Plângere contravenţională. Decizia nr. 1183/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1183/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 31-05-2013 în dosarul nr. 7787/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 1183/2013
Ședința publică de la 31 mai 2013
Instanța constituită din:
Președinte: M. N.
Judecător: C.-F. P.
Judecător: A. M.
Grefier: V. P.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către petentul P. V., domiciliat în ., județul B., împotriva sentinței civile nr. 4713 din 20.03.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN, cu sediul în mun. București, .. 401 A, sectorul 6, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele: cauza este la primul termen de judecată, stadiul procesual - recurs contravențional, motivat, necomunicat, procedura de citare este legal îndeplinită, la dosarul cauzei s-a depus de către intimată, la data de 23.05.2013, cerere de amânare pentru a i se comunica motivele de recurs.
Instanța respinge cererea de amânare, având în vedere că s-a depus într-un singur exemplar recursul. Din oficiu, invocă excepția tardivității formulării recursului, rămânând în pronunțare asupra excepției.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra excepției tardivității:
Prin sentința civilă nr. 4713/20.03.2013, Judecătoria B. a constatat că a intervenit perimarea de drept a cererii având ca obiect plângere contravențională formulată de către petentul P. V. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/30.03.2011 întocmit de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN.
Instanța de fond a reținut că, la data de 25.01.2012, judecata a fost suspendată, conform art. 1551 din Codul de procedură civilă, iar în cauză pricina a rămas în nelucrare mai mult de 1 an, din vina petentului.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs petentul P. V., la data de 19.04.2013, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului B., sub nr._ din data de 30.04.2013.
În motivare, a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 din Codul de procedură civilă, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare. A susținut că nu a intervenit sancțiunea perimării, deoarece a fost într-o evidentă cauză de împiedicare de a stărui în judecată, fiind plecat pentru o perioadă mare de timp din țară.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001, și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
La prima zi de înfățișare, 31.05.2013, tribunalul a invocat excepția tardivității recursului împotriva sentinței nr. 4713/20.03.2013, raportat la împrejurarea că petentul a promovat acest recurs în data de 19.04.2013 (conform rezoluției de primire a cererii, aflate pe înscrisul de la fila 4 din dosarul tribunalului), la aceeași dată fiind transmisă, prin fax, cererea.
În cauză, termenul de recurs, fiind vorba despre o hotărâre prin care s-a constatat că a intervenit perimarea, de drept, a plângerii, calea de atac, numai recursul, se poate exercita în termen de 5 zile de la pronunțare, conform art. 253 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Termenul de recurs se calculează conform art. 101 alin. 1 din Codul de procedură civilă, pe zile libere, neintrând în calcul nici ziua în care începe să curgă și nici ziua în care se împlinește.
Data de la care începe să curgă termenul este pronunțarea sentinței, în acest caz, fiind vorba despre o excepție de la regula stabilită de art. 301 din Codul de procedură civilă. Sentința a fost pronunțată la 20.03.2013, astfel că se putea declara recurs până la 26.03.2013. Recursul a fost înregistrat la 19.04.2013, cu mult după împlinirea termenului, fără a fi depusă și cerere de repunere în termen și fără a se invoca și dovedi motive în acest sens.
Potrivit art. 103 alin. 1 din Codul de procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată dintr-o împrejurare mai presus de voința ei. În doctrină, decăderea a fost definită ca fiind acea sancțiune procesuală care constă în pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a îndeplini orice alt act de procedură, dacă nu a fost respectat termenul imperativ prevăzut de lege.
Din dispozițiile art. 103 alin. 1 din Codul de procedură civilă, rezultă că decăderea intervine numai în caz de nerespectare a termenelor legale, imperative și absolute. În situația în care norma încălcată are caracter imperativ, decăderea poate fi invocată de oricare dintre părți, instanță din oficiu, procuror, și în orice moment procesual. Dacă norma este însă dispozitivă, decăderea poate fi invocată numai de către partea interesată și numai până la primul termen de judecată care are loc după ce partea a cunoscut motivul decăderii. Dacă partea nu invocă decăderea în aceste condiții, va fi ea însăși decăzută din dreptul de a invoca decăderea.
Termenul prevăzut pentru declararea căilor de atac este imperativ (peremptoriu) fiind cel înăuntrul căruia trebuie îndeplinit un act de procedură, actul săvârșit după împlinirea termenului fiind tardiv. Ca efect al decăderii, se pierde dreptul procedural care nu a fost exercitat în termen.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 310 din Codul de procedură civilă, rap. la art. 301, 103 alin. 1 din Codul de procedură civilă, 253 alin. 2 din Codul de procedură civilă, recursul nefiind depus în termen, tribunalul va admite excepția tardivității și va respinge cererea, ca fiind tardivă.
Hotărârea este irevocabilă, potrivit art. 377 alin. 2 pct. 4 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția tardivității recursului, invocată din oficiu.
Respinge, ca fiind tardiv, recursul declarat de către petentul P. V., domiciliat în ., județul B., împotriva sentinței civile nr. 4713 din 20.03.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN, cu sediul în mun. București, .. 401 A, sectorul 6, având ca obiect plângere contravențională.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 mai 2013.
Președinte, M. N. | Judecător, C.-F. P. | Judecător, A. M. |
Grefier, V. P., fiind în CO, prezenta s-a semnat de Grefier șef secție, |
Red./tehn. M.N.
2 ex./02.07.2013
Dosar instanța de fond:
Judecătoria B. –_
Judecător instanța de fond:
Crenguța P.
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub nr. 8214
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 879/2013. Tribunalul BUZĂU | Fond funciar. Decizia nr. 48/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
