Succesiune. Decizia nr. 313/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 313/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 20777/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 313/2014
Ședința publică de la 04 Iunie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier V. P.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâta D. M. cu domiciliul în com. Cernatesti, ., nr.268, județul B. împotriva sentinței civile nr. 2831 din 18.02.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu reclamanta T. M. D. cu domiciliul în municipiul B., ..7, județul B. și pârâții M. G. cu domiciliul în municipiul B., cartier D., ., județul B. si V. V. N. cu domiciliul în com. Vadu Pasii, ., județul B., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă D. M., personal și intimatul pârât M. G., personal, lipsă fiind intimata reclamantă T. M. D. și intimata pârâtă V. V. N..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, că este motivat, comunicat, că la dosarul cauzei s-a depus, la data de 27.05.2014, întâmpinare formulată de către intimata reclamantă T. M. D., că procedura de citare este legal îndeplinită.
Recurenta pârâtă D. M. depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 150 lei și timbru judiciar de 3 lei.
Instanța ia act de faptul că intimata reclamantă T. M. D. a depus la dosarul cauzei întâmpinare și înmânează recurentei D. M. un exemplar spre a lua cunoștință.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare, astfel că instanța constată încheiată cercetarea procesului, acordându-le pe rând cuvântul, pe recurs, pentru dezbateri
Recurenta pârâtă D. M. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, arătând că este în imposibilitate de a achita sulta, solicită ca moștenirea să fie împărțită în natură, cu eliminarea sultelor, apreciind că este posibilă partajarea în natură, fiind de acord să cedeze o cameră din imobilul casă de locuit, că este mulțumită cu o cameră, cu terenul în suprafață de 800 mp grădină, 2500 mp teren arabil în câmp.
La întrebarea instanței, intimatul M. G. arată că nu este de acord cu propunerea recurentei în sensul ca aceasta să nu plătească sulta și să-i cedeze o cameră.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra prezentului recurs civil, se constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, reclamanta T. M. D. a solicitat în contradictoriu cu pârâții D. M., M. G. și V. V. N., pronunțarea unei hotărâri prin care să se dezbată succesiunea rămasă de pe urma defunctului M. N., decedat la data de 07.03.1983 și a defunctei M. M., decedată la data de 11.03.2006, cu ultim domiciliu în jud. B., com. Cernatești, ., nr. 268, stabilind masa succesorală, moștenitorii și cotele succesorale, precum și ieșirea din indiviziune, cu obligarea pârâților la plata tuturor cheltuielilor efectuate pentru obținerea actelor necesare în dosarul de succesiune, inclusiv impozitele și taxele locale achitate la Primăria . la plata cheltuielilor de judecată conform cotelor succesorale.
În motivare a arătat că cererile privind lichidarea pretențiilor referitoare la cheltuielile de înmormântare și respectarea tradițiilor religioase ce compun pasivul succesoral sunt prescriptibile în termenul general de prescripție atât în situațiile în care sunt formulate în cadrul acțiunii de ieșire din indiviziune, cât și atunci când sunt formulate pe cale separată.
La data de 07.03.1983 a decedat M. N., iar la data de 11.03.2006 a decedat M. M., ambii având ultimul domiciliu în Jud. B., com. Cernătești, ., nr. 268.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1.143 din Codul Civil - (1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel.
La data de 12.02.2013 reclamanta a depus cerere prin care și-a completat cererea de chemare în judecată și a arătat că masa succesorală de pe urma defuncților se compune din suprafața de teren de 1 ha și 2400 mp, din care 1 h în extravilan și 2400 mp în intravilan, descrise în titlul de proprietate nr. 9152/37/14.05.1996, situate pe raza comunei Cernătesti, ., precum și din casa de locuit în suprafață de 83 mp, construită în anul 1952 din paiantă, ce figurează în registrul agricol . în volumul nr. 6, poziția 76.
Pârâtul M. G., a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a arătat că este de acord cu cererea de chemare în judecată privind stabilirea masei succesorale, a moștenitorilor și a cotelor succesorale ce revin fiecăruia, precum și cu ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale, dar a solicitat instanței să admită și cererea sa reconvențională privind introducerea în masa de împărțit și a pasivului succesoral și a sarcinilor moștenirilor, respectiv cheltuieli cu ultima boală, cele de înmormântare si pentru pomenirile creștinești conform datinii, cheltuieli care au fost suportate exclusiv de către el la ambii autori și care trebuie să se dividă potrivit cotelor părților.
