Fond funciar. Decizia nr. 157/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 157/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 550/277/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 157/2013
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier R. O.
Pe rol soluționarea cererii de recurs privind pe reclamanții C. I.-N., M. E.-S., T. I.-M., A. E.-I., toți cu domiciliul în București ., sector 1, la A. L. împotriva sentinței civile nr 1117/08.10.2012 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele, în dosar nr_, în contradictoriu cu pârâții C. L. PĂNĂTĂU PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în . C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE, cu sediul în B. . 48, județul B. ,având ca obiect fond funciar obligație de a face
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, recurenții fiind reprezentați de avocat B. C...
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită, după care,
Avocat B. C. pentru recurenți arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri sau excepții de invocat în temeiul art.150 cod procedură civilă, instanța, constată terminată cercetarea judecătorească si acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al recurenților, având cuvântul, solicită admiterea recursului să se constate că hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală. Cu privire la primul capăt de cerere privind suprafețele de teren 25 ha fâneață și 71 ha pășune instanța de fond a respins acțiunea cu motivarea că deși autoarea reclamanților a formulat cerere de reconstituire a suprafețelor menționate, această cerere nu a fost soluționată, nefiind finalizată prima etapă privind reconstituirea dreptului de proprietate. Astfel că din motivarea sentinței instanța a avut în vedere faptul că reclamanții nu au așteptat soluționarea cererii de reconstituire de către C. locală, respectiv prima etapă privind reconstituirea s-au adresat instanței de judecată, aspect care echivalează cu excepția de prematuritate a acțiunii, instanța de fond nu a analizat fondul cauzei cu care a fost investită reținând doar că reclamanți s-au adresat judecătoriei înainte de finalizarea procedurii administrative. Cererea prin care s-a solicitat 50 ha pășune a fost soluționată parțial prin Hotărârea Comisiei Județene 360/2007 în sensul că a fost aprobată propunerea Comisiei Locale si a fost validată anexa 23 privind acordarea de despăgubiri, însă dosarul nu a fost înaintat Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Au solicitat pârâtelor să procedeze la restituirea în natură a suprafeței de 50 ha teren agricol manifestându-se disponibilitatea de a primi teren si în altă localitate. Solicită admiterea recursului, casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare pentru ca instanța de fond să se pronunțe pe fondul cauzei, în subsidiar admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătîrlagele sub nr._ reclamanții C. I.-N., M. E.-SÎBILA, T. I.-M., A. E.-I., au solicitat obligarea pârâtei C. locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Pănătău Jud. B. să întocmească documentația prevăzută de art. 36 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 și să o înainteze Comisiei Județene B. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în vederea eliberării titlului de proprietate pe numele reclamanților cu privire la suprafețele de teren de 50 ha teren agricol ,25 ha famata si 71 ha pășune, sub sancțiunea plații de daune cominatorii de 100 lei/zi întârziere începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești. S-a mai solicitat obligarea Comisiei Județene B. să emită titlu de proprietate pentru terenurile menționate mai sus, în termen de cel mult 15 zile de la data primirii documentațiilor de la C. L. Pănătău sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 100 lei/zi întârziere începând cu data expirării termenului susmenționat, precum și obligarea celor două comisii la plata sumei de 75.000 lei reprezentând lipsa de folosință pentru ultimii trei ani pentru suprafața de 50 ha teren arabil. Reclamanții au solicitat, de asemenea, obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanții au arătata că, în calitate de moștenitori ai defunctei C. M. G. C., conform certificatului de moștenitor nr.30 din 19.05.2009, au continuat demersurile începute de autoarea lor privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de familie în localitatea Tega, ..
Astfel, după apariția legilor fondului funciar, autoarea reclamanților a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren de 50 ha teren agricol, 25 ha fâneață și 71 ha pășune.
