedează la legitimarea părților, datele de identificare fiind consemnate în caietul grefierului.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.
Apelantul-reclamant B. D., prin avocat, solicită admiterea apelului, iar pe fondul cauzei, admiterea acțiunii. Se arată că instanța de fond în mod greșit a stabilit loturile, întrucât la data de 16.03.2015, după efectuarea rapoartelor de expertiză, s-a depus cerere modificatoare, instanța luând act de modificarea acțiunii principale.
Apelantul-reclamant, prin avocat, a mai arătat că, față de expunerea detaliată a situației de fapt, instanța de fond a nesocotit modalitatea de dobândire a imobilului în cauză, omițând să analizeze clauzele contractuale și să ia în considerare faptul că acest apartament a fost achiziționat cu credit bancar, sens în care în mod greșit a considerat că nu se poate aprecia asupra cotei de participare a defunctei la restituirea creditului CEC achiziționat pentru achitarea apartamentului în cauză.
De asemenea, s-a mai arătat faptul că defuncta a locuit în mod continuu în imobil și a participat la achitarea prețului.
În subsidiar, solicită atribuirea imobilului din . de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Intimatul-pârât, prin avocat, solicită respingerea apelului, arătând că s-a solicitat constatarea unui drept de proprietate și nu a unui drept de creanță.
Intimatul-pârât precizează că a efectuat îmbunătățiri în imobilul în cauză, locuind în acesta; cheltuieli de judecată pe cale separată.
TRIBUNALUL,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 18.01.2016.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.01.2016.
Președinte Judecător Grefier
C. D. C.C. I. M. V.
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV A CIVILĂ
Decizia civilă nr. 218 A
Ședința publică de la 18.01.2016
Tribunalul constituit din :
PREȘEDINTE: C. D.
JUDECĂTOR: C. C. I.
GREFIER: M. V.
Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de apelantul-reclamant B. D. împotriva sentinței civile nr.3116/30.04.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în dosarul nr._/2014, în contradictoriu cu intimatul-pârât B. I., având ca obiect „succesiune„.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința din data de 11.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.01.2016, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 17.01.2014, sub nr._, reclamantul B. D. a chemat în judecată pârâtul B. I. solicitând să se constate deschisă moștenirea de pe urma defunctei B. C., decedată la data de 26.06.2013, cu ultimul domiciliu în București, ., ., etaj 5, apartament 23, sector 6, să se constate că de pe urma defunctei au rămas moștenitori: B. I., în calitate de soț supraviețuitor cu o cotă de ½ din masa succesorală și B. D., în calitate de fiu, cu o cotă de ¾ din masa succesorală; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din: cota de ½ din imobilul situat în București, ., sector 5, compus în totalitate din teren intravilan în suprafață de 120 mp și construcție din paiantă compusă din 4 camere și bucătărie; cota de ¼ din cota de participare a defunctei la dobândirea imobilului situat în București, ., ..8/10, Dr. Taberei Micro 7C, scara A, etaj 5, apartament 23 (actual ., ., etaj 5, apartament 23); să se dispună ieșirea din indiviziune a părților asupra bunurilor rămase urmare decesului defunctei B. C., bunuri ce li se cuvin în calitate de copărtași, cota reclamantului fiind de ¾; sistarea stării de indiviziune și partajarea imobilului situat în București, ., sector 5, compus din teren și construcție, prin atribuirea în totalitate în natură către pârâtul Burdu I., cu stabilirea și obligarea pârâtului la suportarea unei sulte raportată la cota legală succesorală, în beneficiul reclamantului. În subsidiar la capetele de cerere 5 și 6, reclamantul a solicitat sistarea stării de indiviziune și partajarea celor două imobile potrivit cotelor fiecărui moștenitor, urmând ca atribuirea în natură să se facă în funcție de propunerile de lotizare stabilite prin expertiză.
