Succesiune. Decizia nr. 419/2014. Tribunalul BUZĂU

Tribunalul BUZĂU - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 419/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 353/277/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 419/2014

Ședința publică de la 01 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. M.

Judecător D. R.

Judecător M. N.

Grefier M. H.

Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul G. N. - domiciliat în comuna Chioju, . B., împotriva sentinței civile nr. 207 din 20.02.2014, pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr. nr._ - având ca obiect partaj succesoral, în contradictoriu cu reclamanții F. S. MIELUȚA - domiciliată în mun. Ploiești, . A, ., G. D. - domiciliat în ., N. E. - domiciliată în ., G. P. - domiciliată în sector 6, București, .. 6, .. D, . V. - domiciliată în oraș F., ..106, județ Călărași.

Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din 24.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea să depună la dosar și concluzii scrise, instanța a dispus amânarea pronunțării la data de 0.10.2014.

După deliberare,

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentului recurs civil, constata:

Pe rolul Judecătoriei Patarlagele a fost înregistrata, sub nr._, acțiunea formulată de reclamanții F. S. Mieluța, G. D., N. E., G. P. și P. V., prin care se solicita partajul averii succesorale rămase la decesul defunctului G. I. C..

In motivarea acțiunii, s-a arătat ca sunt moștenitorii def. G. C., decedat la data de 13.06.2001, cu ultimul domiciliu în .. Cu ocazia emiterii certificatului de moștenitor nr. 179/12.11.2012, au încheiat un partaj succesoral voluntar, fiecăruia revenindu-i bunuri din masa succesorală, conform înțelegerii. La partajul voluntar, au fost omise două suprafețe, una de 5000 m.p., înscrisă în titlul de proprietate nr. 48._ (pe raza localității Scutelnici) și 2 ha înscrise în titlul de proprietate nr._/65/2002 (situate pe raza localității Limpezis, .>

S-a precizat că cele doua suprafețe fac obiectul prezentei acțiuni; ca moștenitori ai defunctului sunt părțile din proces, in calitate de fiice, fii și nepoate din fiica decedata (G. P. si P. V.), iar cotele ce le revin sunt cele menționate in certificatul de moștenitor nr. 179/12.11.2012; ca, la data de 11.02.2012, s-au prezentat cu toții la notariat, dorind sa partajeze voluntar si cele doua suprafețe indicate mai sus, însă pârâtul nu a fost de acord si, astfel, încercarea a eșuat.

In concluzie, au solicitat admiterea acțiunii și atribuirea fiecăruia ce li se cuvine.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 673 Cod procedura civila.

In dovedirea acțiunii au fost atașate, in copie, următoarele înscrisuri: certificat de moștenitor, partaj succesoral voluntar, titlul de proprietate nr._/65/2002, titlul de proprietate nr._/19/2003, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale si acte de stare civila.

Pârâtul G. N. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, arătând că este de acord cu acțiunea formulată de frații săi, însă în modalitatea înțelegerii dintre ei.

Pârâtul, prin apărător ales, a precizat că este de acord cu partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului G. I. C., însă în masa succesorala urmează să fie reținute toate bunurile rămase de pe urma acestuia, inclusiv suprafețele de teren ce au făcut obiectul partajului voluntar, iar pe calea cererii reconvenționale, solicită anularea partajului voluntar nr. 179/12.11.2012 act notarial și repunerea părților în situația anterioară încheierii acestuia și reținerea bunurilor ce au făcut obiectul partajului voluntar la masa de împărțit.

A invederat instanței de judecată că, în principiu, comoștenitorii s-au înțeles la data de 11.11.2012 să partajeze averea succesorală rămasă de pe urma defunctului autor, în condițiile în care unii dintre moștenitori încheiaseră la acea dată promisiune de vânzare-cumpărare privind înstrăinarea unor părți din terenul moștenit și doreau consolidarea acestora prin reținerea în lotul lor a acestor terenuri. Dovedind bună-credință și înaltă moralitate, le-a precizat comoștenitorilor că mai există o suprafață de teren de 2 ha obținută prin acțiune judecătorească prin demersurile sale exclusive.

Au convenit împreună cu moștenitorii care, prin diverse mijloace și modalități de expresie, l-au convins de buna-lor credință și de faptul că fiecare dintre părți își va ține promisiunea, să renunțe la cotele sale indivize în favoarea unor frați, iar aceștia îi vor recunoaște în fața notarului public dreptul său exclusiv pentru suprafața de 7200 m.p., iar din cele două ha. de pe raza comunei Movila Banului, urma ca acesta să primească un ha, ca recunoaștere a demersurilor sale și a cheltuielilor efectuate pentru retrocedarea acestei suprafețe de teren.

In aceste condiții, și-a dat consimțământul pentru realizarea unui partaj voluntar notarial din data de 12.11.2012, urmând ca, ulterior, să-l finalizeze printr-un act suplimentar și toate părțile să-și respecte cuvântul și să partajeze și celelalte suprafețe de teren, astfel cum au convenit.

S-a mai aratat ca reclamantul G. D. a venit în data de 11.02.2013 în localitatea Chiojdu, unde împreună au mers la notariat pentru a se consfinți înțelegerea astfel cum au convenit. Continuând acest demers dolosiv, reclamantul G. D. îi precizează că a achitat un rest de impozit pentru terenul de pe raza comunei Movila Banului - 500 lei-, situație în care în conformitate cu înțelegerea lor a remis suma de bani arătată, fiind convins că toate părțile își vor respecta înțelegerea.

După ce a primit și această sumă de bani, reclamantul împreună cu ceilalți moștenitori i-au menționat că nu-și vor respecta înțelegerea și aceste suprafețe care au mai rămas de împărțit, să fie împărțite în cinci părți, deși pârâtul G. N. își respectase promisiunea și încheiase actul de partaj voluntar, având reprezentarea că toată înțelegerea va avea forma stabilită inițial, altfel nu și-ar fi dat acordul pentru încheierea acestui act.

