Obligaţie de a face. Decizia nr. 2555/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2555/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 2555/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2555/2015
Ședința publică de la 20 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE V. B.
Judecător E. P.
Grefier V. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de către apelanta reclamantă . A ENERGIEI ELECTRICE „ ELECTRICA DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD” SA cu sediul în Ploiești, . împotriva sentinței civile nr. 3248 din 15 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._ /2014, intimați pârâți fiind D. N. domiciliat în Târgoviște, .. 100, județul Dâmbovița și D. I. domiciliată în Târgoviște, .. 94, județul Dâmbovița, dosarul având ca obiect apel obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic T. P., pentru apelanta . a Energiei Electrice „Electrica Distribuție Muntenia Nord” S.A., lipsă fiind intimații D. N. și D. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că judecarea acestei cauze a fost strămutată de la Tribunalul Dâmbovița la Tribunalul B., conform sentinței nr. 5 CC din 29.01.2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, că apelul este la primul termen de judecată după strămutare, că procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrebată fiind, partea prezentă arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare, astfel că instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul apelantului, prin apărător, pentru a-și susține cererile și apărările formulate în proces.
Consilier juridic T. P., pentru apelanta . a Energiei Electrice „Electrica Distribuție Muntenia Nord” S.A., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat.
Astfel, critică sentința atacată pentru nelegalitate, în sensul că instanța de fond a apreciat eronat înscrisurile și probele administrate, că a formulat prin cererea de chemare în judecată permiterea accesului cu titlu gratuit la postul de transformare, permiterea și exercitarea drepturilor de uz și servitute de trecere, cu titlu gratuit și plata unor daune cominatorii de 1000 lei /zi de întârziere.
Solicită în temeiul art. 480 alin.2 Cod procedură civilă admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate cu privire la cele 3 capete de cerere, iar pe fondul cauzei admiterea cererii de chemare în judecată ca fiind legală și temeinică.
Solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză cu titlu de taxă judiciară de timbru la fond și în calea de atac.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr._ la data de 01.08.2013 reclamanta . a Energiei Electrice "Electrica Distribuție Muntenia Nord" SA prin Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Târgoviște a solicitat în contradictoriu cu pârâții D. N. și D. I. ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați a permite accesul, cu titlul gratuit a reprezentanților reclamantei în calitate de operator de distribuție și reprezentantului executantului de lucrări, desemnat de către reclamantă, la PTZ 17, situat în Târgoviște, .. 94, județul Dâmbovița, pentru executarea lucrărilor de desființare a acestuia.
De asemenea, să permită pârâții, exercitarea dreptului de uz și servitute de trecere cu titlu gratuit, reprezentanților reclamantei și ai executantului de lucrări desemnat de către reclamantă, la PTZ 17, pentru efectuarea lucrărilor de desființare a capacității energetice.
Printr-un alt capăt de cerere reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata unor daune moratorii în cuantum de 1000 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea efectivă a operațiunilor de desființare a PTZ 17, sumă ce va actualizată cu indicele de inflație și dobânda legală.
In fapt se rată de către reclamantă că, în anul 2001 pârâții au cumpărat de la Pricunda A. C. terenul situat în Târgoviște, .. 94, județul Dâmbovița, pe acest teren, încă din 1962 fusese amplasat un post de transformare ce aparține SDEE Târgoviște.
La data cumpărării terenului, pârâții aveau cunoștință de existența postului de transformare, iar pârâtul D. N., în calitate de procurator al d-nei Pricunda A. C. a chemat-o în judecată solicitând obligarea la plata de despăgubiri.
In anul 2001 același pârât, a formulat o cerere de chemare în judecată în nume propriu, împotriva sa, solicitând obligarea la încheierea acordului cu privire la dreptul de uz și servitute asupra terenului, proprietatea acestuia.
A solicitat și plata lunară a contravalorii în lei a 15 USD/mp. pentru dreptul de uz asupra terenului, începând cu data de 1.10.2011 și a contravalorii în lei a 10 USD pentru servitutea de trecere subterană pentru instalațiile subterane și zonele de protecție cât și pentru accesul la locul de amplasare al transformatorului.
Cu ocazia soluționării recursului formulat în dosarul nr. 4081/2006 Curtea de Apel B. a pronunțat decizia civilă nr. 223/R/2.03.2009 prin care reclamanta a fost obligată să plătească pârâtului D. N. suma de 241.839,00 lei reprezentând c.val exercitării dreptului de uz de servitute pentru perioada 12.10._03, înlăturând din decizie, mențiunea obligării la încheierea convenției cu reclamanta, dar și în ceea ce privește indemnizația lunară în cuantum de 25 de lei/mp/lună din data de 23.02.2007 până la încheierea convenției.
