Fond funciar. Decizia nr. 79/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 79/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 2134/277/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 79/2014
Ședința publică de la 10 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. Ș.
Judecător E. P.
Judecător A. M.
Grefier C. C.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de pârâta C. L. CISLĂU PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr.987/1.10.2013 pronunțată de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul nr._ având ca obiect fond funciar - constatare nulitate absolută parțială titlu de proprietate și obligație de a face, în contradictoriu cu reclamantul M. G.-T., domiciliat în . și pârâții C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. D.-M., domiciliată în Ploiești, . D. nr.1, jud.Prahova, M. V., domiciliată în ., M. N.-E., domiciliat în București, ..M.1 . și M. M.-E., domiciliată în Ploiești, . ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit toate părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că prin serviciul registratură intimatul M. G.-T. a depus la dosar copie de pe titlurile de proprietate nr.3240/20.05.2005 și nr.3239/20.05.2005, solicitând judecarea cauzei și în lipsă, după care:
Tribunalul, având în vedere că s-a solicitat judecarea și în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra prezentului recurs civil.
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Pătîrlagele sub nr._ la data de 06.11.2012, petentul M. G. T. a chemat în judecată pe intimații C. L. Cislău, C. Județeană B., C. D. M., M. V., M. Necuale E. și M. M. E., solicitând instanței constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 3240/2005 și titlului de proprietate nr._/2005, pentru suprafețele de 1,5 ha pădure, respectiv 3,2 ha pădure, precum și obligarea celor două comisii de fond funciar să emită alte titluri de proprietate în care terenurile menționate să figureze pe vechile amplasamente, sau dacă acestea sunt atribuite în mod legal altor persoane, pe alte amplasamente de aceeași categorie, vârstă, densitate și valoare economică.
În fapt, petentul a arătat că titlurile au fost emise în frauda legii, nefiind efectuată o punere în posesie efectivă, conform prev. art.27 din L.18/1991, neexistând o delimitare prin măsurătoare în sistem STEREO 70. De asemenea, nu au fost respectate prev. art.27 alin.2, în sensul că nu s-a luat act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății de către vecini, cu ocazia punerii în posesie. Totodată, petentul a mai arătat că nu a fost convocat la punerea în posesie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, nu s-a făcut deplasarea în teren, procesele verbale de punere în posesie au fost semnate „în alb” de către fratele său și nu au fost însușite de către ceilalți moștenitori. Prin faptul că nu au fost convocați toți moștenitorii, li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.
A mai arătat că, raportat la vecinătățile din titluri, vechiul amplasament era situat la E și V, cu alte cuvinte autorii săi sunt trecuți ca fiind vecini cu amplasamentul din titluri.
Petentul a invoca practică judiciară referitor la nulitatea absolută a actelor, în cazul nerespectării principiului reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament.
Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
În drept, a invocat prevederile art.61 (1), 72, 73 (3), (4), 81 (1) din HG 890/2005 și art. 24 (2), (4) teza a II-a din L.1/2000.
La dosar, intimata C. M. – D. a depus un înscris, în care arată că solicită judecarea în lipsă.
Intimata C. L. Cislău a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii.
Se arată că la reconstituirea dreptului de proprietate comisia a avut în vedere procesul verbal întocmit în anul 1933 și „Planul moșiei Crăciunești”, prin care proprietarii au stabilit modul de împărțire a pădurii.
La propunerea Comisiei Locale, C. Județeană B. a validat anexa 53 pentru suprafața totală de 53,24 ha, prin hot. nr.221/2002, suprafață aflată pe raza O.S. Verbila, județul Prahova, iar prin protocolul din data de 19.02.2003 acesta din urmă a pus la dispoziția comisie suprafața validată în vederea punerii în posesie. Mai arată că, ținându-se cont de „Planul Moșiei Crăciunești”, s-a procedat la punerea în posesie a moștenitorilor autorilor C. T. și M. Gh., încheindu-se procesele verbale nr.5, 5 bis și 6, însușite de către moștenitori.
Intimata C. Județeană B. nu a depus întâmpinare.
În cauză, petentul a fost reprezentat de procurator T. R., conform procurii aut. sub nr. 2802/10.12.2012.