S-a mai arătat ca, după ce a fost convins prin mijloace viclene, fiind în eroare la momentul încheierii actului contestat, reclamanta F. S.-Mieluța a și înstrăinat în mare grabă suprafața de 14.400 m.p. beneficiarului-cumpărător P. R., în baza actului de partaj contestat, realizându-și astfel interesele dolosive, iar ulterior nu au mai convenit să respecte înțelegerea părților, respectată doar de către pârât.

Consideră că s-a profitat probabil de buna-credință a pârâtului-reclamant, determinându-l să încheie actul de partaj voluntar, consimțământul său fiind evident viciat la momentul încheierii acestuia.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 1214 din noul cod civil și art. 115 – 120 cod procedură civilă.

Reclamanții - pârâți au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii reconvenționale, ca neîntemeiată.

In cuprinsul întâmpinării, au arătat că pârâtul-reclamant solicită anularea partajului voluntar nr. 179/12.11.2012, repunerea părților în situația anterioară încheierii acestuia și reținerea bunurilor ce au făcut obiectul înțelegerii atacate la masa de împărțit, alături de celelalte două indicate in acțiunea principală. Ca temei de drept se invocă dispozițiile art. 1214 din noul cod civil (consimțământ viciat prin dol).

In cererea reconvențională nu se precizează concret in ce a constat pretinsa viciere a consimțământului pârâtului-reclamant la încheierea actului contestat, reluându-se susținerile din întâmpinare, invocându-se buna sa credință în antiteză cu imaginara manoperă a reclamanților-pârâți, ceilalți moștenitori de a-l frauda. De asemenea, se arată că pârâtul-reclamant nu spune că la încheierea partajului voluntar a ascuns existența titlurilor de proprietate indicate in acțiunea principală, în care sunt înscrise suprafețele situate in localitățile Movila Banului și Scutelnici, acesta fiind motivul pentru care cele doua suprafețe nu au făcut obiectul înțelegerii încheiate. Reclamanții-pârâți, aflând de existența celor două titluri, l-au chemat la notariat, dorind sa partajeze amiabil si terenurile înscrise in acestea, iar pârâtul-reclamant a fost singurul care nu si-a dat acordul, venind cu pretenții absurde si, din acest motiv, au promovat acțiune in instanța.

Reclamanții – pârâți au mai arătat că nu au încercat să fraudeze interesele pârâtului-reclamant, dimpotrivă acesta a reușit oarecum, de-a lungul timpului, să le aducă atingere drepturilor cuvenite. De exemplu, a încasat dividendele de la S.C.P.P. Cândești și le-a dat cât a crezut el de cuviința, fără sa le prezinte o situație a sumelor încasate.

In concluzie, pârâții-reclamanți au arătat că nu au apelat la manopere dolosive pentru a frauda interesele pârâtului-reclamant, la încheierea partajului voluntar fiecare parte exprimându-și liber si neviciat consimțământul.

Solicita respingerea cererii reconvenționale, ca neîntemeiata.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-118 Cod Procedura Civila.

Instanța a dispus emiterea unei adrese la B.N.P. F. N., pentru a se atașa la dosar actele care au stat la baza întocmirii certificatului de moștenitor nr. 179/12.11.2012 cu partaj voluntar.

In dovedirea acțiunii, reclamanții – pârâți au solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și a probei cu interogatoriul pârâtului-reclamant G. N., instanța procedând la interogarea acestuia, răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar.

La rândul său, pârâtul-reclamant a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul reclamanților, instanța procedând la interogarea reclamantului-pârât G. D., iar cu privire la ceilalți reclamanți-pârâți, conform încheierii de ședință din data de 20.06.2013, s-a dispus decăderea din această probă.

Reclamanții-pârâți au completat acțiunea inițială, arătând că solicită includerea în masa de împărțit ca avere succesorală rămasă de pe urma def.G. C. și a suprafeței de 1,5 ha teren arabil extravilan suprafață situată pe raza localității P., înscrisă în procesul verbal de punere în posesie nr. 37/26.10.2006, cerere cu care pârâtul- reclamant a fost de acord.

Prin încheierea interlocutorie pronunțată la data de 30.09.2013, a fost admisă acțiunea așa cum a fost completată și respinsă cererea reconvențională, ca fiind neîntemeiată.

S-a constatat că, de pe urma def. G. I. C., a rămas masa succesorală compusă din suprafețele de teren: 5000 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. 48.757/19, 2 ha înscrisă în titlul de proprietate nr._/65 și 1,5 ha înscrisă în procesul verbal de punere în posesie nr.37/26.10.2006.

De asemenea, s-a constatat că, de pe urma def. G. I. C., au rămas ca moștenitori reclamanții F. S. Mieluța – fiică, cu o cotă de 2/10 din masa succesorală, G. D. – fiu cu o cotă de 2/10 din masa succesorală, N. E. – fiică cu o cotă de 2/10 din masa succesorală, G. P.-nepoată din fiică cu o cotă de 1/10 din masa succesorală și P. V. - nepoată din fiică cu o cotă de 1/10 din masa succesorală și pârâtul G. N. – fiu cu o cotă de 2/10 din masa succesorală.

