Fond funciar. Decizia nr. 132/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 132/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 13739/200/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 132/2015
Ședința publică de la 20 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. D.
Judecător G. S.
Judecător A.-M. D.
Grefier R. O.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de reclamanții - recurenți B. I. B., și B. M. A. cu domiciliul în Ploiești, ., ..B, . împotriva sentinței civile nr._/28.11.2014 pronunțată de Judecătoria B. in dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimatele C. DE A. A LEGII NR. 18/1991 BECENI cu sediul în . si intimat C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR BUZAU cu sediul în B. .. 48, județul B., având ca obiect, fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată, recursul este motivat, după care,
Instanța, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității recursului potrivit art. 457 alin 3 cod procedură civilă având în vedere faptul că instanța respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea mențiunii anexate din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, acestei sentințe calea de atac îi este apelul, având în vedere prevederile art. 7 alin 2 din Legea nr. 76/2012.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului recurs civil, se constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria B. sub nr._, reclamanții B. I. B. și B. M. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâtele C. Locală pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Beceni și C. Județeană pentru aplicarea legilor fondului funciar B., să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/39 din data de 09.01.2003, emis pe numele Brădac A. și Brădac H. E., în temeiul art. III, al. 1 lit. a și art. II al. 1 lit. a –i din Legea nr. 247/2005, a Legii nr. 18/1991, a legii nr. 1/200și a Legii Fondului Funciar nr. 167/1997, nulitatea absolută a Procesului verbal de punere în posesie prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului extravilan în suprafață de 9,63 ha, solicitând emiterea unui nou titlu de proprietate în care să fie înscriși toți moștenitorii def. Brădac St. I., conform art. 27 din legea nr. 18/1991, în baza certificatului de moștenitor nr. 3130/22.12.1992.
De asemenea, a solicitat includerea în acest titlu, pe lângă suprafața de 9,63 ha, și a suprafeței de 22 ha.
În motivarea cererii, a arătat că în titlul de proprietate nr._/39 au fost trecuți drept moștenitori Brădac A. și Brădac H. E., persoane care nu figurează ca moștenitori în certificatul de moștenitor nr. 3130/22.12.1992, aceste persoane nedeținând niciodată teren pe raza .> Toate suprafețele din intravilan și construcții, cuprinse în acest titlu de proprietate corespund cu cele din procesele verbale de punere în posesie nr. 20/25.05.1998 pe numele def. Brădac St. I.. La Primăria . rol pe numele moștenitorilor legali Brădac I. B. și Brădac M. A., pentru construcții și teren intravilan cuprinsă în acest titlu și achită taxele și impozitele.
Mai mult, cele două moștenitoare B. M. și Brădac H. au înstrăinat o parte din imobile încă din anul 1998, neavând titlu de proprietate pentru aceste suprafețe: B. M. a decedat în anul 1999, iar Brădac H. a decedat în anul 2008. se arată că a cumpărat numitul P. G., care la rândul lui a deschis rol la Primăria Beceni, conform certificatului de atestare fiscală nr. 3358/07.07.2014. apreciază că titlul a fost emis unor persoane care nu aveau acest drept.
Pentru terenurile cuprinse în extravilan, potrivit Registrului Agricol din anii 1956 – 1959, la fila 28 sete menționată suprafața de 33 ha. În titlu și procesul verbal de punere în posesie nu au fost trecuți moștenitorii, ci alte persoane.
Prin adresa Primăriei Beceni nr. 980/13.05.2003, au fost înștiințați că a fost aprobată suprafața de 22 ha moștenitorilor def. Brădac St. I. pentru care reclamanții, prin curator, au depus cerere de reconstituire în natură și nu pentru a obține despăgubiri.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 247/2005, Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000; legii fondului funciar nr. 167/1997 și HG nr. 890/2005.