În ceea ce privește suprafața de 50 ha teren agricol, solicitarea reclamanților a fost soluționată parțial prin Hotărârea Comisiei Județene 360/2007, în sensul că a fost aprobată propunerea Comisiei Locale și a fost validată anexa 23 privind acordarea de despăgubiri, însă dosarul nu a fost înaintat Agenției Naționale pentru reconstituirea Proprietăților.
În acest condiții și având în vedere dispozițiile Legii 67/2010 au solicitat pârâtelor să procedeze la restituirea în natură a suprafeței de 50 ha teren agricol, manifestându-și disponibilitatea de a primi teren și în altă localitate.
În ceea ce privește notificarea referitoare la suprafața de 25 ha fâneață și 71 ha pășune, reclamanții au susținut că aceasta nu a fost soluționată deși au revenit cu numeroase adrese și s-au prezentat de mai multe ori la Primăria Pănătău, insistând asupra ambelor cereri adresate Comisiei Locale.
Prin ultima adresă comunicată, C. L. Pănătău, la data de 29.02.2012, li s-a adus la cunoștință faptul că problemele reclamanților se vor soluția, fără însă a se lua vreo măsură în mod concret cu privire la cererile formulate în raport de dispozițiile legale aplicabile.
S-a mai susținut că deși potrivit art.21 al.3 din Constituția României și art.6 paragraful 1 din CEDO, orice persoană are dreptul să-i fie soluționată cererea într-un termen rezonabil, având în vedere și jurisprudența CEDO, s-a stabilit că în calculul termenului intră și durata procedurilor administrative prealabile sesizării instanței judecătorești, în cazul în care legea impune o astfel de procedură prealabilă sesizării instanței.
Având în vedere aceste aspecte s-a solicitat a se constatata temeinicia acțiunii formulate, urmând a obliga pârâta C. Locala Pănătău jud. B. să întocmească documentația necesară în vederea eliberării titlului de proprietate pe numele reclamanților cu privire la suprafețele de teren de 50 ha teren agricol ,25 ha fâneață si 71 ha pășune si obligarea paratei C. Județeană să emită titlul de proprietate pentru aceste suprafețe de teren.
Totodată, având în vedere faptul că obiectul prezentei acțiuni îl reprezintă "obligația de a face" și că daunele cominatorii reprezintă o sancțiune pecuniară, ce se aplică de instanțele de judecată în vederea asigurării executării unei obligații de a face sau de a nu face, determinată prin hotărâre judecătorească, iar rațiunea acordării unor astfel de daune o constituie exercitarea efectului lor de constrângere asupra debitorului care persista in neexecutarea obligației, reclamanții solicită admiterea cererii privind obligarea paratelor la plata daunelor cominatorii precizate mai sus.
In ceea ce privește solicitarea privind obligarea pârâtelor la plata de despăgubirilor s-a arătat că, pentru suprafața de 50 ha teren arabil a fost recunoscut încă din anul 2007 prin Hotărârea Comisiei Județene, însă datorită pasivității pârâtelor raportat la finalizarea cererii acestora nu au putut beneficia de toate atributele dreptului de proprietate.
Mai mult decât atât, suma de bani stabilită cu titlu de daune cominatorii este independentă de despăgubirile ce trebuie să constituie echivalentul prejudiciului cauzat astfel că, s-a solicitat obligarea pârâtelor la plata sumei de 75.000 lei,reprezentând lipsa de folosința a terenului pentru ultimii trei ani.
De asemenea, s-a precizat că suma susmenționată a fost calculată, pornind de la o producție medie de 1000 k;g. grâu/ha, în sumă de 500 lei/ha.
In drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.5 ,art. 6, art.36 din HG 890/2005, Decizia Secțiilor Unite ale ICCJ nr. XX/2005, art.106 din Legea nr. 18/1991 modificata si nepublicata cu raportare la art.998,999 Cod civil.