Reclamantul a estimat valoarea bunurilor ce fac obiectul prezentei acțiuni la suma totală de 30.000 euro, echivalentul în lei 134.778 lei.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că defuncta B. C., a decedat la data de 26.06.2013, cu ultimul domiciliu în București, ., sector 6, potrivit certificatului de deces . nr._ eliberat de Primăria Sectorului 5 București.
Moștenitori cu vocație la succesiune au rămas reclamantul și pârâtul, în calitate de fiu și soț supraviețuitor a defunctei.
La decesul defunctei au rămas următoarele bunuri:
- imobilul situat în București, ., sector 5, compus în totalitate din teren intravilan în suprafața de 120 mp si construcție din paianta compusa din 4 camere si bucătărie, înscris în Cartea Funciara a Municipiului București sub nr. 3009, dobândit prin cumpărare în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 161/19.01.2000 la BNR L. C. C.. Estimez provizoriu valoarea acestui bun la suma de 10.000 Euro.
- apartamentul situat în București, ., ..8/10, dr. Taberei Micro? C, ..; ap.23 (actual ., ., . 3 camere si dependințe cu o suprafața, desfășurată de 44, 71 mp din care o suprafața locuibilă de 33,03 mp si o cota indiviza de 0,97% din părțile si dependințele comune, dobândit în baza Contractului nr. 2447/04.04.1972 pentru construirea de locuințe proprietate personala, transcris în Registrul de transcripțiuni sub nr._/06.07.1988, proces-verbal de predare primire - recepție încheiat ia 17.12.1972 - apartament achiziționat cu participarea financiara a defunctei, în timpul relației de conviețuire dintre paratul B. I. si defuncta B. C.. Estimam provizoriu valoarea acestui bun la suma de 20.000 euro.
Reclamantul a arătat că a acceptat în mod expres succesiunea de pe urma defunctei sale mame.
A menționat că anterior formulării prezentei cereri reclamantul a încercat să dezbată succesiunea pe cale administrativă, la notar, investind Biroul Notarilor Publici Asociați B. si Asociații, cu cererea de deschidere procedura succesorala de pe urma defunctei.
În procedura administrativa, pârâtul a fost convocat de două ori (23.08.2013 si 12.12,2013) la Biroul Notarului Public în vederea exprimării voinței cu privire la dezbaterea succesorala, însă acesta a refuzat în mod constant să se prezinte.
Față de refuzul pârâtului de a dezbate succesiunea de pe urma defunctei sale mame, B. C., reclamantul a fost nevoit să investească instanța de judecata cu soluționară acestei cereri, respectând prealabil procedura obligatorie instituita de Legea nr. 192/2006 - privind medierea.
Așa cum se poate observa din analiza procesului - verbal nr.42/29.01.2014 emis de Biroul de Mediator Monac A. C., pârâtul a refuzat să se prezinte și la ședința de informare asupra avantajelor medierii.
A menționat că în cauza defuncta nu a dispus transmiterea moștenirii prin testament, sens în care, în cauza, urmează a se avea în vedere prevederile art. 955 teza I NCC.
Reclamantul a arătat că are capacitate de a moșteni, astfel cum impune art. 957 NCC, fiind demn de a moșteni, în cauza dedusă judecății fiind îndeplinite condițiile cerute de prevederile art.963 Noul Cod Civil, în calitate de descendent, venind la succesiune în condițiile art.964 alin.1 lit.a Noul cod civil în concurs cu soțul supraviețuitor B. I. potrivit art.971 Noul Cod civil.
C. succesorală urmează a se stabili prin aplicarea art.972 Noul Cod civil, respectiv ¼ din moștenire revine soțului supraviețuitor iar restul de ¾ revenind reclamantului, în calitate de descendent.
Față de cele menționate, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei în copie următoarele înscrisuri:carte de identitate, chitanța nr.26/16.02.2014, contract pentru construirea de locuințe proprietate personală nr.2447/04.04.1972, proces verbal de predare – primire – recepție încheiat la 17.12.1972, certificat de deces . nr._, contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.161/19.01.2000, certificat de naștere, confirmări de primire, proces verbal nr.42/29.01.2014, adeverința nr.2449/17.12.1972, schițe, chitanțe de plată, carnet de muncă B. C..