Reclamanta-pârâtă a susținut în mod nejustificat că respectivele cheltuieli ar fi prescrise, motivat de faptul că ea și mama sa au fost singurii dintre moștenitori care au posedat bunurile succesorale lăsate de tatăl lor, iar după decesul mamei sale (de 7 ani), a posedat singur întreaga masă succesorală, iar posesia exercitată de moștenitorul solvens asupra bunurilor succesorale are caracter întrerupător de prescripție. Termenul de prescripție de 3 ani începând să curgă, potrivit prevederilor art. 17 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, republicat, de la data formulării cererii de ieșire din indiviziune, ce ar putea avea ca rezultat deposedarea creditorului de bunurile succesorale. Această situație este reținută și la pagina 3, paragraful ultim al Deciziei nr. 6 din 19 ianuarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile unite, pe care reclamanta o invocă în cererea introductivă de instanță.
În jurisprudență se reține în mod constant faptul că posesia exercitată asupra bunurilor succesorale aflate în indiviziune de către moștenitorul care a plătit peste partea sa are semnificația unei recunoașteri din partea celorlalți moștenitori, fiind, deci, vorba de o întrerupere a prescripției ori de o amânare a începutului cursului acesteia; într-o asemenea ipoteză, prescripția acțiunii în restituire va începe să curgă de la data pierderii posesiei bunurilor succesorale ori de la data împărțelii voluntare sau de la data formulării unei cereri de partaj de către unul din ceilalți moștenitori. Consider că aceasta este soluția corectă, echitabilă și morală, întrucât ceilalți comoștenitori ar putea să aștepte să treacă termenul general de prescripție de 3 ani și abia apoi să formuleze o cerere de ieșire din indiviziune, pentru a eluda prevederile legale privind obligarea moștenitorilor la plata pasivului și a sarcinilor moștenirii, care au fost suportate numai de unul dintre moștenitori.
În mod particular, între cei trei frați (reclamantul, Drăgostin M. și M. I. - tatăl reclamantei T. M. D. și al pârâtei V. V. N., în calitate de descendenți ai autorilor noștri, înțelegere intervenită la data decesului tatălui - M. N. - a fost să suporte cheltuielile de înmormântare și de pomeniri ulterioare, întrucât o să-i rămână toate bunurile succesorale, fiind cel mai mic dintre frați.
În considerarea faptului că va rămâne în posesia bunurilor succesorale a construit pe terenul intravilan în suprafață de 500 mp, pe care se află casa părintească, o cameră din zidărie de cărămidă cu destinația de atelier de tâmplărie, eu fiind tâmplar de meserie.
De asemenea, a refăcut, din scândură și plasă, pe aproximativ 1/3 din întinderea lui, gardul care împrejmuiește terenul intravilan pe care este construită casa părintească și am plantat cea. 40 de pruni.
A solicitat ca aceste bunuri (camera, gardul și pomii fructiferi) să nu fie incluse în masa succesorală, ele fiind bunurile mele proprii, realizate pe cheltuiala sa exclusivă.
S-a opus ca reclamanta și pârâtele să fie recunoscute ca moștenitoare ale autorilor lor (părinți, respectiv bunici), deși ar putea să solicite instanței să constate, pe baza probelor pe care cu siguranță ar putea să le administreze în cauză, că acestea sunt străine de succesiune, întrucât nu au acceptat în termen cele două succesiuni - nici măcar tacit (nici fratele său, tatăl nepoatelor sale, care trăia la data decesului autorului lor M. N.), dar nici nu poate accepta ca acestea să vină acum și să-și ceară dreptul la activul succesoral, fără să fi contribuit în vreun fel la pasivul succesoral, respectiv la sarcinile succesiunii - cheltuielile cu ultima boală, cele de înmormântare și pomeniri ulterioare - sub pretextul că acestea ar fi prescrise, după ce mi s-a spus să le fac eu, pentru că el va rămâne cu bunurile succesorale.
Fratele său M. I., nu mai trăiește, ca să confirme această înțelegere dintre frați, dar, cu siguranță, sora sa D. M. al cărei interogatoriu îl solicit în mod expres - poate confirma cele spuse de el.
De altfel, cumnata și nepoatele sale (soția și fiicele fratelui decedat) nu erau în relații bune cu mama și nu au venit nici la înmormântarea acesteia.
Activul succesoral este cel indicat de reclamantă și menționat în titlul de proprietate și în adeverința de la primărie, nu îl contestă, solicită doar să nu fie incluse în masa de împărțit camera realizată din zidărie de cărămidă și acoperită cu țiglă, cu destinația de atelier de tâmplărie, construită de el din fonduri proprii, pe terenul intravilan în suprafață de 500 mp, pe care se află casa părintească, precum și gardul făcut de mine și pomii plantați.
Evaluează aceste bunuri la suma de 1.000 lei.