Instanța de fond a solicitat pârâtei ComisialocalăPănătău documentația care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 50 ha teren agricol, 25 ha fâneață și 71 ha pășune, solicitându-i-se acesteia și expunerea unui punct de vedere cu privire la acțiune.
C. locală Pănătău a înaintat instanței documentația care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate arătând că în baza Legii 247/2005 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 50 ha teren în anexa nr. 23 - despăgubiri, conform Hotărârii nr. 360/2007 a Comisiei județene B., de pe urma autorului defunct C. C. cu moștenitor C. M. G. C. . Dosarul de despăgubiri fiind în curs de soluționare, urmând a fi trimis la Instituția prefectului.
Totodată, s-a susținut că în baza Legii 193/2007 de pe urma aceluiași autor s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 96 ha, conform cererii nr. 1760/2007, de către C. M. G. C., pentru suprafața de 96 ha cererea a fost formulată de Butculescu D., înregistrată sub nr. 1795/2007 și pentru suprafața de 96 ha de către C. Reene M. înregistrată sub nr. 1809/2007, făcându-se precizarea că aceste cereri nu au fost soluționate.
C. locală Pănătău a mai menționat faptul că în baza Legii 247/2005 de pe urma aut. def. C. C. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate C. M. G. C., însă reclamanții din prezenta cauză nu au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
Părțile au uzat la instanța de proba cu înscrisuri.
În urma probelor administrate, Judecătoria Pătîrlagele a pronunțat sentința civilă nr.1117 din 08.10.2012, prin care a respins acțiunea în totalitate, ca neîntemeiată .
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în conformitate cu Hotărârea Comisiei județene B. nr. 360/9.03.2007 autoarea reclamanților, în calitate de moștenitoare a def. C. C., a fost înscrisă în anexa nr. 23 cu suprafața de 50 ha teren în vederea acordării de despăgubiri .
Autoarea reclamanților a fost de acord cu înscrierea în anexa nr. 23 constând în acordarea de despăgubiri pentru suprafața retrocedată, în condițiile în care nu a atacat hotărârea Comisiei județene.
Instanța de fond a mai reținut că în urma corespondenței purtate cu pârâta C. locală Pănătău, această din urmă comisie urma să înainteze dosarul pentru acordarea despăgubirilor instituției prefectului.
In aceste condiții, constatându-se că reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a făcut în natură, solicitarea reclamanților de a se întocmi documentația în vederea eliberării titlului de proprietate pentru această suprafață de teren, s-a apreciat ca fiind neîntemeiată.
Ca temei de drept reclamanții au invocat disp. art. 36 din regulamentul aprobat prin HG. 890/2005, însă în baza acestui articol Comisiile județene emit titlurile de proprietate în baza documentațiilor cuprinzând anexele validate, planurile parcelare, procesele verbale de punere în posesie, și schițele terenurilor. In cauza de față fiind acordate despăgubiri nu sunt aplicabile aceste dispoziții care se referă la reconstituirea dreptului de proprietate în natură.
In ceea ce privește suprafața de 96 ha teren agricol din care 25 ha fâneață și 71 ha pășune, instanța de fond a reținut că autoarea reclamanților C. M. G. C., a formulat cerere de reconstituire în temeiul legii nr. 193/2007, însă așa cum rezultă din documentația înaintată de C. locală Pănătău această cerere nu a fost soluționată. Cu alte cuvinte nu a fost finalizată prima etapă privind reconstituirea dreptului de proprietate, motiv pentru care cererea prin care se solicită întocmirea documentației în vederea emiterii titlului de proprietate s-a apreciat ca fiind neîntemeiată. Această solicitare poate fi făcută de către reclamanți după ce are loc reconstituirea dreptului de proprietate și cu respectarea disp. art. 36 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 .