Prin s.c. nr. 207/20.02.2014, Judecătoria Patarlagele a admis acțiunea formulată de reclamanții F.-S. MIELUȚA, G. D., N. E., G. P. și P. V., in contradictoriu cu pârâtul G. N., așa cum a fost completată, conform încheierii de admitere în principiu din data de 30.09.2013 și, în consecință: a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant G. N., in contradictoriu cu pârâții-reclamanți F.-S. Mieluța, G. D., N. E., G. P. și P. V.; a constatat ca, de pe urma def. G. I. C., a rămas masa succesorală compusă din suprafețele de teren: 5000 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. 48.757/19, 2 ha înscrisă în titlul de proprietate nr._/65 și 1,5 ha înscrisă în procesul verbal de punere în posesie nr. 37/26.10.2006; a constatat ca, de pe urma def. G. I. C., au rămas ca moștenitori reclamanții: F. S. Mieluța – fiică, cu o cotă de 2/10 din masa succesorală, G. D. – fiu cu o cotă de 2/10 din masa succesorală, N. E. – fiică cu o cotă de 2/10 din masa succesorală, G. P.-nepoată din fiică cu o cotă de 1/10 din masa succesorală și P. V. - nepoată din fiică cu o cotă de 1/10 din masa succesorală și pârâtul G. N. – fiu cu o cotă de 2/10 din masa succesorală.

A omologat raportul de expertiză întocmit de expert tehnic G. F., în varianta a doua:

Lotul 1: reclamantului –pârât G. D. i se atribuie:

Suprafața de_ mp cu valoarea de_ lei, in . 66, . (titlu proprietate nr. l 6289/65/04.02.2002); Plan nr. 6, cu următoarele vecinătăți si dimensiuni:

- la Nord: se învecinează cu lot N. E. pe o lungime de 588.49m;

- la Sud: se învecinează cu T. E. pe o lungime de 589.58m;

- la Vest: se învecinează cu canal pe o lungime de 28.12m;

- la Est: se învecinează cu canal pe o lungime de 27.86m;

Plătește sultă reclamantei parate F.-S. Mieluta suma de 4920 lei si reclamantei paratei G. P. suma de 1200 lei.

Lotul 2: reclamantei- parate N. E. i se atribuie:

Suprafața de 4000 mp cu valoarea de 2760 lei in . 66, . (titlu proprietate nr. l6289/65/04.02.2002); Plan nr. 6 cu următoarele vecinătăți si dimensiuni:

- la Nord: se învecinează cu def. C. F. pe o lungime de 588.22m;

- la Sud: se învecinează cu lot G. D. pe o lungime de 588.49m;

- la Vest: se învecinează cu canal pe o lungime de 7.04m;

- la Est: se învecinează cu canal pe o lungime de 6.97m;

Suprafața de 5000 mp cu valoarea de 2700 lei in ., ., extravilan (titlu proprietate nr._/19/31.03.2003); Plan nr. 5 cu următoarele vecinătăți si dimensiuni:

- la Nord: se învecinează cu G. A. pe o lungime de 373.62m;

- la Sud: se învecinează cu C. B. A. pe o lungime de 373.71 m;

- la Vest :se învecinează cu Romagribuz pe o lungime de 13.41m;

- la Est: se învecinează cu drum/canal pe o lungime de 13.42m;

Suprafața de 5889 mp cu valoarea de 3181 lei, in ., ., extravilan (proces verbal de punere in posesie nr. 37/26.05.2006); Plan nr. 4 cu următoarele vecinătăți si dimensiuni:

- la Nord: se învecinează cu lot G. N. pe o lungime de 464.69m;

- la Sud: se învecinează cu G. P. pe o lungime de 465.54m;

- la Vest: se învecinează cu drum pe o lungime de 12.72m;

- la Est: se învecinează cu drum/canal pe o lungime de 12.83m;

Plătește sulta reclamantei parate G. P. suma de 1260 lei si reclamantei paratei P. V. suma de 2460 lei.

Lotul 3: paratului-reclamant G. N. i se atribuie:

Suprafața de 9111 mp cu valoarea de 4920 lei in ., extravilan (proces verbal de punere in posesie nr. 37/26.05.2006); Plan nr. 4 cu următoarele vecinătăți si dimensiuni:

- la Nord: se învecinează cu C. D. pe o lungime de 463.36m;

- la Sud: se învecinează cu lot N. E. pe o lungime de 464.69m;

- la Vest: se învecinează cu drum pe o lungime de 19.72m;

- la Est: se învecinează cu drum/canal pe o lungime de 19.89m;

Lotul 4: reclamanta parată F.-S. Mieluta primește sulta de la G. D. suma de 4920 lei.

Lotul 5: reclamanta parată G. P. primește sulta de la G. D. suma de 1200 lei si de la N. E. suma de 1260 lei.

Lotul 6: reclamanta parată P. V. primește sulta de la N. E. suma de 2460 lei.

A obligat pe reclamanta - parată N. E., pe paratul-reclamant G. N., pe reclamanta parată G. P. și pe reclamanta parată P. V. la plata sumei 300 lei fiecare în favoarea reclamantei pârâte F.-S. Mieluta.

A dispus ca suma de care a beneficiat paratul - reclamant G. N. ca ajutor public judiciar să rămână în sarcina statului, respectiv suma de 205,5 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele: reclamanții –pârâți F.-S. Mieluța, G. D., N. E., G. P. și P. V. au chemat în judecată pe pârâtul – reclamant G. N., solicitând partajul averii succesorale rămase la decesul defunctului G. I.C., respectiv a suprafețelor de teren înscrise în titlurile de proprietate nr. 48._ și 16._ . Au arătat că sunt moștenitori ai defunctului în calitate de fiice, fii și nepoate din fiică decedată (G. P. și P. V.).

Din înscrisurile depuse la dosar, a rezultat faptul că autorului defunct G. I. C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5000 m.p. teren arabil situat în satul Scutelnici, județul B. și pentru suprafața de 2 ha, situată pe teritoriul satului Limpeziș, .>

De asemenea, de pe urma aceluiași autor, a fost emis procesul verbal de punere în posesie nr. 37/26.10.2006, pentru suprafața de 1,5 ha situată pe raza localității P..

Din actele de stare civilă depuse la dosar, coroborate cu anexa privind sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 534/8.02.2013, s-a făcut dovada calității de moștenitor a reclamanților-pârâți și a pârâtului-reclamant față de def. G. I. C..