În ce privește pasivul succesoral și sarcinile moștenirilor, respectiv cheltuielile cu ultima boală, cele de înmormântare și pentru pomenirile creștinești conform datinii, cheltuieli care au fost suportate exclusiv de către el la ambii părinți, trebuie să se dividă potrivit cotelor părților, au fost în sumă totală_ lei, așa cum va detalia în continuare.
La defunctul M. N.: cheltuielile de spitalizare pentru ultima boală - 300 lei; taxa la morgă - 60 lei; contravaloarea sicriului, cu așternutul corespunzător (orar, pătură pânză) - 300 lei; transportul funerar - 150 lei; îmbrăcămintea - 420 lei; prosoape - 120 lei; panglică doliu - 60 lei; lumânări și batiste - 160 lei; clopot - 30 lei; preot - 50 lei; gropari - 80 lei; mâncare găleți, farfurii, linguri - 1700 lei; parastasul de 9 zile - 300 lei; parastasul de 3 săptămâni - 300 lei; parastasul de 6 săptămâni + capete, cărat apă, tămâiat - 800 lei; parastasul de 3 luni - 300 lei; parastasul de 6 luni - 300 lei; parastasul de 9 luni - 300 lei; parastasul de 1 an + pat, plapumă, lenjerie, 5 pături, masă, scaune, pijamale, papuci, găleată ș.a. - 1700 lei.
La defuncta M. M.:cheltuielile de spitalizare pentru ultima boală taxa la morgă - 60 lei; contravaloarea sicriului, cu așternutul corespunzător (orar, pătură pânză) - 300 lei; transportul funerar -100 lei; prosoape-100 lei; panglică doliu - 50 lei; lumânări și batiste - 120 lei; clopot - 30 lei; preot -50 lei; gropari - 80 lei; mâncare + găleți, farfurii, linguri - 1800 lei; parastasul de 9 zile - 400 lei; parastasul de 3 săptămâni - 500 lei;- parastasele de 6 săptămâni pană la 1 an (plătite și făcute de măicuțele de la Rătești, după dorința mamei) + capete, cărat apă, tămâiat - 900 lei.
Cheltuielile de înmormântare au fost mai mari la tatăl său decât la mamă, deoarece tatăl a murit pe neașteptate, dintr-o culpă medicală, la vârsta de 60 de ani, iar locuitorii din ., impresionați de aceasta, au participat în număr mare la funeralii (380 de persoane).
Evaluează la suma de 1.000 lei camera pe care solicită ca instanța să n-o includă în activul succesoral, precum și gardul și pomii fructiferi pe care i-am plantat, întrucât sunt bunurile mele proprii, realizate pe cheltuiala mea exclusivă pe terenul pe care se află casa părintească.
A evaluat de asemenea, la suma cumulată de_ lei cheltuielile cu ultima boală, cele de înmormântare si pentru pomenirile creștinești conform datinii.
În drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 119, 120 C.proc.civ., 1100 și următoarele C.civ.
La termenul de judecată din data de 22.07.2013, instanța a admis excepția netimbrării cererii reconvenționale pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la acea dată.
În cauză, părțile au uzat de proba cu înscrisuri și a unor expertize de specialitate.
În urma probelor administrate, prin sentința civilă nr. 2831/18.02.2014 Judecătoria B. a anulat cererea reconvențională formulată de pârâtul M. G. în contradictoriu cu reclamanta T. M. D. și pârâtele D. M. și V. V. N., ca netimbrată.
S-a admis acțiunea de partaj succesoral, formulată de reclamanta T. M. D. în contradictoriu cu pârâții D. M., M. G. și V. V. N..
S-a dispus partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defuncților M. N. și M. M., prin omologarea raportului de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală, întocmit de expert M. D., în variantă unică și a raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții nr. 1693/05.11.2013, întocmit de expert D. I., modificat de instanță în sensul că lotul nr. 2 ( respectiv lotul nr.1 din raportul de expertiză topo cadastrală ), aparținând pârâtei D. M. este compus doar din imobilul casă de locuit, în valoare de 7810 lei, și bucătăria de vară în valoare de 1495 lei, iar grajdul în valoare de 321 lei, va fi atribuit în lotul nr. 3, ( respectiv lotul nr.2 din raportul de expertiză topo cadastrală ), aparținând pârâtului M. G., urmând ca și valoarea sultei pe care pârâta D. M. urmează să o achite pârâtului M. G. să se reducă de la 3209 lei la 2888 lei, atribuind părților loturile propuse după cum urmează:
S-a atribuit pârâtei D. M. în deplină proprietate și posesie lotul nr. 1, compus din următoarele bunuri imobile: suprafața de teren de 503 mp curți construcții și suprafața de 856 cuprinse între punctele de contur 1-2-3-4-5-B-C-10-11-12-1, din planul de situație nr. 3 anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală, întocmit de expert M. D., situate în intravilanul satului Zărești de Slănic, ., tarlaua 44, și identificate în titlul de proprietate nr._/37/14.05.1996, în valoare de 6823 lei, C1 - imobilul casă de locuit, cu suprafața utilă de 33,85 mp, situat în ., ., în valoare de 7810 lei, C -2 bucătăria de vară, în suprafață de 8 mp, în valoare de 1495 lei.