La dosar, au fost depuse în copii, înscrisuri: titlul de proprietate nr._/39 din data de 09.01.2003, eliberat pe numele def. Brădac St. I. cu moștenitori Brădac A. și Brădac H. E., certificatul de moștenitor 3130/22.12.1992, procesul verbal de punere în posesie nr. 20/25.05.1998, certificat deces Brădac St. I., certificat de atestare fiscală, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 569/01.06.1998, certificat de atestare fiscală, adeverința nr. 591/29.05.1998, adresa nr. 980/13.05.2003.
La solicitarea instanței, C. locală a depus la dosar copia documentației ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/39 din 09.01.2003.
Raportat la probatoriul administrat, prin sentința civilă nr._/28.11.2014 a Judecătoriei B. a fost respinsă cererea.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că petenții au calitatea de strănepoți de frate ai defunctului Brădac St. I., căruia i-a fost eliberat titlul de proprietate nr._/39 din 09.01.2003, a cărui anulare se cere, astfel după cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 3150/22.12.1992. Acest titlu a fost eliberat în baza cererii personale a numitului Brădac St. I., care a solicitat reconstituirea dreptului la data de 12.03.1991, ulterior decedând la data de 03.05.1991.
În titlul de proprietate emis pe numele defunctului, în calitate de moștenitor al defunctului apare numai B. A. și Brădac H. E., nefiind menționați și ceilalți moștenitori ai defunctului, conform certificatului de moștenitor arătat.
Or, constatarea calității de moștenitor a defunctului, încă din anul 1992, ducea în mod obligatoriu la reținerea acestora ca și moștenitori ai defunctului, deoarece calitatea de moștenitor se apreciază cu privire la defunct, iar nu cu privire la anumite părți din patrimoniul acestuia.
S-a apreciat că nemenționarea reclamanților în titlul de proprietate nu este de natură să îi împiedice să își valorifice drepturile, în contradictoriu cu ceilalți moștenitori, pe calea ieșirii din indiviziune de pe urma defunctului, deoarece titlul nu a fost eliberat moștenitorilor acestui defunct, iar menționarea sau nemenționarea unor moștenitori nu poate reprezenta o problemă de drept funciar, ci una de drept succesoral.
Sub acest aspect, instanța a apreciat că este greșită calea aleasă de parte privind anularea titlului de proprietate, pe motivul că persoanele menționate nu ar fi fost îndreptățite la reconstituire, fiind avute în vedere, desigur, cele menționate în titlu ca și moștenitoare.
Art. 13 al. 2 din Legea 18/1991, recunoaște repunerea de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor (…), prin cererea pe care o fac comisiei, numai în situația moștenitorilor care formulează în această calitate cerere în vederea reconstituirii. În cazul în care cererea a fost formulată direct de către autor, iar titlul de proprietate a fost emis pe numele acestuia, chiar și după data decesului acestuia, împrejurarea că în titlu sunt menționați sau nu posibilii moștenitori, nu are importanță, deoarece se aplică regulile generale privind moștenire, în ceea ce privește acceptarea, renunțarea, nedemnitățile, partaj, etc.
Cum în cauză există certificatul de moștenitor 3130/22.12.1992, în care reclamanții sunt menționați ca și moștenitori ai defunctului, calitatea de moștenitor fiindu-le astfel recunoscută, singura posibilitate pe care o au pentru valorificarea drepturilor lor, este să pună capăt stării de indiviziune, deoarece temeiurile de drept invocate sunt fără legătură cu cauza, pentru că nulitatea ar privi reconstituirea dreptului față de autor, care a avut dreptul la reconstituire, așa după cum rezultă din actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate, iar nu cu privire la persoana moștenitorilor, a căror calitate poate fi contestată pe calea dreptului comun.
Un alt aspect al cererii formulate privește modul în care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 22 ha, despre care se afirmă că aceasta este liberă și poate fi restituită în natură.
Analizând actele dosarului, instanța a constatat că la data de 13.03.1998, prin cererea nr. 375, reclamanții, prin tutorele Bădac M., au formulat cerere în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru restul suprafețelor deținute de către defunctul Brădac St. I..
Cererea a fost soluționată prin înscrierea în Anexa 39, poz. 5, cu suprafața de 22 ha, prin Hotărârile Comisiei Județene nr. 258/05.06.2003, corectată prin hotărârea nr. 386/29.10.2009. Anexa 39 reprezintă anexa propusă pentru despăgubiri.