Față de cele reținute, instanța a apreciat că acțiunea principală este întemeiată, urmând a fi admisă în principiu, având în vedere faptul că nimeni nu este obligat a rămâne în indiviziune, așa cum statuează dispoz. art. 728 din Codul civil anterior, aplicabil în speță în condițiile în care decesul defunctului G. I. C. a avut loc în anul 2001, dată la care s-a deschis succesiunea de pe urma acestuia și care este anterioară datei intrării în vigoare a noului cod civil.

Aceștia vin la moștenire în nume propriu, precum și prin reprezentarea autorilor săi, urmând ca împărțirea moștenirii sa se facă pe tulpini.

Unul din principiile generale ale devoluțiunii legale a moștenirii este acela al egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad, chemate la moștenire. De la acest principiu exista doua excepții, una dintre acestea fiind împărțirea pe tulpini aplicabila si in speța. Astfel, reclamanții – pârâți F. S. Meluța – fiică, G. D. – fiu și N. E. – fiică vor primi cota de 2/10 fiecare din masa succesorala, reclamantele-pârâte G. P. și P. V., in calitate de nepoate din fiică, vor primi fiecare câte o cota de 1/10 din masa succesorala, iar pârâtul-reclamant G. N., in calitate de fiu, va primi cota de 2/10 din masa succesorala.

In ceea ce privește cererea reconvențională prin care pârâtul-reclamant a solicitat anularea partajului voluntar nr. 179/12.11.2012 întocmit de B.N.P.F. N., din analiza actelor și lucrărilor dosarului și în raport de dispozițiile Codului civil anterior, având în vedere dispozițiile art. 91 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului cod civil, fiind vorba de o moștenire deschisă înainte de data intrării în vigoare a noului cod civil, instanța a reținut următoarele:

Din înscrisurile înaintate instanței de B.N.P.F. N. prin adresa nr. 462/2013, a rezultat faptul că a fost dezbătută succesiunea de pe urma def. G. I. C., decedat la data de 13.06.2001, iar conform înțelegerii părților, bunurile reținute ca masă succesorală au fost împărțite între aceștia, fiind partajate în mod voluntar.

Prin cererea reconvențională, pârâtul-reclamant a arătat că i-a fost viciat consimțământul, ca viciu de consimțământ invocând dolul, făcând vorbire despre mijloacele viclene de care s-au folosit reclamanții-pârâți pentru a-și realiza interesele dolosive. A sustinut ca modalitatea de împărțire a bunurilor conform partajului voluntar depindea de acordul reclamanților-pârâți de a i se atribui anumite suprafețe de teren din cele înscrise în titlurile de proprietate care fac obiectul prezentei acțiuni.

Prin răspunsul la interogatoriu, pârâtul-reclamant G. N. a arătat că nu a fost constrâns de nimeni, însă a avut o înțelegere cu fratele său G. D., pe care nu mai dorește să și-o respecte. De asemenea, a afirmat faptul că a făcut cunoscut celorlalți moștenitori despre existența acestor titluri de proprietate, însă nu au fost partajate, întrucât nu aveau dovada plății impozitului.

Totodată, din interogatoriul administrat reclamantului-pârât G. D., a rezultat faptul că pârâtul-reclamant a făcut cunoscut celorlalți moștenitori despre existența celor două titluri de proprietate, însă a precizat că pârâtul-reclamant nu a vrut să meargă la notar pentru a partaja și aceste bunuri, iar când a mers personal să plătească impozitul a constatat că fratele său G. N. a folosit acest teren timp de 12 ani, făcând vorbire despre terenul situat pe raza comunei Movila Banului.

Față de cele reținute, instanța a apreciat că pârâtului-reclamant nu i s-a viciat consimțământul la momentul încheierii partajului voluntar. Nu s-a făcut dovada in niciun fel a faptului că a existat o anumită înțelegere între părți la momentul încheierii partajului voluntar, prin care să specifice in ce modalitate să se partajeze suprafețele de teren din titlurile de proprietate care fac obiectul prezentei cauze.

Pentru a fi viciu de consimțământ, dolul trebuie să îndeplinească, cumulativ, două condiții: să fie determinant pentru încheierea actului juridic și să provină de la cealaltă parte. De asemenea, potrivit art. 960 alin. 2 din codul civil anterior „dolul nu se presupune”, ceea ce înseamnă că persoana care invocă existența dolului drept cauză de anulabilitate a actului juridic civil, trebuie să-l dovedească. Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de probă, inclusiv martori sau prezumții simple.

Față de toate acestea, instanța a apreciat că pârâtul-reclamant nu a făcut dovada că i-a fost viciat consimțământul prin dol și, pe cale de consecință, a respins cererea reconvențională, ca fiind neîntemeiată.

Pentru evaluare și lotizare a masei succesorale, a fost desemnat expert specialitatea topografie și cadastru.

La dosarul cauzei a fost depus raportul de expertiză întocmit de expert tehnic G. F., fiind propuse instanței spre omologare trei variante de lotizare a masei succesorale.

Finalitatea procesului de partaj o constituie atribuirea concretă a bunurilor, în materialitatea lor, către copărtași, iar la formarea loturilor trebuie să se aibă în vedere, art. 6735 și art. 6739 din codul de procedură civilă anterior.

Art. 6735 alin. 2 teza I din codul de procedură civilă, dispune că instanța va face împărțeala în natură, aceasta constituind un principiu al partajului si trebuie să dea în fiecare lot, pe cât se poate, aceeași cantitate de bunuri mobile, imobile, de drepturi sau creanțe de aceeași natură, evitând, pe cât posibil, împărțeala excesivă a imobilelor.