S-a atribuit pârâtului M. G. în deplină proprietate și posesie lotul nr. 2, compus din următoarele bunuri imobile: suprafața de teren de 93 mp curți construcții cuprinsă între punctele de contur 5-6-A-B-5 și suprafața de 706 ,cuprinsă între punctele de contur 6-7-8-9-10-C-B-A-6 din planul de situație nr. 3 anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală, întocmit de expert M. D., situate în intravilanul satului Zărești de Slănic, ., tarlaua 44, și identificate în titlul de proprietate nr._/37/14.05.1996, în valoare de 4407 lei, C3 - grajd, cu suprafața utilă de 14 mp, situat în ., ., în valoare de 321 mp.
S-a atribuit reclamantei T. D. M. în deplină proprietate și posesie lotul nr. 3, compus din: suprafața de 936 mp teren arabil aflat în intravilanul satului Zărești de Slănic, ., tarlaua 57, și identificate în titlul de proprietate nr._/37/14.05.1996, în valoare de 4596 lei.
S-a atribuit pârâtei V. V. N., în deplină proprietate și posesie lotul nr. 4, compus din următoarele suprafețe de teren situate în extravilanul comunei Cernătesti, județul B. și identificate în titlul de proprietate nr._/37/14.05.1996, respectiv: terenul pășune în suprafață de 930 mp, situat în T 62, cu vecinătățile și dimensiunile indicate în planșa nr. 4 anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală, întocmit de expert M. D.: la N – M. I. – 81,75 m, la S – M. T. – 72,83 m, la E- drum – 15,38 m, la V - M. M. 12,50 m, în valoare de 298 lei, terenul vie în suprafață de 1689 mp, situat în T 37, cu vecinătățile și dimensiunile indicate în planșa nr. 5 pct. A, anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală, întocmit de expert M. D.: la N – Ș. M. – 401,21 m, la S – E. I. – 401,51 m, la E - drum – 4,21 m, la V – drum – 4,22 m, în valoare de 1217 lei, terenul arabil în suprafață de 2000 mp, situat în T 42, cu vecinătățile și dimensiunile indicate în planșa nr. 5 pct. B, anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală, întocmit de expert M. D.: la N – M. E. – 607,62 m, la S – A. C. – 607,08 m, la E - drum – 3,34 m, la V – drum – 3,29 m, în valoare de 860 lei, terenul arabil în suprafață de 2500 mp, situat în T 50, cu vecinătățile și dimensiunile indicate în planșa nr. 6 pct. C, anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală, întocmit de expert M. D.: la N – drum – 208,22 m, la S – M. M. – 205,83 m, la E – M. T.– 13,02 m, la V – M. I. – 12,32 m, în valoare de 1075 lei, terenul pășune în suprafață de 380 mp, situat în T 50, cu vecinătățile și dimensiunile indicate în planșa nr. 6 pct. D, anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală, întocmit de expert M. D.: la N – M. M. – 132,22 m, la S – drum – 133,05 m, la E – M. T. - 2,87, la V – M. I.-1,99 m, în valoare de 122 lei, terenul arabil în suprafață de 2500mp, situat în T 45, cu vecinătățile și dimensiunile indicate în planșa nr. 7, anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală, întocmit de expert M. D.: la N – B. V. – 384,03 m, la S – S. I. – 382,76 m la E - drum – 6,55 m, la V – drum – 6,79 m, în valoare de 1075 lei.
Pentru egalizarea loturilor a fost obligată pârâta V. V. N. la plata către pârâtul M. G. a sumei de 1233 lei cu titlu de sultă, a fost obligată reclamanta T. D. M. la plata către pârâtul M. G. a sumei de 1183 lei cu titlu de sultă, a fost obligată pârâta D. M. la plata către reclamanta T. D. M. a sumei de 1604 lei cu titlu de sultă, a fost obligată pârâta D. M. la plata către pârâtul M. G. a sumei de 2888 lei cu titlu de sultă.
A fost obligată pârâta D. M. la plata către pârâta V. V. N. a sumei de 1604 lei cu titlu de sultă, pârâții D. M. și M. G. la plata a câte 366,66 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanta T. D. M..