Asupra modului în care este soluționată cererea de C. Județeană, în art. 53 al. 2 din Legea nr. 18/1991, se arată în mod deosebit de clar faptul că împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Or, reclamanții, prin reprezentantul lor, nu au formulat plângere împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, și deși sub acest aspect, capătul de cerere ar trebui respins ca tardiv, instanța a ales varianta analizârii temeiniciei cererii, în integralitatea ei, pronunțându-se în mod unitar.
În prezent, conform susținerilor Comisiei Locale, cererea devenită definitivă, nu a fost înaintată Autorității pentru restituirea Propretăților, deoarece s-a avut în vedere cererea formulată de cei doi reclamanți la data de 16.08.2010, prin care s-a solicitat restituirea în natură, situație în care, cererea urmează să fie soluționată în momentul reluării activității Comisiei locale, conform Legii nr. 165/2013.
Art. 7 al. 1 din Legea nr. 165/2013, prevede că până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții B. I. B. și B. M. A. susținând că nu au solicitat, prin cererea înregistrată sub nr._, reconstituirea dreptului față de autor, cum instanța precizează în pagina 2 a hotărârii, ci doar constatarea că în titlul de proprietate au fost trecute alte persoane decât cele menționate în certificatul de moștenitor și, în consecință, anularea și eliberarea altui titlu de proprietate în care să fie cuprinși moștenitorii def. Brădac St. I..
Mai mult, în răspunsul comisiei locale se precizează că în Anexa nr.3 au fost înscrise Brădac A. și Brădac H., în calitate de moștenitori, cu toate că nu corespund cu numele moștenitorilor din certificatul nr.3130/1992, iar în arhivă nu au fost identificate cererile moștenitoarelor cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate.
Referitor la suprafața de 22 ha, suprafață ce poate fi restituită în natură, comisia locală nu a soluționat cererea formulată în anul 1998, revenind asupra cererii în 2003, iar la 16.08.2010 a formulat cerere prin care au solicitat restituirea în natură.
La termenul de judecată din 20.05.2015, din oficiu, a fost invocată inadmisibilitatea căii de atac a recursului.
Astfel, tribunalul constată că acțiunea formulată de reclamanții B. I. B. și B. M. A. a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, la data de 11.07.2014, fiind aplicabile dispozițiile Noului Cod de procedură civilă.
Potrivit art. 7 alin.1 și 2 din Legea nr.76 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Noului Cod de procedură civilă, „ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este „definitivă”, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară; dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este „supusă recursului” sau că „poate fi atacată cu recurs” ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară.”
În cauză, întrucât împotriva sentințelor pronunțate în litigiile având ca obiect fond funciar, Legea nr.18/1991 prevedea calea de atac a recursului, după . Noului Cod de procedură civilă, conform art.7 alin.1 și 2 din Legea nr.76/2012, hotărârea judecătorească de primă instanță va fi supusă numai apelului.
Art.457 Cod procedură civilă prevede că:
„Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.
Dacă instanța respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea mențiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunțată de instanța de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părților care au luat parte la judecata în care s-a pronunțat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege.”
În cauză, deși în cuprinsul sentinței civile nr._/28.11.2014 a Judecătoriei B. a fost menționată, inexact, calea de atac ca fiind recursul, față de dispozițiile legale de mai sus, aceasta nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege, respectiv apelul.
În consecință, tribunalul va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de reclamanții B. I.-B. și B. M.-A., domiciliați în Ploiești, ., .. B, . împotriva sentinței civile nr._/28.11.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimatele C. DE A. A LEGII NR.18/1991 BECENI, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR B., cu sediul în B. .. 48, județul B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2015
Președinte, A. E. D. | Judecător, G. S. | Judecător, A.-M. D. |
Grefier, R. O. |
Red/thred.AMD
6 ex./27.05.2015
Dosar nr._ al Judecătoriei B.
Judecător fond N. N.
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 119/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