Art. 6739 din codul de procedură civilă prevede că, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Criteriile legale prevăzute de art. 6739 din codul de procedură civilă sunt justificate rațional și obiectiv, pentru a îndruma instanța și a evita arbitrariul în formarea loturilor, ele nefiind stabilite într-o ordine de preferință, astfel că toate aceste dispoziții trebuie aplicate coroborat, pentru a se respecta drepturile tuturor copărtașilor și a se face o împărțeală echitabilă.

Enumerarea criteriilor de atribuire a loturilor prevăzute de lege este exemplificativă și nu limitativă, astfel că, în condițiile în care criteriile concrete enumerate expres de lege nu ar putea fi aplicate în cauză, fiind irelevante, instanța reține că vor avea relevanță și alte criterii, inclusiv cele de ordin moral.

Posesia exercitată de către coindivizari asupra bunurilor supuse partajării nu este prevăzută de art. 6739 printre criteriile ce trebuie avute în vedere la formarea și atribuirea loturilor, însă, în practica judiciară, acest criteriu a fost luat în mod constant în considerare, pe lângă criteriile enumerate exemplificativ de textul legal, chiar dacă nu este prioritar.

Prin urmare, instanța are posibilitatea de a folosi atât criteriile enumerate de art. 6739 din codul de procedură civilă, cât și altele asemănătoare, ce ar rezulta din împrejurările specifice cauzei, toate la un loc sau numai unele, astfel încât să nu se nesocotească drepturile copărtașilor și să se satisfacă nevoile lor actuale, în scopul asigurării unui partaj echitabil. Mai mult, trebuie subliniat și că, astfel cum rezultă din analiza prevederilor art. 67310 din codul de procedură civilă, împărțeala în natură a unui bun aflat în proprietate comună nu este singura soluție posibilă pentru a se sista starea de coproprietate, ci este permisă atribuirea în natură a întregului bun către acela dintre coproprietari care solicită aceasta, în ipoteza în care „împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică”.

Plecând de la aceste prevederi, se poate observa că terenurile sunt comod partajabil în natură, iar părțile nu au solicitat omologarea uneia dintre variante, în speță reclamanții-pârâți au solicitat omologarea variantei I, iar pârâtul-reclamant omologarea variantei a III-a. Totodată, reclamantele-pârâte F. S. Mieluța, G. P. și P. V. au solicitat să li se atribuie doar sume de bani cu titlu de sulte, iar nu terenuri în natură.

Pe cale de consecință, instanța a omologat raportul de expertiză întocmit de expert in varianta a II-a, considerând-o ca fiind cea mai echitabilă modalitate de atribuire, prin care se respectă pe de o parte voința părților, iar pe de altă parte terenurile atribuite în natură celor trei comoștenitori nu au fost fărâmițate excesiv.

În temeiul art. 274 din codul de procedură civilă, a obligat pe reclamanta-pârâta N. E., pe pârâtul – reclamant G. N., pe reclamanta-pârâtă G. P. și pe reclamanta-pârâtă P. V. la plata sumei de 300 lei fiecare, în favoarea reclamantei-pârâte F. S. Mieluța cu titlu de cheltuieli de judecată, în condițiile in care aceasta a achitat onorariul pentru efectuarea expertizei (1200 lei), onorariu avocat (600 lei), iar reclamantul-pârât G. D. a achitat taxa judiciară de timbru de 375 lei.

Totodată, se are în vedere faptul că, în materia partajului cheltuielile de judecată se stabilesc proporțional cu cota fiecăreia dintre părți din masa succesorală.

In temeiul art. 19 din OUG 51/2008, a dispus ca suma de care a beneficiat pârâtul – reclamant G. N., ca ajutor public judiciar, conform încheierii din ședința camerei de consiliu din data de 21.05.2013, să rămână în sarcina statului.

Împotriva sentinței a declarat apel paratul G. N., care a criticat soluția pentru nelegalitate si netemeinicie, din următoarele considerente:

1. Instanța a făcut o greșita aplicare a dispozițiilor art. 673 ind. 5 si art. 673 ind. 9 din Cod procedura civila. Astfel, instanța a omologat raportul de expertiza in varianta 3, fără a ține cont de criteriile legale, prevăzute de art. 673 ind. 9 din Codul de procedura civila, precum si de principiul legal al partajului, in sensul ca instanța trebuie sa dea in fiecare lot, pe cat se poate, aceeași cantitate de bunuri imobile, etc. Prin varianta 3, acesta a primit suprafața de 9 111 mp din procesul verbal de punere in posesie 37/2006, dar nu a primit nimic din terenurile pentru care exista cele doua titluri de proprietate, acelea fiind atribuite moștenitorilor G. D. si N. E..

Menționează ca varianta 1 din raportul de expertiza a urmărit o partajare mai echitabila, care răspundea cerințelor legale, in sensul ca fiecare dintre moștenitori, cu excepția celor care si-au exprimat dorința de a primi doar sume de bani, primea teren atât din titlul de proprietate, cat si din procesul verbal de punere in posesie. Aceasta varianta 1 ținea cont si de faptul ca la dosar exista o chitanța întocmita de S. Mieluta, conform căreia aceasta i-a vândut 1250 mp in Scutelnici încă din anul 1998. Ori aceasta suprafața in varianta 1 era inclusa in lotul apelantului, alături de terenul de 4000 mp din titlul de proprietate nr._/2002 in . si suprafața de 3000 mp in P., conform procesului verbal de punere in posesie nr. 37/2006.

Ca urmare, aceasta varianta, pe lângă faptul ca ținea cont de înțelegerea părților, de promisiunea de vânzare din 1998, a avut in vedere si faptul de a primi proporțional cotei ce-i revenea atât teren din titlul de proprietate, cat si din procesul verbal de punere in posesie.