Ca urmare a acestei hotărâri judecătorești a fost executată silit reclamanta și s-a achitat pârâților suma de 756.686,23 lei.
In anul 2006 pe rolul Judecătoriei a fost înregistrat un alt dosar, prin care pârâții au solicitat despăgubiri pentru aceeași suprafață de teren ocupată de postul de transformare, la momentul formulării acțiunii, dosarul aflându-se pe rolul Curții de Apel Ploiești pentru rejudecarea apelului.
Având în vedere această situație litigioasă, dar și refuzul pârâților de a permite accesul salariaților societății la instalațiile electrice din postul de transformare pentru revizii periodice sau reparații avarii, a demarat formalitățile necesare desființării postului, mutarea acestuia, pe un alt amplasament, pe cheltuiala societății cu toate că, cheltuielile pentru eliberarea unor amplasamente sunt suportate de cel care a generat modificarea.
In anul 2010, din cauza imposibilității demontării instalațiilor de distribuție MT-JT acestea au fost secționate, manșonate și au rămas nefuncționale în clădirea PTZ 17 M. Gorki, transformatorul, celule de MT și JT contoare și circuite.
Din septembrie 2010 PTZ 17 a rămas nefuncțional, toate încercările societății de a desființa construcția s-au lovit de refuzul pârâtului de a permite accesul la PTZ 17 și de tergiversările acestuia în scopul amânării momentului desființării construcției, pentru a beneficia de chiria stabilită prin hotărâre judecătorească.
Pentru executarea lucrărilor de desființare a fost încheiat contractul de lucrări nr. 822/8.12.2011 între reprezentanții reclamantei și ..
Executantul trebuia să execute lucrările în maxim 2 zile de la predarea amplasamentului, însă toate încercările de a avea acces la capacitatea energetică supusă desființării s-au finalizat cu refuzul pârâtului de a le permite accesul.
A fost comunicată pârâților, adresa nr._/13.12.2001 prin care li se solicita prezența la domiciliu, în vederea predării amplasamentului, pentru data de 19.12.2011, adresa s-a înapoiat la societate, cu motivația destinatar lipsă domiciliu, la data de 19.12.2011 întreaga comisie tehnică s-a prezentat la domiciliul pârâților, au discutat cu ginerele acestora, s-a încheiat un proces verbal, pe care ginerele părților a refuzat să-1 semneze.
Reclamanta mai face vorbire în motivarea cererii și de notificarea pârâților din 2.02.2012, și din 6.02.2012, însă cu toate aceste notificări pârâții nu au permis accesul la postul de transformare în vederea desființării.
Prin adresa 3137/6.04.2012 a propus pârâților - convenția de lucrări, pârâtul a transmis observațiile la convenția de lucrări, prin adresa nr. 4036/7.05.2012 s-a comunicat pârâtului D. N. de către reclamantă că sumele solicitate prin observațiile la convenția de lucrări nu au temei legal.
S-a revenit de către reclamantă, cu invitația pârâtului D. N. de a participa la data de 23.07.2012 la o întâlnire în vederea negocierii condițiilor de finalizare a lucrărilor de desființare a PTZ 17, pârâtul nu a acceptat alt mod de calcul decât suma de 31.348 de lei.
Mai susține reclamanta că, are calitatea de operator de distribuție, este titular al licenței acordate de către Autoritatea Națională de reglementare în domeniul energiei nr. 455/29.04.2002, și prestează un serviciu de interes public și că în cauză, sunt aplicabile dispoz. art. 12 alin. 2 lit. a, c și e din Legea nr. 123/2012.
In motivare reclamanta mai face referire și la dispoz. art. 14 alm. 6 din legea invocată, dispoziție ce se referă la faptul că operatorul de distribuție beneficiază de servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană, care cuprinde dreptul de acces și de executare a lucrărilor la locul de amplasare a capacităților energetice.
Toate încercările societății de a obține desființarea capacității energetice ale cărei echipamente au fost scoase de sub tensiune, începând cu luna septembrie 2010, s-au lovit de refuzul permanent al pârâților, care solicită sume considerabile pentru a permite accesul la clădirea postului de transformare.