Intimații M. V., M. M. E. și M. N. E. au depus înscrisuri, prin care arată că sunt de acord cu acțiunea, solicitând judecarea în lipsă.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, constând în documentația aferentă emiterii titlurilor de proprietate atacate și proba cu expertiză topo, ce a avut ca obiective: identificarea terenurilor ce fac obiectul titlurilor de proprietate atacate, plasarea pe schiță de plan cu arătarea vecinătăților și a dimensiunilor laturilor, expertul să precizeze dacă terenurile reprezintă vechile amplasamente ale autorilor, dacă pe vechile amplasamente s-au atribuit, în mod legal, terenuri altor persoane, s-au efectuat puneri în posesie și s-au emis titluri de proprietate, iar în cazul în care vechile amplasamente sunt ocupate legal, să identifice alte amplasamente, în apropierea celor vechi, care să întrunească elementele vechii păduri.
Expertiza a fost efectuată de expert O. M..
În urma probelor administrate, Judecătoria Pătîrlagele a pronunțat în cauză sentința civilă nr. 987/01.10.2013, prin care a admis acțiunea formulată de reclamantul M. G.-T., a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.3239/2005 pentru suprafața de 3,2000 ha pădure și a titlului de proprietate nr.3240/2005 pentru suprafața de 1,5000 ha pădure, identificată prin schița anexă 1 la raportul de expertiză O. M., prin culoarea verde, respectiv albastru, a obligat intimata C. L. Cislău pentru aplicarea legilor fondului funciar să pună în posesie pe moștenitorii autorilor C. T. și M. G. cu suprafețele menționate, pe vechile amplasamente ale autorilor sau pe alte amplasamente de aceeași categorie, în apropierea vechilor amplasamente, aflate în administrarea Ocolului Silvic Cislău, în cazul în care vechile amplasamente sunt legal atribuite altor persoane, a obligat intimata C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate B. să emită alte titluri de proprietate în care suprafețele menționate să fie pe vechile amplasamente sau pe alte amplasamente în administrarea Ocolului Silvic Cislău. S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în favoarea petentului și a intimaților M. N. E., C. M. D., M. V. și Mărăgăritescu M. E., s-a reconstituit drept de proprietate pentru suprafața de 11,50 ha pădure, fiind emise titlurile de proprietate atacate, de pe urma autorilor M. Gh. și C. T..
C. L. Cislău susține că în urma analizei efectuate referitor la terenurile autorilor, s-a constatat că un număr de 10 poziții, din cele 87, incluse în anexa 3, includ terenuri aflate ca amplasament pe raza Ocolului Silvic Verbila, județul Prahova, astfel cum rezultă din procesul verbal din data de 02.06.2000.
În aceste condiții s-a înaintat anexa Comisiei Județene B., care a validat-o prin hotărârea nr.221/2002.
În sprijinul acestei susțineri, intimata nu a adus vre-o dovadă că s-au făcut verificări de specialitate.
Totodată, la termenul de judecată din data de 03.09.2013, prin reprezentantul său legal, C. L. a arătat că și suprafețele în litigiu, de 3,20 ha și 1,50 ha, se află pe vechiul amplasament, având în vedere actul din 1933 și că s-a respectat ordinea proprietarilor.
Analizând procesul verbal din anul 1933, instanța a reținut că, prin tragere la sorți, s-au împărțit pădurile moșiei Crăciunești între moșt. Crăciunești, moșt. Bâtulești și moșt. Mărășești, conform planului întocmit de ing. silvic N. L., în care moșt. Crăciunești figurează cu loturile evidențiate cu litera (a), toate pendinte de . condițiile în care, de-a lungul timpului, structura administrativă a zonei a suferit schimbări, conform raportului de expertiză, suprafețele de 3,20 ha și 1,50 ha, astfel cum sunt înscrise în titlurile atacate, nu reprezintă vechiul amplasament. Coroborând această concluzie a expertului, cu faptul că intimata nu a reușit să dovedească în ce fel a ajuns la concluzia că o parte din terenuri se află pe raza Ocolului Silvic Verbila, județul Prahova, rezultă că punerea în posesie s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale în materie.