Prin compartimentul registratură, la data de 05.06.2014, pârâtul a depus întâmpinare prin care a arătat că defuncta B. C. a decedat la data de 26.06.2013, moștenitori cu vocație succesorală fiind B. I., în calitate de soț supraviețuitor și reclamantul în calitate de fiu.
Pârâtul a menționat că a acceptat în mod expres succesiunea de pe urma defunctei sale soții.
Având în vedere termenul foarte scurt în care fiul său a solicitat dezbaterea succesiunii și faptul că toate demersurile pe care le-a făcut nu i-au fost aduse la cunoștință nu s-a prezentat la notariat la convocarea făcută din luna august 2013, la nici două luni de la decesul soției sale.
Totodată, nu s-a prezentat pentru că fiul său a solicitat includerea în masa succesorală și a apartamentului nr.23, situat în ., M.II.b.8/10, scara A, etaj 5, sector 6, apartament ce este proprietatea exclusivă a pârâtului conform contractului nr.2447 din 27.03.1972 și procesul verbal din 7.12.1972.
Pârâtul a menționat că s-a căsătorit în data de 2 iunie 1973 deci apartamentul este bun propriu al său dobândit înainte de căsătorie și în aceste condiții acesta nu poate fi inclus în masa succesorală rămasă după decesul soției sale.
Având în vedere cele menționate, pârâtul a solicitat să se constate că doar imobilul situat în ., sector 5, compus din teren intravilan în suprafață de 120 mp și construcție din paiantă compusă din 4 camere și bucătărie intră în masa succesorală.
Referitor la acest imobil cota pe care reclamantul o menționează ca fiind inclusă în masa succesorală este de ½.
Prin certificatele de moștenitor nr.916/1985 eliberat în dosarul nr.1043/1985 și respectiv nr.1234/1990 în dosarul nr.1344/1990, ambele eliberate de Notariatul de Stat local al sectorului 5 București soția sa a dobândit ½ din imobilul în discuție în calitate de moștenitoare a părinților ei.
Prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.161 din 19.01.2000 de BNP L. C., a cumpărat împreună cu soția sa cealaltă jumătate a imobilului.
C. ce formează masa succesorală este de ¾ din imobilul sus menționate, ¼ fiind proprietatea pârâtului.
Prin urmare, pârâtul deține din acest imobil ¼ ca bun propriu și ¼ din ¾ ca moștenire de la soția sa – rezultând 43,75 %. C. cuvenită reclamantului fiind de 56,25 %.
Având în vedere cele menționate, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
La întâmpinare, pârâtul a anexat, în copie, certificat de moștenitor nr.916/1985, certificat de moștenitor nr.1234/1990 și certificat de căsătorie . nr._.
Prin compartimentul registratură, la data de 23.06.2014, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare (f.254-257).
La data de 24.10.2014, prin compartimentul registratură, pârâtul a depus la dosar, în copie, carnet de muncă, adeverința nr.3915/12.03.2014 și adeverința nr.021-14-_/15.10.2014.
La data de 17.03.2015, prin compartimentul registratură, reclamantul a depus la dosar cerere modificatoare prin care a modificat petitul 3 al acțiunii si petitul 6 al acțiunii astfel:
În ceea ce privește petitul 3 al acțiunii prin care a solicitat “să se constate ca masa succesorala rămasa de pe urma defunctei se compune din:
- C. de 1/2 din imobilul situat în București, ., sector 5, compus în totalitate din teren intravilan în suprafața de 120 mp si construcție din paiantă compusa din 4 camere și bucătărie ” înțelege sa-l modifice sub aspectul indicării corecte a cotei de proprietate deținut de defuncta B. C., aceasta deținând o cota de 3/4 (cota de 1/4 fiind deținuta ca bun propriu prin moștenire de la părinții săi iar cota de 1/4 în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 161/19.01.2000).