Reclamanții au mai solicitat obligarea pârâtelor în solidar la plata sumei de 75.000 lei, reprezentând lipsa de folosință pe ultimii trei ani pentru suprafața de 50 ha teren arabil. Au fost invocate disp. art. 998 și 999 din vechiul cod civil, precum și disp. din HG. 890/2005 și ale Legii nr. 18/1991.
De asemenea reclamanții au solicitat să se constate că, acesta este prejudiciul suferit ca urmare a faptului că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în anul 2007 de către C. județeană, însă din cauza pasivității pârâtelor nu au putut beneficia de toate atributele dreptului de proprietate .
Așa cum s-a reținut, autoarea reclamanților a fost înscrisă în anexa 23 pentru suprafața de 50 ha, sub formă de despăgubiri, însă nu a solicitat obligarea primarului - în calitate de președinte al Pănătău la plata daunelor cominatorii, iar în condițiile în care face nu ar fi fost finalizată reclamanții ar fi putut să solicite transformarea daunelor cominatorii în daune interese, ocazie cu care ar fi cuantificat prejudiciul efectiv suferit ca urmare a neacordării de despăgubiri, urmare a lipsei de folosință a terenului.
Pe de altă parte, în condițiile în care nu s-a acordat teren în natură, nu poate fi stabilită contravaloarea lipsei de folosință, prejudiciul nefiind cert.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeiniciei.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții au susținut că, în ce privește primul capăt de cerere, prin care s-a solicitat obligarea Comisiei Locale să întocmească documentația prevăzută de art. 36 din aprobat prin HG 90/2005 și să o înainteze Comisiei Județene B. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor în vederea eliberării titlului de proprietate pe numele reclamanților cu privire la suprafețele de: fâneață și 71 ha pășune, instanța de fond a respins acțiunea cu motivarea că deși autoarea reclamanților a formulat cerere de reconstituire a suprafețelor susmenționate, aceasta cerere nu a fost soluționată, nefiind finalizată prima etapă privind reconstituirea dreptului de proprietate.
Pe de o parte, deși instanța de judecată respinge cererea formulată ca neîntemeiată, din motivarea sentinței rezultă că instanța a avut în vedere faptul că reclamanții nu au așteptat soluționarea cererii de reconstituire de către C. L., respectiv prima etapa privind reconstituirea și s-au adresat instanței de judecată, aspect care echivalează cu excepția de prematuritate a acțiunii.
Această concluzie este susținută și de împrejurarea că instanța de judecată nu a analizat fondul cauzei cu care a fost investită, reținând doar că reclamanții s-au adresat Judecătoriei înainte de finalizarea procedurii administrative.
În aceste condiții, recurenții au solicitat a se constata că soluția pronunțată în cauză este nelegală, întrucât instanța avea obligația să pună în discuția părților orice aspect de fapt și de drept avut în vedere la soluționarea cauzei.
S-a mai invocat că în procesul civil părțile au posibilitatea legală de a participa în mod activ la desfășurarea judecății, atât prin susținerea și dovedirea drepturilor proprii,cât și prin dreptul de a combate susținerile părții potrivnice și de a-și exprima poziția față de măsurile pe care instanța le poate dispune. Aceste drepturi legale ale participanților la judecată sunt asigurate prin respectarea unui principiu fundamental al procesului civil, acela al contradictorialității, iar pentru asigurarea acestui principiu, instanța are obligația de a pune în discuția părților toate aspectele de fapt și de drept pe baza cărora va soluționa litigiul. Nerespectarea acestui principiu,care asigura implicit și respectarea dreptului la apărare, este sancționată cu nulitatea hotărârii.
Pe de altă parte, s-a apreciat că soluția pronunțată de instanța de fond este neîntemeiată, având în vedere faptul că procedura soluționării cererii de reconstituire pe care persoana interesată o adresează comisiilor de fond funciar este subsumată unui drept subiectiv civil, are caracter necontencios, dar obligatoriu și, în cazul în care este temporizată, deschide celui vătămat accesul la jurisdicția civilă, pentru a fi finalizată.