Astfel, potrivit art.2 alin.1 din L.1/2000 așa cum a fost modificată prin L.247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, în acest sens fiind și prevederile art.24 alin.1 din lege, cu precizarea că vizează terenurile forestiere.
În speță, intimata C. L. a afirmat, prin același reprezentant, că pe vechile amplasamente ale suprafețelor de 3,20 ha și 1,50 ha, s-au efectuat puneri în posesie în favoarea altor persoane, dar această afirmație nu a fost susținută de probe și totodată, se contrazice cu susținerea potrivit căreia și pentru aceste terenuri reconstituirea s-a făcut pe vechile amplasamente.
Instanța a mai reținut că în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, C. L. nu a respectat o . prevederi legale referitoare la comunicarea soluției adoptate în privința petentului, respectiv a moștenitorilor celor doi autori.
Astfel, în condițiile în care niciunul dintre aceștia nu are domiciliul sau reședința pe raza UAT Cislău, conform prev.art.27 alin.1 și 2 din HG 890/2005, după definitivarea tabelelor prevăzute în anexele 2-20 și după aprobarea lor prin procesul verbal, în cazul persoanelor ce nu au domiciliul în localitatea respectivă, acestea pot fi înștiințate de către C. L. prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Din documentația înaintată, instanța a constatat că această cerință nu a fost respectată, comisia rezumându-se doar la a afișa anexele, la data de 30.05.2000, iar la data de 03.06.2000 acestea au fost ridicate. Totodată se mai reține că nici hotărârea Comisiei Județene B. nr.221/2002, prin care s-au validat anexele pe raza O.Silvic Verbila, nu a fost comunicată conform prev. art.27 alin.8 din HG 890/2005, respectiv sub semnătură. În această situație, petentul a fost privat de posibilitatea de a ataca, în procedura administrativă, respectiv jurisdicțională, soluțiile adoptate de către cele două comisii.
Referitor la punerea efectivă în posesie, concretizată prin cele trei procese verbale, nr.5, 5 bis și 6, instanța a reținut că nici în această privință nu au fost respectate prevederile legale.
Astfel, potrivit art.34 alin. 5 din HG 890/2005, în scopul punerii în posesie, autoritățile comunale vor încunoștința în scris, cu confirmare de primire, persoanele cu domiciliul în localitate sau ale localități, pentru care s-a restabilit dreptul de proprietate, despre la data la care va avea loc punerea în posesie, iar potrivit alin.6, persoanele care nu se pot prezenta, din diferite motive, pot împuternici prin procură specială și autentică, cu mențiunea expresă „Pentru punere în posesie”, alte persoane, care vor semna procesul verbal de luare în primire a terenului.
Din analiza actelor depuse de către C. L. Cislău, instanța a reținut că s-a emis o adresă, fără număr și dată de înregistrare, dar nu există dovada că acestea a fost și comunicată conform prevederilor legale menționate. Totodată, semnarea procesului verbal de punere în posesie de către unul dintre moștenitori, respectiv M. N. E., s-a făcut în condițiile în care acesta nu era împuternicit prin procură specială de către ceilalți moștenitori.
Coroborând aspectele menționate, instanța a apreciat că afirmația petentului potrivit căreia punerea în posesie s-a efectuat cu nerespectarea prevederilor legale, fără o deplasare efectivă în teren, apare ca fiind întemeiată.
Referitor la motivul de nulitate absolută parțială a celor două titluri de proprietate, instanța a constatat că acesta nu se circumscrie motivelor prevăzute de art.III alin.1 lit.a din L.18/1991 rep. Cu toate acestea, este de reținut că motivele prevăzute de acest text de lege nu sunt limitative.
În condițiile în care punerea în posesie și emiterea titlurilor de proprietate pe alte amplasamente s-au făcut cu nerespectarea principiului consacrat prin art.2 alin.1 și art.24 alin.1 din L. 1/2000, acesta reprezintă un motiv de nulitate absolută.
Față de cele expuse, instanța, având în vedere prevederile legale invocate, a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate 3239/2005 pentru suprafața de 3,2000 ha și a titlului de proprietate nr.3240/2005 pentru suprafața de 1,5000 ha terenuri forestiere, astfel cum au fost identificate prin schița anexă 1 la raportul de expertiză O. M., prin culoarea verde, respectiv albastru.