În ceea ce privește petitul 6 prin care a solicitat “Sistarea stării de indiviziune si partajarea imobilului situat în București, ., sector 5, compus din teren si construcție, prin atribuirea în totalitate în natura către pârâtul B. I., cu stabilirea și obligarea pârâtului la suportarea unei sulte raportata la cota legala succesorala, în beneficiul subsemnatului reclamant B. Dănut.""
Urmare a rapoartelor de expertiza tehnica de specialitate construcții si topografie, prin care s-a arătat că imobilele nu pot fi partajate prin constituirea de loturi distincte potrivit cotelor de proprietate, ținând seama de relația de familie dintre parți coroborat cu încercările nenumărate anterioare si ulterioare declanșării procedurii contencioase de a soluționa amiabil cauza, înțelege să solicite cu privire la imobilul situat în București. .. sector 5. compus din teren si construcție, atribuirea în tot în natura către B. D., cu stabilirea unei sulte raportată la cota legala succesorala în beneficiul pârâtului B. I..
La dosarul cauzei reclamantul a depus înscrisuri prin care a propus si pârâtului direct, în încercarea de a soluționa amiabil, să-i lase în deplina proprietate si posesie prin atribuirea în natura în tot către acesta a imobilului din București ., sector 5, însă încercările sale au rămas fără rezultat.
În aprecierea solicitării de atribuire în natura a unuia dintre imobilele ce fac obiect al cauzei, (prioritar fiind apartamentul din . ca reclamantul împreună cu soția sa au în creștere si educare un copil minor înfiat cu efecte depline.
Analizând înscrisurile atașate, se poate constata faptul că au în grija un copil minor adoptat potrivit din sentinta civila nr. 563/08.09.2003 în cuprinsul căreia se menționează că minorul urmează a avea locuința în București, ., .. Prin urmare, în imobilul în cauza s-a efectuat anchetele sociale ce au determinat încuviințarea adopției, astfel cum se menționează în Raportul Trimestrial Postadoptie, hotararea nr. 312/03.04.2003 emisa în Dosar nr. 15/2003 de Comisia Pentru Protecția Copilului.
Potrivit prevederilor art. 44 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială iar părinților sau, după caz, altor reprezentanți legali le revine responsabilitatea de a asigura copiilor locuință. precum si condițiile necesare pentru creștere, educare, învățătură si pregătirea profesională.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile si deciziile care privesc copiii. întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum si în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
În concluzie, față de cele expuse mai sus, se impune ca instanța să analizeze interesele aflate în conflict si din prin prisma interesului superior al minorului, precum si al aprecierii asupra bunei-credințe a reclamantului dovedită atât anterior cât si ulterior prezentei cauze, prin încercarea de găsire a unei variante de înțelegere.
Cererea a fost însoțită în copie de următoarele înscrisuri: hotărârea nr. 312/03.04.2003 - Consiliul Local Sector 2; Hotărârea nr. 268/14.03.2003 emisa de Consiliul Local sector 6 - Comisia pentru Protecția Copilului; Raport Trimestrial Postadoptie29.09.2005; Extras din Registrul de naștere nr._/04.03.2003; sentința civila nr. 563/08.09.2003 pronunțată de Tribunalul Municipiului București; certificat de naștere . nr._.
La data de 29.04.2015, prin compartimentul registratură, pârâtul a depus la dosar note de ședință, iar la data de 30.04.2015, reclamantul a depus concluzii scrise.
