Plângere contravenţională. Hotărâre din 19-04-2013, Tribunalul BUZĂU
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 9350/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 752/2013
Ședința publică de la 19 Aprilie 2013
Completul compus din:
Președinte G. A.
Judecător E. I.
Judecător M. I.
Grefier G. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petenta P. orașului B., cu sediul în B., . B, jud. Prahova împotriva sentinței civile nr. 1040 din 22.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata U. E., domiciliată în B., ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că dosarul se află la primul termen de judecată, recursul fiind motivat și scutit de plata taxei de timbru, iar recurenta a solicitat judecarea în lipsă, după care:
În temeiul art. 150 Cod procedură civilă, instanța, socotindu-se lămurită în ceea ce privește pricina dedusă judecății, reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei B. la data de 15.03.2012 sub nr._, petenta P. orașului B. a solicitat instantei înlocuirea sancțiunii obligării la prestarea unei activități în folosul comunității a intimatei U. E., cu sanctiunea amenzii, avand în vedere că aceasta nu s-a prezentat la sediul Primariei, pentru luarea în evidență și executarea sanctiunii, conform art. 20 din O.G. nr.55/2002.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 20 si art.21 din O.G. nr.55/2002.
Acțiunea este scutită de taxa judiciara de timbru și timbru judiciar potrivit art. 36 O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Prin adresa nr. 3329 din 12.03.2012, petenta a comunicat instanței faptul că solicită să se dispună înlocuirea sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității, cu sancțiunea amenzii.
Prin sentința civilă nr.1040/22.01.2013 Judecătoria B. a respins ca neîntemeiată cererea.
Pentru a pronunța această soluție instanța a avut în vedere următoarele considerente:
Prin Sentința civilă nr. 2459/30.03.2011 pronunțată de Judecătoria B., s-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei, aplicata contravenientei, prin procesul verbal ., nr._/02.09.2010 încheiat de Poliția mun. B., cu sancțiunea obligării acesteia la prestarea unui număr de 165 ore de activitate în folosul comunității în domeniile serviciilor publice de pe raza Primăriei . Prahova.
Instanta a observat ca OG nr. 55/2002 este legea cadru aplicabila sanctiunii muncii in folosul comunitatii, sanctiune contraventionala principala astfel cum a fost definita prin dispozitiile art. 5 din OG nr. 2/2001 care poate fi aplicata numai de instanta de judecata.
Potrivit dispozitiilor art. 8 din OG nr. 55/2002 instanta chemata sa se pronunte asupra aplicarii unei atare sanctiuni, cercetand legalitatea si temeinicia procesului-verbal, poate fie aplica o amenda, fie sanctiunea muncii in folosul comunitatii dacă apreciază că aplicarea amenzii contravenționale nu este îndestulătoare ori contravenientul nu dispune de mijloace materiale și financiare pentru plata acesteia, fie poate anula procesul-verbal.
Modul de executare a acesteia este stabilit prin dispozitiile Cap. III al OG nr. 55/2002.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 21 din OG nr. 55/2002, invocate de petenta ca temei al cererii „În cazul în care contravenientul, cu rea-voință, nu se prezintă la primar pentru luarea în evidență și executarea sancțiunii, se sustrage de la executarea sancțiunii după începerea activității sau nu își îndeplinește îndatoririle ce îi revin la locul de muncă, judecătoria, la sesizarea primarului, a unității de poliție sau a conducerii unității la care contravenientul avea obligația să se prezinte și să presteze activitatea în folosul comunității, poate înlocui această sancțiune cu sancțiunea amenzii.”
Acest text de lege este aplicabil, în condițiile în care munca în folosul comunității a fost aplicată direct de instanță, la sesizarea organului constatator, atunci când a considerat că amenda este neîndestulătoare, conform art. 6 din OG 55/2002, Cap. 2 – Procedura de aplicare a sancțiunilor .
Rațiunea pentru care acest text de lege a fost introdus în actul normativ, respectiv OG 55/2002, a fost aceea ca persoana sancționată, în situația în care nu execută munca în folosul comunității, să fie obligată la plata amenzii contravenționale corespunzătoare.
Nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 20 din OG 55/2002, atunci când munca în folosul comunității a fost aplicată de instanță, ca urmare a faptului că amenda nu a fost achitată în termenul legal și, mai ales, nu a existat posibilitatea executării silite a amenzii, pe de o parte pentru că actul normativ care a fost aplicat în înlocuirea amenzii cu munca în folosul comunității, respectiv OG 2/2001, nu prevede această procedură, iar pe de altă parte pentru că ar fi ilogic ca, în condițiile în care s-a sesizat instanța cu înlocuirea amenzii contravenționale cu muncă în folosul comunității pentru considerentul că nu există posibilitatea executării silite a amenzii la care fusese obligată contravenienta, să se ajungă, prin admiterea acestei sesizări, la aceeași situație de fapt, respectiv la amendă, pentru care nu există posibilitatea să fie executată silit.
Prin admiterea unei asemenea sesizări s-ar crea o situație de neacceptat ca, ulterior, pentru considerentul că nu există posibilitatea executării silite a amenzii și solicită din nou instanței înlocuirea amenzii cu muncă în folosul comunității și, în continuare, s-ar putea formula sesizări inverse, fără nicio finalitate.
Chiar daca s-ar aprecia, coroborand dispozitiile art. 21 cu cele ale art. 8 din OG nr. 55/2002 ca instanta poate proceda la inlocuirea amenzii, aceasta s-ar putea face numai in conditiile in care petenta face dovada ca nu subzista temeiurile pentru aceasta a fost aplicata, in speta starea de insolvabilitate.
In lipsa unor dovezi din care sa rezulte ca in prezent intimatul este solvabil, astfel incat sanctiunea amenzii sa isi atinga finalitatea, instanta nu poate face aplicarea dispozitiilor art. 20 din OG nr. 55/2002.
Impotriva sentinței a formulat recurs petenta, solicitând modificarea acesteia și pe fond admiterea cererii.
În dezvoltarea motivelor de netemeinicie arată că actele normative avute în vedere de instanța de fond nu condiționează transformarea din amendă în muncă în folosul comunității și nici invers de existența unei solvabilități a contravenientului și nici de seriozitatea acestuia care ar trebui să respecte mandatele de executare emise de instanță.
Intimata legal citată nu s-a prezentat la judecată și nu a formulat întâmpinare.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de netemeinicie invocate tribunalul constată că recursul este neîntemeiat,pentru motivele care urmează.
În cauză,sancțiunea obligării la prestarea de activități în folosul comunității s-a dispus nu în baza prevederilor art.8 din OG 55/2002,ci în temeiul art.39/1 din OG 2/2001,așa încât în mod corect a reținut instanța de fond că nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 20 din OG 55/2002, atunci când munca în folosul comunității a fost aplicată de instanță, ca urmare a faptului că amenda nu a fost achitată în termenul legal și, mai ales, nu a existat posibilitatea executării silite a amenzii. Aceasta pe de o parte pentru că actul normativ care a fost aplicat în înlocuirea amenzii cu munca în folosul comunității, respectiv OG 2/2001, nu prevede această procedură, iar pe de altă parte pentru că ar fi ilogic ca, în condițiile în care s-a sesizat instanța cu înlocuirea amenzii contravenționale cu muncă în folosul comunității pentru considerentul că nu există posibilitatea executării silite a amenzii la care fusese obligată contravenienta, să se ajungă, prin admiterea acestei sesizări, la aceeași situație de fapt, respectiv la amendă, pentru care nu există posibilitatea să fie executată silit.
În consecință se va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de petenta P. orașului B., cu sediul în B., . B, jud. Prahova împotriva sentinței civile nr. 1040 din 22.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata U. E., domiciliată în B., ., jud. Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.04.2013.
Președinte, G. A. | Judecător, E. I. | Judecător, M. I. |
Grefier, G. D. |
Red. I.M.Judecătoria B.
Tehnored. I.M.Ds.f._
2 ex./ 07.05.2013Jud.f. V. E. C.
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 465/2013. Tribunalul BUZĂU | Reprezentativitate sindicat. Decizia nr. 1537/2013. Tribunalul... → |
---|