A obligat pe intimata C. L. Cislău să pună în posesie pe moștenitorii celor doi autori, cu suprafețele menționate pe vechile amplasamente ale autorilor.
În considerarea prev. art. 2 alin.1 și art.24 alin.3 din L.1/2000, în cazul în care punerea în posesie nu se mai poate efectua pe vechile amplasamente, acestea fiind atribuite legal altor persoane, intimata va efectua punerea în posesie pe alte amplasamente aflate în administrarea O.Silvic Cislău, astfel cum a concluzionat raportul de expertiză.
A obligat pe intimata C. Județeană B. să emită alte titluri de proprietate, în care suprafețele menționate să fie pe vechile amplasamente sau pe altele aflate în administrarea O.S. Cislău.
A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata C. LOCALA DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR CISLAU, prin reprezentantul legal Președinte Primar M. D., criticând-o pentru nelegalitate și solicitând admiterea recursului.
În motivarea în fapt a recursului, a arătat că potrivit Legii 169/1997, respectiv Legii 1/2000, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru teren forestier la def. Margaritescu G. cu moștenitorii, pentru suprafața de 1,50 ha teren. De asemenea, conform acestor legi a fost reconstituit dreptul de proprietate la def. C. D. cu moștenitorii pentru suprafața de 10, 00 ha. Documentele justificative care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate au fost „procesul verbal" întocmit în anul 1933 si planul moșiei Crăciunești prin care proprietarii de pădure au stabilit modul de împărțire a acestei păduri.
In anul 2002, arată recurenta, C. Județeană B., prin Hotărârea nr. 221/09.10.2002, a validat anexa nr. 53 pentru suprafața totala de 53,24 ha, pădure suprafața ce se afla pe raza Ocolului Silvic Verbila, jud. Prahova. A fost încheiat Protocolul, la data de 19.02.2003, prin care pune la dispoziția Comisiei locale Cislău suprafața de 53,25 ha teren forestier pentru punerea in posesie a persoanelor îndreptățite de la persoanele care au avut in proprietate pădure in aceasta zonă.
C. locală, in baza anexelor validate si ținând cont de planul Moșiei Crăciunești, a întocmit planul de parcelare care cuprinde proprietarii înscriși in anexa 53. In urma convocării coproprietarilor de pădure din punctul Crăciunesca, respectiv la def. C. D. pentru suprafețele reconstituite, s-au întocmit procesele verbale de punere in posesie nr. 5, 5 bis si 6 însușite de moștenitori prin semnătura numitului M. N., ceea ce înseamnă că a luat cunoștința de la data încheierii procesului verbal de amplasamentul terenului forestier reconstituit.
Susține recurenta că prin procesul verbal din anul 1933 se arată că T. C. a deținut conform alin. 1) pădure mica si pădure mare în doua locații: Nr.1 pozițiile 2 pădure mica si la punctul 2 pădure mare. In planul de parcelare întocmit de ing. Silvic L. apar pozițiile 2 - pădure mică, si 2 - pădure mare, de cate 5 ha fiecare.
De asemenea, susține că punerea in posesie s-a făcut in ordinea împărțirii conform procesului verbal din anul 1933 si a planului parcelar, respectându-se ordinea pentru fiecare beneficiar.
Precizează că s-a respectat vechiul amplasament ca . procesului verbal din 1933, aceștia fiind in devălmășie si nu in indiviziune. Faptul că petentilor nu le convine calitatea pădurii nu reprezintă motiv întemeiat pentru schimbarea amplasamentului.
Potrivit actului de vânzare cumpărare nr.160/1933 între vânzător L. (E.) Panaiet Batu si cumpărător Gh.Gh. Margaritescu situata in Schitul Craciunesti, pentru suprafața de 5000 m.p. „din dreptul de succesiune ce mi se cuvine din pădurea Crăciunesca", reies răzoarele: la răsărit D. C., la apus cu subsemnata vânzătoare, la MZ cu proprietatea Babeanu si la MN pădurea Statului.