Sub aspectul probatoriului, în temeiul art.255 și 258 Cod procedură civilă instanța a încuviințat, la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse la dosar, în copie următoarele: carte de identitate, chitanța nr.26/16.02.2014, contract pentru construirea de locuințe proprietate personală nr.2447/04.04.1972, proces verbal de predare – primire – recepție încheiat la 17.12.1972, certificat de deces . nr._, contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.161/19.01.2000, certificat de naștere, confirmări de primire, proces verbal nr.42/29.01.2014, adeverința nr.2449/17.12.1972, schițe, chitanțe de plată, carnet de muncă B. C., certificat de moștenitor nr.916/1985, certificat de moștenitor nr.1234/1990 și certificat de căsătorie . nr._, carnet de muncă, adeverința nr.3915/12.03.2014 și adeverința nr.021-14-_/15.10.2014, hotărârea nr. 312/03.04.2003 - Consiliul Local Sector 2; Hotărârea nr. 268/14.03.2003 emisa de Consiliul Local sector 6 - Comisia pentru Protecția Copilului; Raport Trimestrial Postadoptie29.09.2005; Extras din Registrul de naștere nr._/04.03.2003; sentința civila nr. 563/08.09.2003 pronunțată de Tribunalul Municipiului București; certificat de naștere . nr._; iar pentru reclamant proba cu interogatoriul pârâtului și proba testimonială cu doi martori, în cadrul căreia instanța a procedat la audierea martorilor M. E. și K. I., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei – filele 401-402. De asemenea, instanța a încuviințat reclamantului proba cu expertiză în specialitatea construcții, iar din oficiu proba cu expertiză în specialitatea topografie, cu obiectivele stabilite la acea dată. La data de 13.01.2015, prin compartimentul registratură, s-a depus la dosar raportul de expertiză tehnică topografică și de evaluare efectuat de expert A. M. (filele 426 - 449), la data de 14.01.2015, s-a depus raportul de expertiză tehnică în specialitatea construcții, efectuat de expert C. M. (f.451-466), iar la data de 28.01.2015, s-a depus coraportul de expertiză tehnică efectuat de T. P. (f.477 - 497).
Prin sentința civilă nr. 3116/30.04.2015 pronunțată de judecătoria sector 6 București s-a admis în parte cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată formulată de reclamantul B. D., în contradictoriu cu pârâtul B. I., s-a constatat deschisă succesiunea defunctei B. C. decedată la data de 26.06.2013 cu ultimul domiciliu în București, ., ., at. 5, .; s-a constatat că au calitatea de succesori ai defunctei B. C. următorii: B. I., în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de ¼ și B. D. în calitate de fiu cu o cotă de ¾; s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei B. C. se compune din: cota parte de 3/4 din dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 120 mp și construcție cu suprafața de 71,73 mp situat în ., sector 5; s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților; s-a atribuit pârâtului B. I. în natură imobilului teren în suprafață de 120 mp și construcție cu suprafața de 71,73 mp situat în ., sector 5; a obligat pârâtul B. I. la plata către reclamantul B. D. la plata sumei de_,125 lei cu titlul de sultă; a respins restul pretențiilor formulate prin cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiate; a fost obligat pârâtul B. I. la plata către reclamantul B. D. a sumei de 1061,5128 lei cu titlul de cheltuieli de judecată proporțional cu cota acestuia și în măsura pretențiilor admise.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că la data de 26.06.2013 a decedat defuncta B. C., astfel cum reiese din certificatului de deces . nr._ eliberat la data de 27.06.2013 (f. 122).
Potrivit 954 alin.1 C.civ., moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia”, motiv pentru care instanța, în acord cu aceste prevederi, urmează a constata deschisă succesiunea defunctei B. C., cu ultimul domiciliu cunoscut în ., ., ., București.
Pentru a putea moșteni, o persoană trebuie să aibă capacitate de a moșteni, să nu fie nedemnă de a succede și să aibă vocație la moștenire. Dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor reclamă o cerință suplimentară, respectiv calitatea de soț la data deschiderii succesiunii.
În cauză, părțile au capacitatea de a moșteni, nu sunt nedemni a succede și întrunesc condiția vocației la moștenire raportat la dispozițiile art. 963 alin. 1 și alin. 2 Noul Cod Civil, în calitate de soț supraviețuitor și colateral privilegiat.