Nu se poate retine ca, in acest fel, se realiza o împărțeala excesiva a imobilelor. Dimpotrivă, terenurile supuse partajului au suprafețe mari, ceea ce permite partajarea in natura a acestora intre moștenitori, fara a se considera ca s-ar ajunge la fărâmițarea loturilor.

In aceste condiții, apreciază ca varianta 1 trebuia sa fie omologata de către instanța, aceasta fiind cea mai echitabila modalitate de atribuire, prin care se respecta atât modul de folosire al terenului, cat si cerințele art. 673 ind. 5 alin. 2 teza 1 din Codul de procedura civila.

2. Instanța, in mod greșit, a dispus partajarea suprafeței de 9111 mp înscrisa in procesul verbal de punere in posesie nr. 37/2006. Pentru aceasta suprafața nu exista titlu de proprietate si, în plus, Comisia locala Chiojdu nu recunoaște acest proces verbal de punere in posesie. Astfel, suprafața din procesul verbal nu corespunde cu realitatea, vecinătățile sunt indicate greșit. Ori, tocmai aceasta suprafața a fost inclusa in lotul sau, astfel ca, de fapt, nu va beneficia de niciun teren rămas de pe urma def. G. C..

Ca urmare, considera ca singurele suprafețe care trebuiau sa facă obiectul partajului in dosarul de fata sunt 5000 mp din titlul de proprietate_/19 si 2 ha înscrisa în titlul de proprietate_/65, cu excluderea suprafeței din procesul verbal 37/2006, pentru care nu s-a eliberat titlu de proprietate.

Având in vedere motivele arătate, solicita admiterea apelului, cu consecința pronunțării unei noi încheieri de admitere in principiu, prin care sa fie reținute la masa de partaj doar terenurile din titlurile de proprietate.

In subsidiar, solicita ca instanța sa modifice hotărârea, in sensul de a omologa raportul de expertiza in varianta 1, conform motivelor arătate.

Numiții G. D., F. S. Mieluțe, N. E., G. P. și P. V., în calitate de intimați-reclamanți în dosarul mai sus menționat, în termen legal, au formulat întâmpinare, prin care solicita respingerea apelului formulat de apelant, cu mențiunea că este netemeinic, nelegal, conținând multe neadevăruri.

In întâmpinare, arata aceștia ca apelantul susține ca instanța i-a aprobat varianta 3 de lotizare depusă la dosar la data de 20.02.2014 în mod greșit, dar aceasta este, de fapt, varianta solicitată de el în ședința publică din 20.02.2014.

De la început, reclamanții au optat pentru varianta 1, susținută pe tot parcursul dezbaterilor. Această variantă nu a fost pe placul apelantului, astfel că expertului Galdan F. i s-a solicitat efectuarea unei alte variante, modificând astfel onorariul de la 8000 la 1200, în consecință bani cheltuiți de către intimați, nu de către pârât.

Instanța, prin sentința civilă nr. 207/20.02.2014, omologhează varianta 2 (cu termen de predare 12.02.2013), motivele fiind menționate de Judecătoria Pătârlagele la paginile 8-9 din sentință.

Admiterea apelului și casarea sentinței pronunțate, așa cum susține apelantul, ar duce la discreditarea instanței judecătorești.

Consideră că omologarea variantei 2 din 12.02.2013 este cea mai bună variantă și cea mai plauzibilă, iar aprobarea doleanțelor nejustificate și mincinoase ale apelantului ar duce și la întinarea memoriei părinților lor, care l-au avertizat din timp să nu-și bată joc de frați/el fiind cel mai mare dintre frați și având cunoștință despre terenurile arabile existente în proprietatea tatălui înainte de anul 1959), de când a primit de la tatăl lor documentele pentru obținerea retrocedărilor respectivelor terenuri. Acesta, în locul unei împărțiri frățești, adoptă minciuna și înșelătoria.

La termenul de judecata din data de 10.09.2014, instanța a pus in discuția parților calificarea corecta a caii de atac, aceasta fiind calificata recurs, pentru motivele expuse pe larg in încheierea de ședința de la acea data.

Examinand recursul prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, probelor administrate, criticilor formulate, dar si sub toate aspectele, in conformitate cu prevederile art. 304 ind. 1 cod de procedura civila, tribunalul constata ca este intemeiat si urmeaza sa fie admis, avand in vedere urmatoarea argumentare in fapt si in drept: obiectul prezentei cauze rezida in actiunea, asa cum a fost precizata si completata, formulată de reclamanții F. S. Mieluța, G. D., N. E., G. P. și P. V., in contradictoriu cu paratul G. N., prin care se solicita partajul averii succesorale rămase la decesul defunctului G. I. C..

In ceea ce privește calitatea de moștenitori a parților din proces si cotele ce se cuvin fiecăruia, in calitate de moștenitori ai defunctului, nu au existat obiecțiuni, astfel încât cele reținute de prima instanță au intrat in puterea lucrului judecat.

In acest fel, tribunalul retine ca, de pe urma def. G. I. C., au rămas ca moștenitori reclamanții: F. S. Mieluța – fiică, cu o cotă de 2/10 din masa succesorală, G. D. – fiu cu o cotă de 2/10 din masa succesorală, N. E. – fiică cu o cotă de 2/10 din masa succesorală, G. P.-nepoată din fiică cu o cotă de 1/10 din masa succesorală și P. V. - nepoată din fiică cu o cotă de 1/10 din masa succesorală și pârâtul G. N. – fiu cu o cotă de 2/10 din masa succesorală.

In fata instantei de fond, paratul recurent G. N. a formulat cerere reconventionala la actiunea reclamantilor, prin care a solicitat anularea partajului voluntar nr. 179/12.11.2012 întocmit de B.N.P. F. N. și repunerea părților în situația anterioară încheierii acestuia, precum și reținerea bunurilor ce au făcut obiectul partajului voluntar la masa de împărțit, pe considerent ca i-a fost viciat consimțământul, ca viciu de consimțământ invocând dolul, făcând vorbire despre mijloacele viclene de care s-au folosit reclamanții-pârâți pentru a-și realiza interesele dolosive.