Potrivit actului de vânzare cumpărare nr. 563/1938 intre S. Bitu si G. M. s-a vândut suprafața de_ mp pana la ieșirea din indiviziune, teren acoperit cu lăstăriș și poieni vecin cu T. C., cu most. E. P. Batu, pădurea statului si moșia Babeanca.
Pentru fiecare lot in parte, parcelă, consideră recurenta că a respectat vechiul amplasament, respectând ordinea din procesul verbal întocmit in anul 1933.
Precizează că procesul verbal nr.5 cu privire la cele_ mp a fost însușit de Margaritescu N. E. si nu a fost contestat cu privire la vechiul amplasament. Faptul ca unul dintre moștenitori s-a prezentat si a semnat procesul verbal face dovada ca a fost înștiințat potrivit documentelor depuse la dosarul cauzei.
Mai arată recurenta că cererea de chemare in judecata a fost formulată de Margaritescu G. T., că pe de proprietate apare Margaritescu G. T. și că în buletinul de identitate prezentat numele este Margaritescu G. T., fapt pentru care acesta nu are capacitatea procesuala activă.
Precizează, de asemenea, că vechiul amplasament terenul forestier în pădurea Craciunesca, se afla în administrarea Ocolului Silvic Verbila, județul Prahova, suprafață care a fost predata prin protocolul încheiat, potrivit anexei nr.53, pentru suprafața totala de 53,24 ha, Ocolului Silvic Cislău.
Toata această suprafață de 53,24 ha, potrivit anexei validate de C. Județeană B., a fost pusă în posesie către beneficiari.
Pe cale de consecință, consideră că motivarea recursului este întemeiată și solicită pe fond admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 987 din 01.10.2013, rejudecarea cauzei în fond si respingerea acțiunii formulată împotriva Comisiei Locale Cislău.
In drept recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 304 si următoarele din Codul de procedura civila.
Intimatul-petent Margaritescu G. T. a formulat în cauză întâmpinare, prin care a arătat următoarele:
I. Referitor la critica potrivit căreia procesul verbal nr. 5, cu privire la cele 68.000 mp, a fost însușit de Margaritescu N. E. si nu a fost contestat cu privire la vechiul amplasament și la faptul că unul dintre moștenitori s-a prezentat și a semnat procesul verbal face dovada că a fost înștiințat potrivit documentelor depuse la dosarul cauzei, precizează că:
Art. 72 din HG nr.890 din 4 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, prevede ca „Punerea în posesie a proprietarilor - persoane fizice și juridice - în cadrul zonelor teritoriale delimitate se va face de comisia locală sau de comisia județeană, după caz, conform planului parcelar elaborat pe baza planurilor amenajistice și a măsurătorilor topografice. C. va comunica reprezentanților deținătorilor actuali ai terenurilor care se restituie data punerii în posesie, care nu poate fi mai târziu de 30 de zile de la data validării”.
Tot astfel, art. 73 din același act normativ, arată: „(1) Comisiile comunale, orășenești și municipale încunoștințează în scris, cu confirmare de primire, persoanele cărora li s-a validat propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie, în termen de 15 zile de la comunicarea validării de către comisia județeană. Totodată, amplasamentul și data punerii în posesie se afișează și la sediul primăriei; (2) Persoanele care din diferite motive sunt in imposibilitate să se prezinte la data stabilită pentru punerea în posesie pot împuternici, prin procură specială și autentică, cu mențiunea „Pentru punerea în posesie", alte persoane care vor semna procesul-verbal de punere în posesie; (3) Cu ocazia punerii în posesie a proprietarilor persoane fizice aceștia semnează procesul-verbal de punere în posesie, prevăzut în anexa nr. 44 primind, la cerere, spre informare, o copie de pe descrierea parcelară aferentă din amenajamentul silvic în vigoare sau, după caz, pentru suprafețele situate în terenurile cu destinație agricolă, din amenajamentele silvopastorale; (4) Dacă cel îndreptățit nu se prezintă personal sau prin împuternicit în vederea preluării efective a terenului forestier, acesta rămâne temporar în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva”.
Nu in ultimul rând, arată intimatul, art. 81 (1) prevede că „Primarul, în calitate de președinte, și secretarul comisiei locale sunt obligați să comunice foștilor proprietari toate informațiile privind persoanele care au obținut titluri de proprietate pe vechile amplasamente ale acestora”.