Astfel pârâtul are calitatea de soț supraviețuitor, astfel cum rezultă din certificatului de căsătorie . nr._ din data de 02.06.1973(f.259).
În ceea ce îl privește pe reclamant acesta are calitatea de fiu al defunctei, așa cum rezultă din coroborarea certificatului de naștere al ..3. nr._ din data de 03.05.1971(f. 24).
Acesta din urmă vine la moștenire în condițiile prevederilor ar. 975 alin. 1 și alin. 2 Noul Cod Civil.
Identificarea persoanelor care culeg efectiv moștenirea defunctului este dependentă de instituția prescripției dreptului de opțiune succesorală. Potrivit art 1103 alin. (1) C.civ., dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 1 an, socotit de la data deschiderii moștenirii.
În conformitate cu art.1108 C.civ., acceptarea succesiunii poate fi expresă sau tacită. Acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moștenitor.
Instanța reține că acte de acceptare tacită constituie și promovarea de către succesibili a unor acțiuni în justiție, care presupun neîndoielnic însușirea calității de moștenitor, iar intentarea prezentei acțiuni succesorale înăuntrul termenului prevăzut de art.1108 constituie act de acceptare tacită, având în vedere calitatea de reclamant fiului defunctei. În ceea ce privește pe pârât, din certificatul nr._ din 01.04.2014(f. 191) rezultă că pârâtul a acceptat expres succesiunea defunctei prin declarația autentificată sub nr. 795/17.07.2013.
Pentru considerentele expuse anterior, având în vedere și dispozițiile art.972 alin.1 lit. a și art. 975 alin. 3 C.civ., instanța va constata că au calitatea de moștenitori legali ai defunctei: B. I., în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de ¼ și B. D. în calitate de fiu cu o cotă de 3/4.
În ceea ce privește masa succesorală, instanța constată următoarele:
La data de 04.04.1970 a fost încheiat a contractul de construire nr. 2447 (f.132-134), prin care pârâtul B. I., în calitate de beneficiar, a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentul situat în ., ./10, ., București, în schimbul prețului de_ lei, din care suma de_ lei cu titlu de avans. În contract și în actul adițional s-a stipulat că diferența de preț rămasă de achitat după achitarea avansului, de_ lei, urmează a fi realizată prin contractarea unui credit la CEC.
La data de 17.12.1972, prin procesul-verbal de predare-primire recepție (f.131), s-a realizat predarea locuinței din ., ./10, ., sector 6, București, către pârâtul B. I..
Din adeverința nr. 2447/17.12.1972(f. 124) s-a certificat faptul că B. I. este proprietarul imobilului situat în ., ./10, ., sector 6, București.
Instanța reține că dreptul de proprietate asupra locuinței construite cu credit se transmite beneficiarului odată cu încheierea procesului-verbal de recepție și nu la executarea integrală a contractului de împrumut, contractul de vânzare-cumpărare fiind un contract cu executare uno ictu, astfel încât dreptul de proprietate intră în patrimoniul cumpărătorului la încheierea procesului-verbal de recepție din data de 17.12.1972, iar nu la data achitării integrale, așa cum susține reclamantul-pârât.
Având în vedere că la data dobândirii dreptului de proprietate, pârâtul B. I. nu era căsătorit cu defuncta, instanța constată caracterul de bun propriu al pârâtului B. I. al imobilului sus menționat.
Din acest punct de vedere susținerile reclamantului în sensul că defuncta a contribuit alături de pârât la plata ratelor aferente creditului contractat în vederea achitării prețului apartamentului sunt lipsite de temei, relevant pentru determinarea caracterului de bun propriu sau bun comun fiind data la care a avut loc transferul dreptului de proprietate în patrimoniul defunctei.
Sumele achitate prin contribuția ambilor soți, în timpul căsătoriei, cu titlu de rate din prețului imobilului sunt comune, ar putea conferi reclamantului un drept de creanță.