A fost obligată pârâta V. V. N. la plata sumei de 183,33, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanta T. D. M., pârâții D. M. și M. G. la plata a câte 116,66 lei fiecare, cu titlu de onorariu de expert, către expertul M. D., pârâta V. V. N. și reclamanta T. D. M. la plata a câte 58,33 lei fiecare, cu titlu de onorariu de expert, către expertul M. D..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin încheierea de admitere în principiu din data de 26.07.2013, s-a dispus anularea cererii reconvenționale formulată de pârâtul M. G. în contradictoriu cu reclamanta T. M. D. și cu pârâtele D. M. Și V. V. N. ca netimbrată.
A admis în principiu acțiunea de partaj succesoral, formulată de reclamanta T. M. D. în contradictoriu cu pârâții și a declarat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului M. N., decedat la data de 07.03.1983 cu ultimul domiciliu în ..
A declarat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctei M. M., decedată la data de 11.03.2006 cu ultimul domiciliu în ..
A constatat că de pe urma acestor defuncți a rămas ca avere succesorală casa de locuit în suprafață de 83 mp, construită în anul 1953, din paiantă, înscrisă în registrul agricol din ., în volumul 6 poziția 76, astfel cum rezultă din adeverința nr. 2553/12.06.2012 eliberată de Primăria Comunei Cernătesti, aflată în posesia pârâtei D. M., precum și suprafața de teren de 1 ha și 2400 mp, din care 1 h în extravilan și 2400 mp în intravilan, descrise în titlul de proprietate_/37/14.05.1996, situate pe raza comunei Cernătesti, ...
A constatat starea de indiviziune cu privire la aceste bunuri între reclamanta T. M. D., aceasta având o cotă de 1/6, și pârâții D. M., aceasta având o cotă de 1/3, M. G., acesta având o cotă de 1/3 și V. V. N., aceasta având o cotă de 1/6.
Pentru a pronunța această încheiere de admitere în principiu instanța a avut în vedere că la data de 07.03.1983 a intervenit decesul numitului M. N., cu ultimul domiciliu în . conform certificatului de deces DZ număr_.
Potrivit art. 651 C.civ., succesiunile se deschid prin moarte. Succesiunea de pe urma lui M. N. s-a deschis, prin urmare, pe data 07.03.1983.
În lipsa unui testament, prin prisma dispozițiilor din Codul civil privitoare la devoluțiunea legală, persoane cu vocație legală generală la moștenirea lăsată de defunct au rămas rudele în linie dreaptă descendentă și ascendentă, în mod nelimitat în grad, iar în linie colaterală până la gradul al IV-lea inclusiv, precum și soția supraviețuitoare. Aceasta nu înseamnă că toate aceste rude, împreună și deodată, vor culege moștenirile lăsate de defuncți, căci vocația lor este numai generală, potențială, vizând posibilitatea de principiu a acestor persoane de a moșteni, prin efectul legii, patrimoniul persoanei decedate. Vocația lor concretă de a culege efectiv aceste moșteniri este determinată prin devoluțiunea succesorală legală, legea instituind o anumită ordine de chemare legală la moștenirea.
Cum, ca principiu de ordine publică, legea precizează ca nimeni nu este obligat a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine (art.686 C.civ.), chiar în cadrul aceleiași clase de moștenitori vocația generală se transformă în vocație concretă prin manifestarea expresă sau tacită a succesibilului de a culege moștenirea. Prin urmare, succesibilul are dreptul de a alege – numit drept de opțiune succesorală – între consolidarea (confirmarea) titlului de moștenitor prin acceptarea moștenirii (acceptare pură și simplă sau sub beneficiu de inventar) și desființarea acelui titlu prin renunțarea la moștenire.
Pentru ca soarta juridică a moștenirii să nu rămână multă vreme incertă, dreptul de opțiune trebuie să fie exercitat într-un termen de 6 luni calculat de la data deschiderii moștenirii. În acest sens, art. 700 alin.1 C.civ. prevede că dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii. Deși legea se referă la dreptul de a accepta moștenirea, iar nu la dreptul de opțiune, este neîndoielnic că și renunțarea la moștenire urmează să fie făcută în aceeași perioadă de timp, termenul de 6 luni este acordat de lege pentru exercitarea dreptului de opțiune, pentru a se putea pronunța asupra acceptării sau renunțării în deplină cunoștință de cauză.
Sancțiunea neexercitării, în termenul instituit de art. 700 alin.1 C.civ., a dreptului de opțiune succesorală o constituie stingerea dreptului de a accepta moștenirea și, odată cu acest drept se stinge cu efect retroactiv și titlul său de moștenitor, pe cale de consecință, persoana respectivă devenind străină de succesiune.