Instanța de fond, in urma analizării materialului probator administrat in cauza, a reținut ca pârâtul-reclamant nu a făcut dovada că i-a fost viciat consimțământul prin dol și, pe cale de consecință, a respins cererea reconvențională, ca fiind neîntemeiată, prin s.c. nr. 207/20.02.2014.

Împotriva acestei soluții, paratul recurent nu a declarat recurs, astfel încât soluția primei instanțe a intrat in puterea lucrului judecat, neputând face obiectul controlului judiciar.

Criticile recurentului vizează, in esență, două aspecte:

1. Instanta a făcut o greșita aplicare a dispozițiilor art. 673 ind. 5 si art. 673 ind. 9 din Cod procedura civila; instanța a omologat raportul de expertiza in varianta 3, fara a tine cont de criteriile legale, prevăzute de art. 673 ind. 9 din Codul de procedura civila, precum si de principiul legal al partajului, in sensul ca instanța trebuie sa dea in fiecare lot, pe cat se poate, aceeași cantitate de bunuri imobile, etc; prin varianta 3, acesta a primit suprafața de 9 111 mp din procesul verbal de punere in posesie 37/2006, dar nu a primit nimic din terenurile pentru care exista cele doua titluri de proprietate, acelea fiind atribuite moștenitorilor G. D. si N. E.; varianta 1 din raportul de expertiza a urmărit o partajare mai echitabila, care raspundea cerințelor legale, in sensul ca fiecare dintre moștenitori, cu excepția celor care si-au exprimat dorința de a primi doar sume de bani, primea teren atat din titlul de proprietate, cat si din procesul verbal de punere in posesie; varianta 1 ținea cont si de faptul ca la dosar exista o chitanța întocmita de S. Mieluta, conform căreia aceasta i-a vândut 1250 mp in Scutelnici inca din anul 1998. Ori aceasta suprafața in varianta 1 era inclusa in lotul apelantului, alături de terenul de 4000 mp din titlul de proprietate nr._/2002 in . si suprafața de 3000 mp in P., conform procesului verbal de punere in posesie nr. 37/2006; aceasta varianta, pe langa faptul ca ținea cont de înțelegerea pârtilor, de promisiunea de vânzare din 1998, a avut in vedere si faptul de a primi proporțional cotei ce-i revenea atat teren din titlul de proprietate, cat si din procesul verbal de punere in posesie; apreciaza ca varianta 1 trebuia sa fie omologata de către instanța, aceasta fiind cea mai echitabila modalitate de atribuire, prin care se respecta atat modul de folosire al terenului, cat si cerințele art. 673 ind. 5 alin. 2 teza 1 din Codul de procedura civila.

2. Instanța, in mod greșit, a dispus partajarea suprafeței de 9111 mp înscrisă in procesul verbal de punere in posesie nr. 37/2006. Pentru aceasta suprafața nu exista titlu de proprietate si, în plus, Comisia locala Chiojdu nu recunoaște acest proces verbal de punere in posesie. Astfel, suprafața din procesul verbal nu corespunde cu realitatea, vecinătățile sunt indicate greșit. Ori, tocmai aceasta suprafața a fost inclusa in lotul sau, astfel ca, de fapt, nu va beneficia de niciun teren rămas de pe urma def. G. C.; considera ca singurele suprafețe care trebuiau sa faca obiectul partajului in dosarul de fata sunt 5000 mp din titlul de proprietate_/19 si 2 ha înscrisa în titlul de proprietate_/65, cu excluderea suprafeței din procesul verbal 37/2006, pentru care nu s-a eliberat titlu de proprietate.

Având in vedere motivele arătate, s-a solicitat admiterea recursului, cu consecința pronunțării unei noi încheieri de admitere in principiu, prin care sa fie reținute la masa de partaj doar terenurile din titlurile de proprietate.

Tribunalul, analizând al doilea motiv de recurs, de a cărui soluționare depinde si soluția ce se va pronunța cu privire la primul motiv, îl găsește întemeiat, pentru următoarele considerente: așa cum am arătat anterior, obiectul prezentei cauze vizează o acțiune de ieșire din indiviziune, in care părțile doresc sa culeagă averea succesorala rămasa de pe urma autorului lor, in cotele care i se cuvin fiecăruia dintre moștenitori.

Ca avere succesorala de pe urma defunctului G. I. C. au ramas mai multe suprafete de teren, respectiv: 5000 m.p., înscrisă în titlul de proprietate nr. 48.757/19, 2 ha înscrisă în titlul de proprietate nr._/65 și 1,5 ha înscrisă în procesul verbal de punere în posesie nr. 37/26.10.2006, situată pe raza localității P..

In ceea ce privește suprafața de teren de 1,5 ha, așa cum reiese din actele dosarului, coroborata cu recunoașterile parților, nu a fost emis titlu de proprietate, ci părțile dețin numai un proces verbal de punere in posesie. In acest sens, sta dovada ca recurentul parat G. N. a promovat, pe rolul Judecatoriei Patarlagele, dosarul nr._, prin care solicita, in contradictoriu cu paratele Comisia locala Chiojdu de aplicare a legilor fondului funciar si Comisia Judeteana Buzau de stabilire a dreptului de proprietate private asupra terenurilor completarea titlului de proprietate nr._/19/31.03.2003, titular G. I. C., cu suprafata de teren de 1 ha si 5000 mp, punctual P., tarlaua 64, . amplasamentului identificat prin procesul verbal de punere in posesie nr. 37/26.10.2006.