Lăsând la o parte imperfecțiunile de ordin semantic ale recurentei, lesne se poate observa faptul că, critica citata mai sus este „contrazisă”, pana la anulare de dispozițiile înscrise la art. 72, 73 si 81 alin. 1 din HG nr. 890/2005.
In accepțiunea recurentei, faptul că procesul verbal nr. 5 cu privire la cele 68.000 mp a fost însușit Margaritescu N. E. si nu a fost contestat cu privire la vechiul amplasament, ar echivala cu o achiesare tacită din partea celorlalți comoștenitori, sau, mai grav, cu o împuternicire de plano si in globo dată de ceilalți moștenitori lui Margaritescu N. E..
Cu alte cuvinte si poate mai exact, pentru membrii comisiei locale dispozițiile art. 72, 73 si 81 alin. 1 din HG nr. 890/2005, nu exista, deși, cel puțin prevederile art. 73 alin 2 din HG nr. 890/2005, sunt clare, precise si suficiente, „Persoanele care din diferite motive sunt în imposibilitate să se prezinte la data stabilită pentru punerea în posesie pot împuternici, prin procură specială și autentică, cu mențiunea «Pentru punerea în posesie», alte persoane care vor semna procesul-verbal de punere în posesie”.
Acest aspect a fost sesizat foarte bine de către instanța de fond, care in motivele - sprijin (considerentele hotărârii), reține că „Totodată, semnarea procesului verbal de punere in posesie de către unul din moștenitori, respectiv Margaritescu N. E., s-a făcut in condițiile in care acesta nu era împuternicit prin procură specială de către ceilalți moștenitori”.
Deși se învederează faptul că procesul verbal nr. 5 cu privire la cele 68.000 mp a fost însușit de Margaritescu N. E. și nu a fost contestat cu privire la vechiul amplasament, precum și faptul că unul dintre moștenitori s-a prezentat si a semnat procesul verbal face dovada ca a fost înștiințat potrivit documentelor depuse la dosarul cauzei, recurenta nici nu probează si nici nu invocă vreun text de lege menit a credibiliza o asemenea afirmație.
In consecință, având in vedere aspectele învederate, solicită respingerea acestui motiv de recurs ca fiind vădit nefondat.
II. Cu privire la critica conform căreia pentru fiecare lot in parte, parcelă, recurenta consideră că a respectat vechiul amplasament, respectând ordinea din procesul verbal întocmit in anul 1933, învederează următoarele:
In primul rând, învederează faptul ca aserțiunea recurentei, potrivit căreia moștenitorii din procesul verbal din anul 1933 se aflau in devălmășie, reprezintă un neadevăr flagrant.
In condițiile în care ar subscrie la ipoteza descrisă de către recurentă, ar însemna să accepte că reconstituirea pusă în discuție este una viciată, dintr-un alt punct de vedere si anume: HG nr. 890/2005, reglementează distinct situațiile in care retrocedarea urmează a fi făcută persoanelor care anterior naționalizării dețineau suprafețe in devălmășie, în speță devenind aplicabile disp. art. 63.
Recurenta nu dovedește prin niciun mijloc de probă o astfel de afirmație, fiind lipsită de suport juridic.
In al doilea rând, deși se afirmă respectarea vechiului amplasament, recurenta nu produce nicio probă în sprijinul acestei afirmații.
Potrivit art. 34 alin 5 din HG nr. 890/2005, „în acest scop autoritățile comunale și orășenești ale administrației publice locale vor încunoștința în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în localitate sau în alte localități și cărora li s-a restabilit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie. Pentru persoanele care au domiciliul sau reședința în localitate autoritățile comunale și orășenești ale administrației publice locale vor afișa la sediul lor data punerii în posesie, utilizând totodată orice alte mijloace de comunicare”.
Și acest ultim text de lege relevă la modul absolut faptul că recurenta nu probează afirmațiile din cuprinsul cererii de recurs.
După cum a afirmat si in concluziile scrise depuse la instanța fondului, arată intimatul-petent, nulitatea invocată este incidența, în primul rând, pentru nesocotirea unor reguli esențiale privitoare la punerea in posesie, respectiv dispozițiile inserate la art. art. 72, 73 alin. 3 si 4 si 81 alin.l din HG nr. 890/2005, respectiv art.27 alin.2 din Legea nr.18/1991.