Cum nu s-a invocat ca vreuna dintre părți au renunțat la moștenire sau că nu și-ar fi exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul stabilit de lege, din actele de stare civilă depuse la dosar, rezultă că au rămas în calitate de moștenitori legali: M. M. în calitate de soție supraviețuitoare, D. M., M. G. și M. I. în calitate de fii, în calitate de descendenți de gradul I.
Masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din cota de ½ din casa de locuit în suprafață de 83 mp, construită în anul 1953, din paiantă, înscrisă în registrul agricol din ., în volumul 6 poziția 76, astfel cum rezultă din adeverința nr. 2553/12.06.2012 eliberată de primăria Comunei Cernătesti. Cealaltă cotă de ½ aparține soției supraviețuitoare M. M..
C. soțului supraviețuitor este de ¼ din succesiune, când vine în concurs cu clasa I de moștenitori, conform Legii 319/1944.
Articolul 669 C.civ. statuează: copiii sau descendenții lor succed tatălui, mamei, bunicilor, bunicelor și oricărui alt ascendent, fără deosebire de sex și chiar de ar fi născuți din deosebite căsătorii. Ei succed în părți egale când se găsesc toți în gradul dintâi și sunt chemați după propriul lor drept; ei succed pe tulpină când sunt chemați toți sau unul din ei prin reprezentare.), au fost stabilite cotele de moștenire legală culese de fiecare dintre moștenitori: D. M., M. G. și M. I., 1/4 din masa succesorală.
La data de 11.03.2006 a intervenit decesul numitului M. M., cu ultimul domiciliu în . conform certificatului de deces DZ număr_.
Ca moștenitori de pe urma acesteia au rămas D. M., M. G., în calitate de fii, fiecare cu câte o cotă de 1/3 din masa succesorală, precum și reclamanta T. M. D. și Pârâta V. V. N., descendente de gradul II, care împreună vor culege o cotă de 1/3 din masa succesorală, venind la succesiune prin reprezentarea tatălui M. ion, decedat las data de 16.12.2004.
Masa succesorală a acestei defuncte se compune din cota de ½, precum și cota de ¼ din cota de ½, moștenită de la defunctul său soț M. N., din casa de locuit în suprafață de 83 mp, construită în anul 1953, din paiantă, înscrisă în registrul agricol din ., în volumul 6 poziția 76, astfel cum rezultă din adeverința nr. 2553/12.06.2012 eliberată de primăria Comunei Cernătesti, precum și suprafața de teren de 1 ha și 2400 mp, din care 1 h în extravilan și 2400 mp în intravilan, descrise în titlul de proprietate_/37/14.05.1996, situate pe raza comunei Cernătesti, ..
Așadar, masele succesorale rămase de pe urma celor doi defuncți se compun din casa de locuit în suprafață de 83 mp, construită în anul 1953, din paiantă, înscrisă în registrul agricol din ., în volumul 6 poziția 76, astfel cum rezultă din adeverința nr. 2553/12.06.2012 eliberată de primăria Comunei Cernătesti, aflată în posesia pârâtei D. M., precum și suprafața de teren de 1 ha și 2400 mp, din care 1 h în extravilan și 2400 mp în intravilan, descrise în titlul de proprietate_/37/14.05.1996, situate pe raza comunei Cernătesti, ..
A constatat starea de indiviziune cu privire la aceste bunuri între reclamanta T. M. D., aceasta având o cotă de 1/6 și pârâții D. M., aceasta având o cotă de 1/3, M. G., acesta având o cotă de 1/3 și V. V. N., aceasta având o cotă de 1/6.
Prin prisma dispozițiilor art. 728 C.civ. care, în partea sa relevantă, prevede că nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, instanța de fond a apreciat ca fiind admisibilă acțiunea dedusă judecății.
Pentru stabilirea loturilor s-a dispus efectuarea în cauză a unor expertize în specialitatea construcții și cadastru, fiind depuse la dosar: raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții nr. 1693/05.11.2013, întocmit de expert D. I., f 92-100, completare la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții nr. 10/06.01.2014, întocmit de expert D. I., f 119-123, raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală, întocmit de expert M. D., f 125-135.