Cu toate acestea, față de împrejurarea că reclamantul-pârât a nu a solicitat un capăt de cerere distinct având ca obiect constatarea dreptului de creanță, ci solicită doar constatarea caracterului de drept comun al imobilului situat ., ./10, ., București și având în vedere constatarea că imobilul menționat este bun propriu al pârâtului, instanța reține că nu poate proceda la analiza cotelor de contribuție a soților la plata ratelor până la achitarea integrală a imobilului, nefiind învestită cu acest capăt de cerere.
În ceea ce privește imobilul compus din teren în suprafață de 120 mp și casă din paiantă având patru camere și dependințe în ., sector 5, instanța reține că defuncta B. C. a dobândit, prin moștenire legală, pe de urma părinților acesteia, cota parte de ½ din dreptul de proprietate asupra acestui imobil, astfel cum rezultă din coroborarea certificatelor de moștenitor nr. 916/06.09.1985 emis de Notariatul de stat Local al Sectorului 5 și nr. 1234/02.11.1990 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 6.(f. 251-252). În ceea ce privește această cotă parte de ½ instanța constată că era bun propriu al defunctei întrucât dobândirea dreptului de proprietate s-a făcut prin succesiune, în raport de prevederile art. 31 lit. b din Codul Familiei în vigoare la data încheierii căsătoriei între defunctă și pârât.
Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 161 din data de 19.01.2000 de BNP L. C. defuncta și pârâtul au dobândit, în timpul căsătoriei, în cote de contribuție egală, cealaltă cotă parte de ½ din dreptul de proprietate supra imobilului situat în ..(f. 126-128).
Astfel, din masa succesorală de pe urma defunctei va intra cota parte de 3/4 din dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 120 mp și construcție cu suprafața de 71,73 mp situat în ., sector 5.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, instanța constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei este compusă din: cota parte de 3/4 din dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 120 mp și construcție cu suprafața de 71,73 mp situat în ., sector 5.
Conform art.1143 C.civ., moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel.
Astfel, instanța va admite în parte cererea principală și va dispune ieșirea din indiviziune ca urmare a solicitării părților, deschiderii succesiunii defunctei și constatării calității de moștenitori a părților, în cotele de ¾ și, respectiv ¼ și va atribui bunurile astfel:
În lotul pârâtului: atribuirea în natură a imobilului teren în suprafață de 120 mp și construcție cu suprafața de 71,73 mp situat în ., sector 5.
Atribuirea imobilului apartament către reclamantul-pârât se realizează avându-se în vedere criteriile stabilite de dispozițiile art. 987C.proc.civ., potrivit cu care la formarea si atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Astfel, instanța are în vedere aspectul că pârât deține la rândul său cota parte de ¼ din dreptul de proprietate asupra acestui imobil, acesta este cel care locuiește în prezent în imobilul ce face obiectul partajului și a îngrijit acest imobil, precum și faptul că reclamant nu a solicitat atribuirea în natură a acestui imobil.
La stabilirea valorii lotului reclamantului instanța are în vedere că valoarea imobilul casă situat în ., sector 5, astfel cum a ceasta rezultă din raportul de expertiză tehnică judiciară(f. 451-456) este de_ lei, iar valoarea terenului situat la aceeași adresă este, astfel cum rezultă din raportul de expertiză topografie efectuat în cauză(f. 426-434), de_ lei, astfel încât valoarea totală a imobilului este de_ lei, iar valoarea cotei de ¾ care este inclusă în masa succesorală a defunctei B. C. este de_,5 lei.
În final, va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de_,125 lei cu titlul de sultă lei, cu titlu de sultă, în raport de dispozițiile art. 983alin. 2Cod Procedură Civilă, în vederea egalizării loturilor din punct de vedere valoric.
În conformitate cu prevederile art. 453 alin.1 C.proc.civ., instanța poate obliga partea care cade în pretenții, la cererea părții care a câștigat, să plătească cheltuieli de judecată.