În drept au fost invocate dispoz. art. 12 și 14 din Legea nr. 123/2012, art. 1516, art. 1522, și art. 874 din Noul Cod de procedură civilă m, reclamanta solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Prin înscrisul existent la fila 14 reclamanta a făcut precizările necesare la solicitarea instanței și a achitat cu Ordinul de plată 818/2.10.2012 taxa de timbru în sumă de 2985,00 lei conform calculului reclamantei.
Prin opis-ul existent la fila 16 reclamanta a depus o . înscrisuri de care înțelege să se folosească în prezenta cauză, toate înscrisurile fiind menționate în acest opis.
Pârâtul D. N. prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii față de el și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii privitoare la respingerea acțiunii, pârâtul respectiv arată că, reclamanta recunoaște că terenul afectat de postul de transformare este proprietatea sa și depune la dosar, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4334/2001.
Cu toate acestea, reclamanta solicită să fie obligat să permită accesul pe terenul proprietatea sa, atât reprezentanților ei, cât și reprezentanților firmei de executare a lucrărilor de desființare a capacităților energetice.
In mod greșit însă, reclamanta solicită să permită accesul cu titlul gratuit, în condițiile în care art. 12 alin. 4 din Legea nr. 123/2012, prevede că, accesul cu titlul gratuit se poate face numai asupra proprietăților statului și ale unităților administrativ-teritoriale.
Cu privire la terenurile proprietate privată, Legea 123/2012 conține dispoziții speciale și se referă pârâtul la art. 12 alin. 11 care prevede că, dreptul de uz și de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activități privitor la art. 2 se stabilesc și se exercită cu respectarea principiului echității, a dreptului de proprietate și a minimei afectări a acestuia.
Terenul afectat de PTZ 17 este proprietatea sa privată, o recunoaște chiar reclamanta, Curtea de Apel B. prin decizia nr. 223/R/2009 a statuat că, terenul afectat de postul de transformare este proprietatea sa, iar reclamanta a fost obligată către el, să-i plătească, suma ce reprezenta echivalentul indemnizației lunare, în cuantum de 27,50 lei/mp/lună reprezentând c.val exercitării dreptului de uz și servitute.
Pretențiile reclamantei vin în contradicție și cu practica judiciară a înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv decizia civilă nr. 2573/2005 care a statuat: atunci când privește terenul pe care se află amplasată capacitatea energetică conform alin. 6 din art. 16 al Legii nr. 318/2003, dreptul de uz se stabilește și se exercită cu respectarea principiului echității a dreptului de proprietate a legislației în vigoare, ceea ce înseamnă că el se va stabili prin plata unei indemnizații.
Față de temeiul juridic pe care reclamanta își întemeiază acțiunea, art. 12 alin. 4 și art. 44 alin. 4 din Legea nr. 123/2012, apreciază că, cea în cauză nu a făcut dovada că, terenul afectat de PTZ 17 ar fi proprietatea statului, ba din contră, a făcut dovada că este proprietate privată.
Reclamanta își întemeiază acțiunea pe dispoz. art. 1516, art. 1522 și art. 1874 cod civil, articole ce nu sunt incidente în cauză și în condițiile în care terenul afectat de PTZ 17 este proprietatea sa privată pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes.
Din art. 12 alin. 2 al Legea nr. 123/2012 rezultă că, drepturile invocate de reclamantă prevăzute de art. 12 și 14 din Legea nr. 123/2012 se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor a autorităților de înființare și de licențe.
Acțiunea a fost formulată de Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Târgoviște prin ing. D. P., iar ștampila este tot a Sucursalei Târgoviște, titular de licență pentru distribuirea energiei electrice fiind . Muntenia Nord cu sediul social în Ploiești. întrucât Sucursala Târgoviște nu este titulară de licență, aceasta nu are nici calitatea și nici interesul să solicite limitarea dreptului său de proprietate și nici obligarea sa în calitate de pârât, de a-i pune la dispoziție, cu titlul gratuit terenul proprietatea sa privată.
Deci, Sucursala de Distribuție Târgoviște, nu are interes în cauză, întrucât nu este operator de distribuție în sensul art. 3 punctul 39 din Legea nr. 123/2012.
Din statutul Electrica Muntenia Nord SA rezultă, că personalitate juridică are numai Electrica Muntenia Nord, Sucursalele nu au personalitate juridică, nu poate fi operator de distribuție și invocă în ceea ce privește pe reclamanta Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Târgoviște excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei față de titularul de licență . a Energiei Electrice Electrica Distribuție Muntenia Nord SA și societatea comercială executantă a lucrărilor și excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a organului de conducere a Sucursalei Târgoviște.