La stabilirea loturilor instanța de fond a ținut seama de criteriile oferite de art. 6739 C.pr.civ, respectiv mărimea cotei ce revine fiecărei părți, masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor. În ceea ce privește imobilul casă de locuit, instanța de fond a constatat că în raportul de expertiză topo cadastrală expertul a arătat că locuința nu se poate împărți fără riscul de a se prăbuși întreaga construcție, de aceea în ciuda dorinței pârâtului M. G. de a i se atribui și lui în natură parte din casa de locuit, s- a atribuit întreaga locuință C 1, pârâtei D. M., întrucât aceasta este cea care folosește locuința. Mai mult la atribuirea construcțiilor instanța a ținut seama de modalitatea de partajare a terenului intravilan, stabilind ca în lotul fiecărei părți să fie atribuite construcțiile aflate pe suprafața de teren intravilan atribuită. Astfel în lotul pârâtei D. M. a revenit casa de locuit C1 precum și bucătăria de vară C2, situate pe suprafața de teren de 503 mp curți construcții atribuită în lotul pârâtei D. M.. În ceea ce privește grajdul – C 3, acesta a fost atribuit în lotul pârâtului M. G., întrucât este situat pe suprafața de 93 mp teren curți construcții atribuită în lotul pârâtului M. G.. Instanța de fond a mai reținut că suprafața de 93 mp teren curți construcții a fost atribuită pârâtului M. G., întrucât pe această suprafață de teren este situat atelierul de tâmplărie C 4, ce este în proprietatea pârâtului M. G.. Pentru aceste motive prima instanță a dispus modificarea raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții nr. 1693/05.11.2013, întocmit de expert D. I., în sensul că lotul nr. 2 ( respectiv lotul nr.1 din raportul de expertiză topo cadastrală ), aparținând pârâtei D. M. este compus doar din imobilul casă de locuit, în valoare de 7810 lei, și bucătăria de vară în valoare de 1495 lei, iar grajdul în valoare de 321 lei, va fi atribuit în lotul nr. 3, ( respectiv lotul nr.2 din raportul de expertiză topo cadastrală ), aparținând pârâtului M. G., urmând ca și valoarea sultei pe care pârâta D. M. urmează să o achite pârâtului M. G. să se reducă de la 3209 lei la 2888 lei.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâtul M. G. în contradictoriu cu reclamanta T. M. D. și cu pârâtele D. M. și V. V. N., acesta a fost anulată ca netimbrată în baza art. 20 din Legea 146/1997, întrucât prin încheierea de ședință din data de 22.07.2013, instanța a admis excepția netimbrării cererii reconvenționale.
Cu privire la cheltuielile de judecată instanța a reținut că potrivit art. 277 cod procedură civilă, acestea vor fi suportate, în raport cu cota succesorală a fiecărei părți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta D. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, întrucât nu au fost avute în vedere dispozițiile legale în materie, respectiv cele prev. de art. 736 Cod Civil, care stabilesc că împărțirea bunurilor se face în natură.
Astfel, prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert D. I., modificat prin lotizarea realizată de prima instanță din raportul de expertiză topo cadastru, i-a fost atribuită casa de locuit în valoare de 7.810 lei și bucătăria de vară în valoare de 1.495 lei precum și lotul nr. 1 compus din suprafața de teren de 503 m.p. curți construcții și suprafața de 856 m.p. conform planului de situație în anexa la raportul de expertiză întocmit de expert M. D., fiind detaliat întreg lotul stabilit prin sentința recurată.
Recurenta a apreciat că este obligată la plata unor sulte împovărătoare, în contextul în care nu are ca mijloace de existență decât o pensie de 649 lei lunar fiind bolnavă de cancer, urmând a fi supusă unei intervenții chirurgicale.
Totodată recurenta a criticat faptul că instanța de fond nu a dispus ca experții să găsească și alte variante de lotizare care să nu impună plata unor sulte.
Recurenta a precizat că pârâtul intimat M. G. și-a exprimat dorința să primească o cameră din imobilul ce i-a fost atribuit fiind de acord cu acest lucru și întrucât datorită stării de sănătate nu are nevoie de întregul imobil, solicită atribuirea către intimat a întregii case urmând să primească suprafețele de teren evidențiate în expertiza topo cadastrală respectiv în lotul nr. 1 – suprafața de 353 m.p. și lotul nr. 2 – suprafața de 799 m.p. situație în care nu ar mai fi obligată la plata sultei.
Reclamanta T. M. D. a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată, întrucât motivele de admisibilitate, expres și limitativ prevăzute de lege, sunt cele prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă în sensul că modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații: numai pentru motive de nelegalitate:când instanța nu a fost alcătuita potrivit dispozițiilor legale; când hotărârea s-a dat de alți judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii; când hotărârea s-a dat cu incalcarea competenței altei instanțe; când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești; când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2; dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut; când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii; când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecații, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia; când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii;
Dacă recursul este introdus pentru alte motive, în afara acestora, acelea sunt motive de inadmisibilitate. Din cuprinsul încheierilor de ședință și al hotărârii dată de instanța de fond se constată că nu s-a aplicat, nici un motiv de nelegalitate prevăzut de lege, prin care cererea de recurs ar fi putut fi admisă.
