Reprezentativitate sindicat. Decizia nr. 1537/2013. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1537/2013 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 04-09-2013 în dosarul nr. 3046/114/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1537/2013
Ședința publică de la 04 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. R.
Judecător G. I. R.
Judecător V. B.
Grefier R. - A. S.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul S. L. INDEPENDENT G. B. cu sediul în B., . 1-3, Jud B., împotriva deciziei civile nr 3/05.04.2013, pronunțată de Tribunalul B., în dosar nr_/114/2012, având ca obiect reprezentativitate sindicat, în contradictoriu cu intimata . sediul în B., . 1-3, Jud B. .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av S. I. pentru contestatorul S. L. Independent G. B., și avocat I. N. A. pentru intimata .>
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită, după care,
Pentru recurent, apărătorul ales depune la dosar un exemplar proces verbal de începere al negociere la contractul de muncă și arată că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat.
Pentru intimată, apărătorul ales depune la dosar delegație de substituire și arată că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, în temeiul art 150 cod proc civ, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe fondul cauzei
Av I. N. A. pentru intimată având cuvântul solicită admiterea excepției lipsei calității de reprezentant al apărătorului ales al contestatoarei și pe cale de consecință să se dispună anularea contestației în anulare față de lipsa semnăturii. Contestația în anulare este formulată și semnată de către apărătorul ales, acesta la rândul său fiind împuternicit de către Președinte P. V.. Se poate obseva că petcu V. nemaifiind salariat în cadrul G. SA, astfel cum rezultă din decizia anexată la dosar, acesta nu mai are calitatea de membru al Sindicatului și implicit de Președinte. Pe cale de consecință mandatul acordat avocatului este lovit de nulitate la fel și cererea de chemare în judecată este nulă față de lipsa semnăturii conform art 133 Cod proc civ .
Av S. I. pentru recurent solicită respingerea excepției. Cererea este făcută la solicitarea Președintelui Sindicatului. La dosar nu există nici un document care să ateste că i-a fost retrasă calitatea de Președinte al Sindicatului. Se apreciază că încetează calitatea de Președinte al Sindicatului în momentul când încetează și calitatea de salariat al acestuia. Pe rolul instanței se află contestație la decizia de concediere, iar Organele Sindicale statutare nu au organizat alegeri care să îl revoce din funcție pe aceste. Are în continuare calitatea de Președinte în sindicat.
Pentru intimată, apărătorul ales pe excepția tardivității formulării contestației în anulare, în temeiul art 319 alin 2 Cod proc civ solicită admiterea acesteia și pe cale de consecință respingerea contestației în anulare ca tardiv formulată. Decizia instanței de recurs a fost pronunțată la data de 05.04.2013, contestația în anulare fiind introdusă pe rolul instanței abia la data de 15.05.2013 deci peste termenul de 15 zile prevăzut de lege. Chiar dacă contestatorul a formulat contestația în anulare după luarea la cunoștință a hotărârii redactate, acesta nu prezintă nicio importanță, având în vedere că nu s-a declarat contestația în anulare în termen legal. Motivele contestației în anulare puteau fi formulate după luarea la cunoștință de redactarea deciziei din recurs, însă declararea contestației în anulare după termenul de 15 zile este tardivă.
Pentru recurent, apărătorul ales solicită respingerea excepției, față de data cu care reprezentanții sindicatului au luat la cunoștință de decizia din recurs. Au luat la cunoștință de decizia din recurs la momentul negocierii când a fost contrazisă calitatea de reprezentant. A depus sentința de reprezentativitate care era definitivă și irevocabilă
Pe fond solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată și în consecință anularea deciziei pronunțată de instanța de recurs. Astfel cum a precizat sentința de reprezentativitate a sindicatului a fost întemeiată pe Legea 62, fapt consemnat inclusiv în dispozitiv. În momentul când s-au început negocierile pe contratul colectiv de muncă au fost puși în situația în care nu mai aveau reprezentativitate pe un recurs formulat de . nu a fost parte la judecata fondului și nu avea calitatea să determine la momentul respectiv condițiile legale de admisibilitate a reprezentativității sindicatului. S-a constat pe fondul cauzei că sindicatul îndeplinea condițiile de reprezentativitate fie ele prevăzute atât de Legea Dialogului Social cât si cele prevăzute de Legea 90 a Contractului Colectiv de Muncă. Chiar dacă în recurs s-au făcut apărări de fond care susțin că sindicatul nu ar fi avut la momentul respectiv îndeplinite condițiile de reprezentativitate în ceea ce privește numărul de membrii necesari pentru a avea acestă reprezentativitate pe motivul că instanța nu a solicitat probe suplimentare în dovedirea acestui fapt excede cu mult discuțiilor pe fond în ceea ce privește reprezentativitatea întrucât legea cere doar actele doveditoare, acte care au fost depuse, iar documentul esențial de care se face vorbire a fost înregistrat la ITM .