Partajul sau imparteala este modalitatea prin care se realizeaza ieșirea din indiviziunea succesorala. Mai exact, este operațiunea juridica care pune capăt stării de indiviziune prin împărțirea, în natura si/sau prin echivalent, a bunurilor aflate în coproprietate si care are ca efect înlocuirea retroactivă a cotei-părți ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra anumitor bunuri sau valori determinate în materialitatea lor.

Obiectul partajului îl constituie numai bunurile la care se refera drepturile reale ale defunctului transmise moștenitorilor, spre deosebire de obiectul transmisiunii succesorale, care cuprinde drepturile si obligațiile defunctului cu caracter patrimonial. Creanțele defunctului, precum si pasivul succesoral, se împart între moștenitorii universali si cu titlu universal proporțional cu partea ereditara a fiecăruia. In schimb, moștenitorii dobândesc drepturile reale asupra bunurilor din patrimoniul succesoral în stare de indiviziune. Deoarece bunurile nu sunt susceptibile de diviziune prin efectul legii, moștenitorii dobândesc cote-parți ideale din dreptul real asupra bunurilor corespunzătoare drepturilor succesorale ale fiecăruia, urmând ca drepturile exclusive asupra bunurilor concrete din moștenire sa fie stabilite prin împărțeala daca defunctul nu a făcut o împărțeala de ascendent.

Prin urmare, obiectul împărțelii îl constituie, în principiu, numai bunurile asupra cărora poarta drepturile reale ale defunctului si care s-au transmis asupra moștenitorilor.

In ceea ce privește terenurile ce fac obiectul legilor speciale, cum este legea fondului funciar, ele pot forma obiectul partajului numai după ce moștenitorii au primit titlul de proprietate, adeverința eliberata de comisia fondului funciar nefiind suficienta. Prin urmare, un partaj între moștenitorii defunctului, anterior dovedirii unui titlu de proprietate autentic pentru terenurile incluse în masa succesorală este fără efecte juridice, iar situația juridică actuală a părților este aceea a unei stări de indiviziune constatate de titlul de proprietate, părțile fiind în drept să sisteze oricând indiviziunea prin promovarea unei noi cereri de împărțeală judiciară.

Tribunalul retine ca simpla calitate de moștenitor nu conferă drept de proprietate parților din proces, așa cum nu-l conferă nici depunerea cererii de completare a titlului de proprietate, menționata mai sus.

Atât reclamanții, cat si paratul, trebuie sa fie beneficiarii unei hotărâri de validare a dreptului de proprietate, ceea ce nu este cazul in speța de fata. În concluzie, reținând ca părțile nu sunt titularele dreptului afirmat, în beneficiul lor nedispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate, pana in acest moment, tribunalul constata ca nu poate fi reținuta la masa de partaj suprafața de teren de 1,5 ha teren, cuprinsa in procesul verbal de punere in posesie nr. 37/2006. Părțile pot promova oricând o cerere de partaj suplimentar, după ce se va elibera titlul de proprietate si cu privire la aceasta suprafața.

In aceste condiții, tribunalul apreciază ca al doilea motiv de recurs este întemeiat, urmând a fi scoasa de la partaj, așa cum am menționat, suprafața de 1,5 ha teren. Având in vedere cele menționate, va admite recursul declarat de pârâtul G. N., împotriva sentinței civile nr. 207 din 20.02.2014, pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr. nr._ - având ca obiect partaj succesoral, în contradictoriu cu reclamanții F. S. MIELUȚA, G. D., N. E., G. P. și P. V..

Va casa, în parte, încheierea interlocutorie din data de 30.09.2013 și va casa, în tot, sentința civilă nr. 207/20.02.2014, pronunțate de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul nr._ .

Va retine cauza spre rejudecarea fondului, în vederea completării probatoriului cu expertiză tehnică, pentru lotizarea masei de partaj, din alcătuirea căreia se exclude suprafața de teren de 1,5 ha înscrisă în procesul-verbal de punere în posesie nr. 37/26.10.2006.

Va menține celelalte dispoziții ale încheierii interlocutorii din 30.09.2013.

Fixează termen la data de 12.11.2014, cu citarea părților.

In raport de această soluție, tribunalul nu va mai analiza criticile referitoare la varianta de lotizare pe care urmează să o omologheze instanța, cu atât mai mult cu cat, in cauza, s-a dispus efectuarea unei noi lucrări de specialitate, având ca obiectiv lotizarea masei de partaj.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul G. N. - domiciliat în comuna Chioju, . B., împotriva sentinței civile nr. 207 din 20.02.2014 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr. nr._ - având ca obiect partaj succesoral, în contradictoriu cu reclamanții F. S. MIELUȚA - domiciliată în mun. Ploiești, . A, ., G. D. - domiciliat în comuna Blejoi, ., N. E. - domiciliată în comuna Chiojdu, ., G. P. - domiciliată în sector 6, București, ..6, ..D, . V. - domiciliată în oraș F., ..106, județ Călărași.

Casează, în parte, încheierea interlocutorie din data de 30.09.2013 și casează, în tot, sentința civilă nr. 207/20.02.2014, pronunțate de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul nr._ .

Reține cauza spre rejudecarea fondului, în vederea completării probatoriului cu expertiză tehnică, pentru lotizarea masei de partaj, din alcătuirea căreia se exclude suprafața de teren de 1,5 ha înscrisă în procesul-verbal de punere în posesie nr. 37/26.10.2006.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii interlocutorii din 30.09.2013.

Fixează termen la data de 12.11.2014, cu citarea părților.

Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2014.

Președinte,

I. M.

Judecător,

D. R.

Judecător,

M. N.

Grefier,

M. H.

Red./Thred. D.R.

2 ex./06.10.2014

d.f. nr._ – Judecătoria Pătîrlagele

j.f. M. M. G.

← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr....  Obligaţie de a face. Decizia nr. 507/2014. Tribunalul BUZĂU →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Decizia nr. 419/2014. Tribunalul BUZĂU