S-au invocate prevederile art. 21 alin. (3) din Constituția Romanei si art. 6 paragraful (1) din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, recurenții susținând că le-a fost încălcat flagrant dreptul lor, având în vedere că de la data solicitărilor formulate și baza legilor fondului funciar a trecut o perioadă exagerat de lungă fără ca acestea să fie soluționate .
S-a apreciat că nesoluționarea cererilor formulate în niciun fel echivalează cu un răspuns negativ la cererea de reconstituire, astfel că erau îndreptățiți să se adreseze instanței, care are competența de a verifica procedura de reconstituire în baza legilor fondului funciar și de a soluționa cererile de reconstituire, în condițiile lipsei unui răspuns ori unui răspuns negativ din partea comisiilor de fond funciar.
In consecință, în raport de aspectele susmenționate și în temeiul art. 5 din HG 890/2005, recurenții au apreciat acțiunea formulată ca fiind întemeiată.
În ceea ce privește cererea care viza suprafața de 50 ha teren agricol, recurenții au precizat că instanța de fond nu a acordat nicio eficiență înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, din care rezultă o cu totul altă situație de fapt decât cea reținuta în hotărârea pronunțată.
Astfel,in ceea ce privește suprafața de 50 ha teren agricol, recurenții au arătat că solicitarea a fost soluționată parțial prin Hotărârea Comisiei Județene 360/2007, în sensul că a fost aprobată propunerea Comisiei Locale și a fost validată anexa 23 privind acordarea de despăgubiri însă dosarul nu a fost înaintat Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
In aceste condiții și având in vedere dispozițiile Legii 67/2010 au solicitat pârâtelor să procedeze la restituirea în natură a suprafeței de 50 ha teren agricol, manifestându-și disponibilitatea de a primi teren și în altă localitate.
S-a precizat că la dosarul cauzei se regăsesc documente care confirmă în totalitate situația de fapt expusă mai sus, documente care nu au fost avute în vedere de instanța de judecată la momentul pronunțării sentinței judecătorești.
In ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului, instanța de fond a respins cererea cu motivarea că nu s-a acordat teren in natura astfel că nu pot beneficia de despăgubiri.
In realitate, privește dreptul de proprietate asupra suprafeței de 50 ha teren arabil a fost recunoscut încă din anul 2007 prin Hotărârea Comisiei Județene, însă datorită pasivității pârâtelor raportat la finalizarea cererii formulate nu au putut beneficia de toate atributele dreptului lor ,cu atât mai mult cu cât în baza Lg. 67/2010 au solicitat pârâtelor să procedeze la restituirea în natură a suprafeței de 50 ha teren agricol.
Având în vedere aspectele susmenționate, recurenții au solicitata admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, pentru a se pronunța pe fondul cauzei, iar în subsidiar, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
In drept,au fost invocate dispozițiile art.304 indice 1 C.pr.civ.
Intimatele nu au formulat întâmpinare.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului și evaluarea dovezilor administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii recurate și a motivelor de recurs invocate, analizând cauza și sub toate aspectele, potrivit art. 3041 Cod pr.civilă, tribunalul apreciază că recursul este întemeiat, fiind întrunite motivele prev. de art. 304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă, astfel că în temeiul art. 312 al.3 Cod pr.civilă, urmează să-l admită pe următoarele considerente:
Raportat la situația de fapt, Tribunalul reține că reclamanții-recurenți sunt moștenitori ai defunctei C. M. G. C. și în această calitate au continuat demersurile începute de autoare, mama acestora, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 50 ha teren agricol, 25 ha fâneață și 71 ha pășune.
Până în prezent solicitarea recurenților în ce privește suprafața de 50 ha teren agricol a fost soluționată parțial prin Hotărârea Comisiei Județene nr.360/2007, în sensul aprobării și acordare de despăgubiri, dosar ce nu a fost înaintat însă Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților, context în care aceștia au solicitat restituirea în natură a terenului agricol, chiar și în altă localitate.