Precizează că invocarea acest ultim text (art.27 alin.2 din din Legea nr.18/1991), pleacă de la următorul raționament: Legile fondului funciar, per ansamblu, adică de la Legea 18/1991 si pana la Legea nr. 247/2005, inclusiv regulamentul de aplicare ( HG 890/2005), nu se aplică disparat, ele formând, holistic vorbind, un „trup comun”, situație in care, prevederile art.27 alin.2 din Legea nr.18/1991, coroborate cu cele din HG 890/2005, trebuie respectate la punerea in posesie, indiferent despre ce categorie de teren este vorba.
Prin urmare, nulitatea absolută si nulitatea relativă se poate exprima printr-o nulitate expresă sau printr-o nulitate virtuală.
Marea majoritate a nulităților, din acest „trup comun”, sunt nulități virtuale, nulitățile exprese reprezentând excepția, ele fiind reglementate la art. III din Legea 169/1997.
In consecință, reiese cu certitudine că solicitarea cu privire la constatarea nulității titlului de proprietate a celor doua titluri, a cerut-o nu ca urmare a inexistentei dreptului la reconstituire, ci ca urmare a nerespectării principiului reconstituirii pe vechiul amplasament, nerespectare de natura a-i leza drepturile recunoscute de lege.
Din actele si lucrările dosarului rezultă că amplasamentul identificat inițial si prevăzut în titlul de proprietate nu este cel corect, astfel încât i s-a atribuit un teren pe un amplasament de care nu a știut inițial, nefiind convocat de către comisia locală.
În aceste condiții, este evident că emiterea titlurile de proprietate s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor legilor fondului funciar, titlul de proprietate fiind lovit de nulitate absolută virtuală.
Astfel, cu toate că prin consacrarea principiilor fundamentale ale aplicării dispozițiilor procedurale administrative în ceea ce privește emiterea titlului de proprietate, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 si HG 990/2005 nu precizează sancțiunea nerespectării acestora, prin neinserarea expresă a acestui motiv de nulitate în art. III alin 1 din Legea nr. 169/1997, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, este de observat ca nulitatea virtuală este incidența în cazul încălcării unor reguli esențiale ale procedurii de restituire, al căror scop este de a apăra interesele generale vizând soluționarea justă a cererii de reconstituire și, deopotrivă, interesele foștilor proprietari.
III. Cât privește excepția lipsei capacității procesuale sale active, intimatul-petent apreciază că recurenta confundă capacitatea procesuală cu calitatea procesuală a părților din procesul civil.
Precizează că faptul că în cererea de chemare în judecată a scris G. în loc de G., are drept cauza o simplă eroare materială.
In concluzie, având în vedere aspectele învederate mai sus, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, evaluarea dovezilor administrate, în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii recurate și a motivelor de recurs invocate, analizând cauza și sub toate aspectele, potrivit art.304/1 c.p.c., Tribunalul apreciază că recursul este întemeiat, astfel că în temeiul art.312 al.1 c.p.c. urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la data de 6.11.2012 la Judecătoria B. intimatul reclamant M. G. T. a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlurilor de proprietate nr.: 3240 din 20.05.2005, pentru suprafața de 1,5 ha și 3239 din 20.05.2005, pentru suprafața de 3,2 ha, emise de C. Județeană B., apreciind că aceste două titluri, pentru suprafețele de teren menționate, au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale privind reconstituirea pe vechiul amplasament, fiind astfel lovite de nulitate absolută virtuală.
Tribunalul apreciază că în speță, nu sunt aplicabile dispozițiile legale privind nulitatea absolută virtuală, pentru următoarele motive:
Nulitatea este sancțiunea de drept civil care lipsește actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.
În funcție de natura interesului ( general sau individual) ocrotit prin dispoziția legală încălcată la încheierea actului juridic civil, deosebim nulitatea absolută și nulitatea relativă.