Condițiile de admisibilitate conf art 318 alin 2, la momentul respectiv nu se puteau pune în discuție aspecte de fond ale reprezentativității, în sensul că deja era peste termen declarat recursul față de comunicarea făcută . Recursul a fost declarat pe de o parte cu încălcarea dispozițiilor legale în ceea ce privește termenul legal și recursul a rejudecat fondul care nu era în măsură la vremea respectivă să se mai verifice încă odată condițiile de admisibilitate a reprezentativității a sindicatului .
Av I. N. A. pentru intimată solicită respingerea contestației în anulare în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată. Solicită să se aibă în vedere că nu a fost indicat un temei legal pentru formularea acestei contestație în anulare. Nu ar putea fi încadrată la art 317 sau 318 teza I sau teza a II a. Față de susținerile invocat în cuprinsul contestației în anulare solicită să se aibă în vedere excepția tardivității recursului, care nu a fost susținută în fața instanței de recurs. Invocă art 336 Cod proc civ . Precizează că partea ce o reprezintă are un interes si are si calitate pentru a formula calea de atac . Raportat la 3041 , instanța de recurs putea și avea tot dreptul să se reanalizeze a tot ceea ce s-a făcut în fața instanței de fond și ceea ce nu s-a făcut suficient, motiv pentru care a fost admis recursul. Recursul nu era declarat și formulat tardiv, în condițiile în care s-a arătat că societatea a luat la cunoștință de recurs la data de 25.01.2013, când chiar reprezentantul Sindicatului în ședință, a adus la cunoștință și s-a consemnat în cuprinsul procesului verbal. Față de momentul declarării recursului la 08.02.2013, acesta era formulat în termen. Cu cheltuieli pe cale separată
În baza art. 150 cod proc civ, instanța declară dezbaterile terminate și reține cauza spre soluționare
TRIBUNALUL
Asupra prezentei contestații în anulare.
Prin cererea introdusă la 15.05.2013 S. L. Independent G. B. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 3 din 5.04.2013 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._/200/2012 solicitând anularea hotărârii atacate și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr._/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria B..
În motivarea contestației s-a susținut că recurenta . nu a fost parte în dosarul de fond și nu avea calitatea procesuală pentru declararea căii de atac a recursului.
Deși, în fața instanței de recurs a fost invocată excepția lipsei calității procesuale a societății menționate, instanța a ignorat acest aspect, precum și faptul că recursul a fost declarat tardiv.
De asemenea, instanța de recurs a reținut în mod eronat că la obținerea reprezentativității sindicatului nu au fost depuse toate actele prevăzute de Legea nr. 62/2011 și nu au fost primite susținerile sindicatului potrivit cărora potrivit cărora declarația semnată de reprezentant era depusă la dosarul de fond.
Examinând contestația în anulare pe baza actelor și lucrărilor dosarului nr._/200/2012 tribunalul constată că aceasta este nefondată .
Prin sentința civilă nr._/2012 pronunțată de Judecătoria B. a fost admisă cererea promovată de S. L. Independent G. B. și s-a constatat reprezentativitatea sindicatului la nivelul ..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs ., cale de atac care a fost admisă de către Tribunalul B. prin decizia civilă nr. 3/5.04.2013, a fost modificată în tot hotărârea atacată în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii formulate de către S. L. Independent G. B..
În considerentele deciziei s-a reținut că pentru a se constata reprezentativitatea unui sindicat este necesar a fi îndeplinite condițiile prevăzute de lege și să fie depuse înscrisuri explicit determinate.
Astfel, dovada condițiilor de reprezentativitate la nivel de unitate se face prin copia hotărârii judecătorești de dobândire a personalității juridice de către sindicat, declarația semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri, dovada privind numărul de angajați din unitate ,eliberată de angajator și dovada depunerii la Inspectoratul Teritorial de Muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
Tribunalul a constatat că intimatul petent nu a depus toate înscrisurile mai sus menționate, refuzând în mod constant să prezinte declarația semnată de reprezentantul legal al sindicatului cu privire la numărul total de membri, dovadă prevăzută de dispoz.art.52 lit.C pct.c din Legea nr. 62/2011 referitoare la dialogul social.
La termenul din 5.04.2013 reprezentantul S. L. Independent G. B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a recurentei ..