Referitor la acest aspect, instanța de fond a apreciat că reclamanții nu mai pot solicita în prezent restituirea terenului în natură, în condițiile în care nu a fost atacată Hotărârea Comisiei Județene privind acordarea de despăgubiri.
Raportat la critica formulată de recurenți, Tribunalul constată că aceasta este fondată, atâta timp cât instanța de fond a reținut doar situația de fapt și a omis să se pronunțe pe solicitările reclamanților, în condițiile în care Hotărârea Comisiei Județene nu a fost finalizată, în sensul că dosarul privind acordarea sub formă de despăgubiri nu a fost înaintat autorității competente nici până la acest moment, astfel că se impunea analiza și pronunțarea pe susținerile petenților pe acest aspect.
Față de celelalte suprafețe solicitate a fi reconstituite, instanța de fond a invocat situația de fapt, constatând că cererile nu au fost soluționate până în prezent, deși reclamanții trebuiau să aștepte finalizarea acestei primei etape, ceea ce echivalează cu o invocare a excepției prematurității acțiunii, excepție ce nu a fost pusă în discuția părților, iar prima instanță nu s-a pronunțat, deși era obligată, pe fondul cererii în condițiile în care nici până în prezent intimata C. L. Pănătău nu a formulat nici un răspuns.
Față de considerentele expuse de prima instanța, Tribunalul constată că aceasta s-a limitat doar la evocarea situației de fapt, a demersurilor întreprinse de reclamanți și nefinalizate nici până în prezent de intimate, fără a se pronunța în concret asupra solicitărilor formulate, ceea ce echivalează cu o nepronunțare și nemotivare a fondului cauzei, dar și o încălcare a dispozițiilor art. 21 din Constituție privind accesul în justiție și o soluționare legală a intereselor acestora .
În acest sens, Tribunalul reține că potrivit art. 261 pct.5 hotărârea trebuie să cuprindă, pe lângă alte cerințe, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-a înlăturat cererile părților. În acest sens s-a pronunțat și Î.C.C.J. printr-o decizie în interesul legii nr.3746/2005, în sensul că o hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele de fapt și de drept care au format convingerea instanței atunci când a pronunțat soluția,argumentele juridice trebuind să se raporteze, pe de o parte, în susținerile și apărărilor părților, iar pe de altă parte, la dispozițiile legale aplicabile în materie.
Față de sentința recurată, constatând că prima instanță a omis să se pronunțe asupra cererilor formulate, lăsând nesoluționate solicitările reclamanților, deși potrivit art. 129 al.5 cod proc.civilă, modificat prin Legea 202/2010 avea obligația ca prin toate mijloacele legale să stăruie în aflarea adevărului pe baza stabilirii faptelor și aplicarea corectă a legii și să se pronunțe în mod concret pe cererea dedusă judecății, Tribunalul reținând ca fondate criticile invocate de recurenți, în temeiul art. 312 al.3 cod pr.civilă, va dispune admiterea recursului și casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță pentru a se pronunța pe fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca întemeiat, recursul formulat de reclamanții C. I.-N., M. E.-S., T. I.-M., A. E.-I., toți cu domiciliul în București ., sector 1, la A. L. împotriva sentinței civile nr 1117/08.10.2012 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele, în dosar nr_, în contradictoriu cu pârâții C. L. PĂNĂTĂU PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în . C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE, cu sediul în B. . 48, județul B..
Casează sentința cu trimitere spre rejudecare pentru a se pronunța pe fondul cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Ianuarie 2013
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, R. O. |
Red.G.S./04 Februarie 2013
Teh.red.E.C./2ex.
Judecătoria Pătîrlagele
j.f. G. M.M.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 970/2013. Tribunalul BUZĂU | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1130/2013. Tribunalul... → |
|---|