Nulitatea absolută este aceea care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrotește un interes general obștesc ( deci a unei norme juridice imperative de ordine publică ), iar nulitatea absolută virtuală este acea nulitate care nu este expres prevăzută de lege, dar care rezultă neîndoielnic din modul în care este reglementată o anumită condiție de validitate a actului juridic .
Raportat la dispozițiile doctrinare mai sus menționate, este evident că emiterea titlurilor de proprietate s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor legii fondului funciar, acestea nefiind lovite de nulitate absolută virtuală.
Este de remarcat că în emiterea titlurilor de proprietate, la momentul apariției Legii 18/1991, a fost impusă o procedură administrativă, care nu a avut prevăzută o sancțiune specială pentru nerespectarea acesteia. Mai mult decât atât, la momentul în care legiuitorul a intenționat să insereze expres motivele de nulitate, respectiv în anul 1997, ele au fost menționate în art. III alin. 1 din Legea 169/1997, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, printre acestea neregăsindu-se și cel privind reconstituirea pe vechiul amplasament.
Nu se poate aprecia că este incidentă nulitatea absolută virtuală în cazul încălcării unor reguli esențiale ale procedurii de restituire, întrucât nu ne aflăm în cazul unei norme juridice care ocrotește un interes general obștesc, a unei norme juridice imperative de ordine publică, legile fondului funciar ocrotind interese particulare, individuale, respectiv norme juridice imperative de ordine privată.
Principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament s-a consacrat abia prin Legea 1/2000 și el nu poate fi dedus a fi fost aplicabil și anterior apariției acestei legi, întrucât norma juridică ocrotită nu privea un interes general obștesc, caracterul reparator al legii speciale fiind subsumat unor interese particulare, dispozițiile art. 14 din Legea 18/1991, fiind relevante în acest sens, respectiv faptul că de prevederile legii beneficiază cooperatorii sau, după caz, moștenitorii acestora, corespunzător suprafețelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei, iar atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor cooperativelor agricole de producție.
Nelipsit de importanță este faptul că în procedura emiterii titlurilor de proprietate, legea specială a prevăzut ca preliminar să se facă identificarea suprafețelor de teren pentru care urmează a se emite titlu de proprietate și ulterior, în baza acestor identificări să fie emis titlu de proprietate.
Această procedură a fost respectată și în speță, iar reclamantul intimat a ridicat personal, la data de 24.10.2005, conform borderoului înaintat de C. L. Cislău, f-34 recurs, cele două titluri de proprietate, în cuprinsul cărora au fost înscrise atât suprafețele reconstituite, cât și amplasamentele, acestor suprafețe.
A veni după 7 ani și a afirma că amplasamentul identificat inițial și prevăzut în cele două titluri de proprietate nu este cel corect, titlurile fiind lovite de nulitate absolută virtuală, nu reprezintă decât invocarea propriei culpe, fără influență asupra legalității celor două titluri de proprietate, dat fiind interesul privat ocrotit prin dispozițiile legale mai sus menționate.
Față de cele reținute mai sus, Tribunalul, constată că în mod greșit instanța fondului a constatat nulitatea absolută parțială a celor două titluri de proprietate, apreciind a fi îndeplinite condițiile nulității absolute virtuale, motiv pentru care, în baza art. 304 pct.9 coroborat cu art. 312 c.p.c., urmează a admite recursul, a modifica ,în tot, sentința recurată, iar pe fond va fi respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta C. L. CISLĂU PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr.987/1.10.2013 pronunțată de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul nr._ având ca obiect fond funciar - constatare nulitate absolută parțială titlu de proprietate și obligație de a face, în contradictoriu cu reclamantul M. G.-T., domiciliat în . și pârâții C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. D.-M., domiciliată în Ploiești, . D. nr.1, jud.Prahova, M. V., domiciliată în ., M. N.-E., domiciliat în București, ..M.1 . și M. M.-E., domiciliată în Ploiești, . ..
Modifică, în tot, sentința recurată, iar pe fond respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2014.
Președinte, M. Ș. | Judecător, E. P. | Judecător, A. M. |
Grefier, C. C. |
Red.EP
Th.red.MH/EP/2 ex.
27.02.2014
Dosar fond nr._ Judecătoria Pătîrlagele
Judecător fond N. B. M.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 776/2014.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 354/2014. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