După deliberare, instanța a respins ca neîntemeiată această excepție cu motivarea că dispozițiile invocate de intimată în întâmpinare, respectiv art.222 al.1din Legea nr. 62/2011, nu sunt incidente cauzei, atâta vreme cât se referă la constatarea reprezentativității unei organizații sindicale atunci când acea reprezentativitate a fost stabilită printr-o hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă, ceea ce nu este cazul în pricina de față.Mai mult, a reținut instanța de control judiciar că fiind vorba de o procedură necontencioasă recursul poate fi formulat de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea pricinii, așa cum rezultă din prevederile art.336 al.3 Cod proc.civ.
Prin prezenta contestație în anulare se aduc critici cu privire la decizia pronunțată în recurs de către Tribunalul B., reiterându-se apărarea că . nu avea calitate procesuală activă, iar recursul acesteia a fost declarat tardiv.
De asemenea, s-a mai criticat decizia instanței de recurs în sensul în care a reținut cu totul eronat că nu ar fi fost depuse toate înscrisurile cerute de lege în vederea acordării reprezentativității sindicatului.
Potrivit art.317 și 318 Cod proc.civ. contestația în anulare poate fi una obișnuită sau una specială.
Motivele contestației în anulare obișnuite se referă la faptul că procedura de chenare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită în conformitate cu legea sau că hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență .
În ceea ce privește contestația în anulare specială, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare ori de casare.
Din examinarea dispozițiilor legale mai sus-menționate compară concluzia potrivit căreia contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, care poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor irevocabile în condițiile și în cazurile expres prevăzute de lege.
În motivarea contestației pendinte judecății nu se reiterează nici unul dintre cazurile prevăzute de art. 3]17 și 318 Cod proc.civ., în care o asemenea cerere ar putea fi admisibilă.
Prin motivele aceste contestații se învederează existența unor greșeli de judecată, pretins săvârșite de către instanță cu ocazia judecării recursului, respectiv cele referitoare la excepția lipsei calității procesuale a ., privind tardivitatea recursului și referitor la greșita interpretare a probelor.
Atât excepția calității procesuale pasive, cât și cea privitoare la tardivitatea recursului au fost analizate de către tribunal cu ocazia soluționării primei căi de atac, dispunându-se respingerea acestora conform încheierii din 5.04.2013.
Este adevărat că art.318 Cod proc.civ. prevede că pot fi atacate cu contestații în anulare hotărârile instanțelor de recurs dacă dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, dar o asemenea greșeală este de ordin procedural și nu poate reprezenta în nici un caz o greșeală de judecată, de apreciere a probelor opri de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale.
Între greșelile materiale de ordin procedural pot fi menționate anularea recursului ca netimbrat deși exista la dosar dovada plății taxelor de timbru, respingerea recursului ca tardiv, deși din dovada de comunicare rezultă că acesta a fost declarat în termenul prevăzut de lege, anularea recursului pentru lipsa dovezii calității de reprezentant cu toate că exista la dosar un asemenea înscris și alte asemenea situații asemănătoare.
Prin motivele prezentei contestații în anulare se tinde, în realitate, la reluarea judecării recursului cu privire la motive și apărări pe care instanța le-a avut în vedere cu ocazia soluționării căii de atac respective.
În activitatea de soluționare a cauzelor, tribunalul se conduce după principiul potrivit căruia dreptul părților la un proces echitabil trebuie să fie fundamentat pe imperativul preeminenței legii. Una dintre caracteristicile esențiale ale supremației dreptului este reprezentată de cerința securității raporturilor juridice care impune, printre altele, ca soluția dată de către instanță în mod definitiv și irevocabil unui litigiu să nu mai fie rejudecată decât pentru împrejurări excepționale și pentru motive substanțiale și expres prevăzute de lege.
Prin motivele contestației în anulare pendinte judecății se repun în discuție chestiuni asupra cărora instanța de control judiciar s-a pronunțat anterior, de mersul jurisdicțional al contestatoarei este echivalent cu un recurs deghizat, ceea ce este inadmisibil în raport de unicitatea căilor de atac.
Așa fiind,. Raportat la considerentele mai sus expuse tribunalul urmează să respingă contestația în anulare ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul S. L. INDEPENDENT G. B. cu sediul în B., .. 1-3, județul B., împotriva deciziei civile nr.3/05.04.2013, pronunțată de Tribunalul B., în dosar nr._/114/2012, având ca obiect reprezentativitate sindicat, în contradictoriu cu intimata . sediul în B., .. 1-3, județul B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Septembrie 2013
Președinte, D. R. | Judecător, G. I. R. | Judecător, V. B. |
Grefier, R. - A. S. |
Red. B.V
Teh.red.A.P/2ex.
19.09.2013
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 19-04-2013,... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 8473/2013. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