Dispozițiile art. 736 Cod Civil, invocate în motivarea recursului au fost aplicate în procesul de fond și pe cale de consecință a aplicării acestora, fiecare moștenitor legal a primit câte un lot în natură, în funcție de posibilitatea reală de împărțire a loturilor ținând seama de rapoartele de expertiză întocmite de experți.
Art. 736 cod civil fiecare din coerezi poate cere partea sa în natură din mobilele sau imobilele succesiunii. Cu toate acestea, de sunt creditori secvestranți sau oponenți, sau dacă majoritatea coerezilor socotește necesară vinderea mobilelor pentru plata datoriilor sau succesiunii, ele se vând public dupa formele-obișnuite.
Dacă imobilele nu se pot împărți, se vor vinde la tribunal prin licitație.
Dacă toate părțile sunt majore, ele pot conveni să facă vânzarea în fața unui arbitru, numit de acestea.
În consecință, având în vedere faptul că recurenta admite în cererea de recurs că, prin omologarea rapoartelor de expertiză întocmite de expert în construcții D. I. și de expertul topo-cadastral M. D., i-a fost atribuit în natură lotul nr. 2, respectiv lotul nr. 1 constând în casa de locuit și bucătărie de vară, precum și lotul nr. 1 compus din suprafața de teren de 503 mp curți construcții și suprafața de teren de 856 mp, solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată.
Conform legislației în vigoare, în cazul în care nu se poate face partajarea în natură conform cotelor părți dispuse fiecărei parti, se acordă sulta pentru echivalare.
Instanța a dispus ca experții să găsească și alte variante de lotizare, expertul în construcții întocmind mai multe variante de partajare, iar expertul topo-cadastru a motivat împărțirea în varianta unică a imobilului casă de locuit.
În drept, a invocat dispozițiile art. 115 - 118, art. 304 C.p.c
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului și evaluarea dovezilor administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii recurate și a motivelor de recurs invocate, analizând cauza și sub toate aspectele, potrivit art. 3041 cod pr.civilă, tribunalul apreciază că recursul este nefondat, nu există niciunul din motivele prev. de art. 304 cod pr.civilă, nici alte motive de ordine publică, astfel că în temeiul art. 312 al.1 cod pr.civilă, urmează să-l respingă pe următoarele considerente:
Raportat la situația de fapt, tribunalul reține că părțile din proces au calitatea de moștenitori de pe urma defuncților M. N. și M. M., iar prin sentința recurată s-a dispus partajarea averii succesorale rămasă de pe urma acestora avându-se în vedere încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 26.07.2013.
Din motivele de recurs invocate de recurenta pârâta D. M., tribunalul reține că acestea nu vizează în concret nici o critică adusă sentinței fondului, ci doar o nouă situație de fapt care ar permite acesteia înlăturarea sa de la plata unor sulte datorate.
În concret, tribunalul reține că prin sentința de partaj, recurentei i-a fost atribuit imobilul casă de locuit situat în ., . utilă de 33,85 m.p., o bucătărie de vară în suprafață de 8 m.p. și 2 suprafețe de teren concretizate în 503 m.p. curți construcții și 856 m.p. situat în intravilanul aceluiași . prezent, recurenta a invocat o stare de sănătate precară și implicit imposibilitatea achitării sultei la care a fost obligată către celelalte părți, situație de fapt care nu poate afecta legalitatea sentinței pronunțate.
În contextul în care criticile recurentei nu se înscriu în nici unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă, tribunalul constată că o nouă lotizare impusă de factori externi interveniți ulterior este nejustificată, cu atât mai mult cu cât intimatul M. G. prezent cu ocazia dezbaterilor pe fond nu a optat pentru varianta solicitată de recurentă prin cererea de recurs.
De altfel, în situația în care, părțile convin de comun acord pe cale amiabilă o nouă lotizare favorabilă tuturor, acestea pot tranzacționa această situație de fapt, independent de soluția pronunțată iar în contextul în care, motivele invocate nu se circumscriu nici unuia din cazurile expres prevăzute de legiuitor înscrise în art. 304 Cod pr. civilă, tribunalul în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, va respinge ca nefondat recursul formulat, întrucât soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta recurentă D. M., domiciliată în . nr. 268, județul B., împotriva sentinței civile nr. 2831/18.02.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații T. M. D., cu domiciliul în Municipiul B., .. 7, județul B., M. G. cu domiciliul în Municipiul B., cartier D., .. 7 și V. V. N. cu domiciliul în comuna Vadu Pasii, ., județul B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2014.
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, V. P. |
Red. G.S.
Tehnored. C.S./ 2 ex./12 iunie 2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr. - 8214
Dosar fond –_
Judecătoria B.
Jud. fond. - P. E.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 7/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 618/2014.... → |
|---|