Sucursala Târgoviște, fară personalitate juridică nu a depus în copie legalizată extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiție, nu a făcut dovada că are un mandat special pentru introducerea acțiunii din partea societății comerciale și nici nu a depus dovada calității de reprezentant al acestei societăți.
Pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale a reclamantei Sucursala de Distribuție Târgoviște în ceea ce privește obligarea sa față de ea în privința celor 3 capete de cerere și solicită respingerea acestora.
S-a depus la dosar, decizia nr. 2573/31.03.2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție, actul adițional nr. 2/2008 la contractul nr. 9/7.10.2005 de concesiune a serviciului de distribuție a energiei electrice, statutul Filialei de Distribuție și Furnizare Electrica Muntenia Nord.
La filele 94-96 se află licența pentru distribuția energiei electrice, hotărârea nr. 5 a Consiliului de Administrație din 20.05.2002.
La fila 112 se află depuse de către pârâtul D. N. note de ședință cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei Sucursala de Distribuție Târgoviște dar și cu privire la faptul că, acțiunea a fost formulată de o persoană fară interes și a depus la dosar, certificatul de înregistrare al Filialei de Distribuție Muntenia Nord SA Ploiești și obiecțiunile formulate de această instituție în dosarul 2844/2012.
La fila 123 se află notele de ședință depuse de către reclamantă, note în care cea în cauză în speță reclamanta face vorbire de excepțiile invocate de pârâtul D. N., solicitând respingerea acestora ca neîntemeiate.
A depus la dosar o . înscrisuri, înscrisuri detaliate în adresa existentă la fila 125.
La fila 146 se află alte note de ședință depuse de către pârâtul D. N..
Reclamanta a depus concluzii scrise acestea aflându-se la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 3248 din 15.09.2014 Judecătoria Târgoviște a respins excepțiile invocate de pârâtul D. N., a respins acțiunea formulată de reclamanta . a Energiei Electrice "Electrica Distribuție Muntenia Nord" SA prin Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Târgoviște, în contradictoriu cu pârâtul D. N. și pârâta D. I. .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că a fost investită de reclamantă cu o acțiune cu cele 3 capete de cerere arătate în conținutul acesteia.
Pârâtul prin întâmpinare a invocat o . excepții asupra cărora instanța s-a pronunțat mai întâi, excepții ce au fost respinse pentru următoarele considerentele:
Pârâtul a invocat excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii
având ca obiect cele 3 capete de cerere a Sucursalei de Distribuție a Energiei Electrice Târgoviște.
In motivarea excepției, se susține că terenul afectat de PTZ 17, este proprietatea sa, iar reclamanta în mod greșit pretinde, că drepturile de uz și de servitute se realizează în mod gratuit.
Pârâtul mai arată că, reclamanta își întemeiază acțiunea pe dispoz. art. 12 alin. 3 și art. 44 alin.4 din Legea nr. 123/2012, nu a produs dovezi că, terenul afectat de PTZ 17 ar fi proprietatea statului, și mai face referire și la temeiurile de drept invocate de reclamantă.
Codul de procedură civilă nu definește interesul, în doctrină s-a arătat că, prin interes se înțelege folosul practic imediat pe care îl are o persoană pentru a pune în mișcare procedura judiciară.
Interesul trebuie să îndeplinească anumite condiții, să fie legal corespunzător cerințelor legale și procedurale, să fie născut și actual, să fie personal și direct.
Interesul reclamantei în promovarea acțiunii față de pârât, cu toate capetele de cerere este dat de situația creată acesteia, în speță a reclamantei care a obținut documentele necesare mutării amplasamentului postului de transformare de pe proprietatea pârâților, pe un alt amplasament și să obțină accesul de titlul gratuit la acest teren, dar și dreptul de uz și servitute de trecere cu titlul gratuit atât al reprezentanților societății reclamante cât și reprezentanților executantului de lucrări.
Interesul reclamantei este născut și actual, există în momentul în care la data formulării cererii, în opinia acesteia este nevoită să cheme în judecată pârâții pentru a obține accesul pe terenul, pe care se află amplasat PTZ 17 în vederea efectuării lucrărilor.