Efectuarea cheltuielilor de judecată trebuie dovedită prin înscrisuri depuse în acest sens la dosarul cauzei de partea care a solicitat prin cererea de chemare în judecată sau cererea reconvențională ori întâmpinare obligarea la plată a părții ce a căzut în pretenții.
Cercetând sub acest aspect actele depuse la dosar de către reclamant, instanța constată că există la dosar înscrisuri din care rezultă efectuarea unor cheltuieli de către aceasta în vederea desfășurării în bune condiții a procesului de față.
În ceea ce privește cheltuielile efectuate de reclamant instanța urmează să rețină că acestea sunt în cuantum total de 8400 lei, astfel: chitanța nr._/1 (f.406), privind plata onorariului de expert pentru expertiza în construcții, în cuantum de 1500 lei, chitanța nr._/1 (f.407), privind plata onorariului de expert pentru expertiza specialitatea topografie, în cuantum total de 600 lei, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum total de 6300 lei așa cum rezultă din chitanțele .-10 nr._ din data de 18.03.2014, nr._/18.03.2014, nr._/03.04.2014(f. 601-603) și chitanța .-10 nr._ din data de 12.04.2014(f. 401). În ceea ce privește sumele înaintate de reclamant cu titlul de taxă judiciară de timbru instanța reține că, întrucât în privința constatării compunerii masei succesorale, cererea reclamantului va fi admisă numai în parte, nereținând apartenența la masa succesorală a imobilului apartament, taxa judiciară aferentă acestui imobil, în cuantum de 2708,88 lei, va rămâne în sarcina reclamantului întrucât va pierde procesul cu privire la aceasta. De asemenea, în privința onorariului de expertiză achitat, instanța apreciază că onorariul pentru expertiza în construcții va rămâne jumătate în sarcina exclusivă a reclamantului, pentru aceleași rațiuni ca cele menționate anterior. Prin urmare, cheltuielile justificate de admiterea în parte a prezentei cereri sunt în cuantum de 4941,12, însă la soluționarea acestui capăt de cerere instanța are în vedere și cotele părților, reținând că pârâtul are cotă de ¼ din masa succesorală.
În privința cheltuielilor efectuate de pârât instanța reține că acesta nu le-a solicitat în prezenta cauză.
Având în vedere că instanța a admis în parte atât cererea principală, a obligat pârâtul la plata către reclamant de 1061,5128 lei cu titlul de cheltuieli de judecată proporțional cu cota acestuia și în măsura pretențiilor admise.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul B. D. criticând soluția primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă la data de 07.08.2015, sub nr. de dosar_ .
În motivarea apelului său apelantul reclamant a arătat că la data de 17.02.2014 apelantul reclamant a înregistrat pe rolul judecătoriei sector 6 București cerere de chemare în judecată solicitând instanței de fond ca prin hotărâre ce va pronunța sa dispună:
Sa se constate deschisa moștenirea de pe urma defunctei B. C., decedata la data de 26.06.2013 cu ultimul domiciliu in Municipiul București, ., Ol. M10, ., .;
Sa se constate ca de pe urma defunctei B. C., au rămas moștenitori: B. I. - soț supraviețuitor cu o cota de 1/4 din masa succesorala si B. D. - in calitate de fiu, cu o cota de 3/4 din masa succesorala;Sa se constate ca masa succesorala rămasa de pe urma defunctei se compune din:
C. de ½ din imobilul situat in București, ., sector 5, compus in totalitate din teren intravilan in suprafața de 120 mp si construcție din paianta compusa din 4 camere si bucătărie;C. de 1/2 din cota de participare a defunctei la dobândirea imobilului situat in București, ., ..8/10, dr. Taberei Micro7 C, . (actual ., ., .);
| ← Cereri. Decizia nr. 634/2016. Tribunalul BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Sentința nr. 170/2016. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