Acțiunea a fost introdusă de către . a Energiei Electrice Electrica Muntenia Nord SA prin Sucursală, iar această instituție . a Energiei Electrice Electrica Muntenia Nord SA, în calitate de titular al licenței de distribuție are interes în promovarea acțiunii, acțiunea de față nu a fost introdusă în nume propriu de către Sucursala de Distribuție, acțiunea fiind deci introdusă de . a Energiei Electrice Electrica Muntenia Nord SA, prin sucursală.
Pentru acest considerent instanța a respins excepția invocată de pârât a lipsei de interes a Sucursalei de Distribuție Târgoviște.
Pârâtul a mai invocat pentru motivele arătate în întâmpinare și excepția lipsei calității de reprezentant a SDEEE Târgoviște și a organelor de conducere față de titularul de licență . a Energiei Electrice Electrica Muntenia Nord SA, excepție ce a fost respinsă având în vedere următoarea motivare:
Acțiunea este formulată de . a Energiei Electrice Electrica Muntenia Nord SA, prin Sucursala Târgoviște, conform delegării de competență aprobată de consiliul de administrație prin hotărârea nr. 5/20.05.2002, anexa 1 fila 3, din care reiese că, în temeiul art. 20 din Statutul . Nord SA, Consiliul de Administrație aprobă delegarea de competență la nivelul, sucursalelor, către directorii sucursalelor din subordine pe mai multe domenii, delegarea de competență este dată directorului sucursalei în domeniul juridic, director care, reprezintă filiala în litigiile generate de activitatea desfășurată la nivelul sucursalei, indiferent de calitatea sa procesuală și gradul instanțelor de judecată.
Litigiul de față este generat de activitatea desfășurată la nivelul sucursalei ca urmare a existenței pe terenul proprietatea pârâților din Târgoviște a PTZ17.
Prin aceeași hotărâre a Consiliului de Administrație se dovedește și faptul că directorul sucursalei, D. P. are calitate de reprezentant al filialei în procesele introduse pe rolul instanțelor judecătorești și reprezintă organul de conducere al societății reclamante, în speță a . a Energiei Electrice Muntenia Nord SA.
Directorul general al filialei numește în funcția de director al Sucursalei Târgoviște pe ing. D. P. iar la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița s-au înregistrat mențiuni cu privire la persoanele împuternicite, dovedindu-se că, directorul sucursalei poate fi semnatarul acțiunii formulate în numele filialei.
Instanța a reținut că acțiunea a fost introdusă de către Sucursala Târgoviște în numele . a Energiei Electrice Electrica Muntenia Nord SA, a constatat că acțiunea este legal formulată și a respins excepția invocată de pârât.
Instanța a mai reținut și faptul că, semnarea împuterniciri de reprezentare pentru consilier juridic P. T. a fost făcută de către directorul general al filialei, consilierul juridic este angajat al filialei și își desfășoară activitatea în cadrul Sucursalei Târgoviște.
Pârâtul a mai invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Sucursala de Distribuție Târgoviște, excepție pe care instanța o va respinge în condițiile în care prezenta acțiune nu este promovată de Sucursala Târgoviște în nume propriu ci de . a Energiei Electrice Electrica Muntenia Nord SA, prin Sucursala Târgoviște.
Pentru considerentele enunțate anterior instanța a respins excepțiile invocate de către pârât.
Pe fondul cauzei acțiunea reclamantei, referitoare la primele două capete de cerere și anume acela de a obliga pârâții să-i permită accesul cu titlul gratuit reprezentanților săi dar și reprezentanților executantului de lucrări la postul de transformare, dar și cel referitor la obligarea acestora să permită exercitarea drepturilor de uz și de servitute de trecere cu titlu gratuit, a fost respinsă.
Din actele de la dosar, rezultă că . a Energiei Electrice Electrica Muntenia Nord SA este operator de distribuție, este titularul de licență eliberată de autoritățile competente la data de 12.10.2007 conform înscrisului existent la fila 94.
Temeiul de drept al pretențiilor reclamantei îl constituie legea nr. 123/2012.
Pe terenul proprietatea privată a pârâților este amplasat un PTZ 17, iar reclamanta a obținut toate avizele necesare pentru reamplasarea acestui post de pe terenul proprietatea pârâților situat în Târgoviște . un alt amplasament, pe un teren ce aparținea domeniului public.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, postul de transformat a rămas nefuncționat din sept. 2010, toate încercările reprezentanților săi de a demonta și desființa construcția PTZ 17 s-au lovit de refuzul pârâților.
Reclamanta a uzat de dispoz. art. 12 alin. 11 din Legea nr. 123/2012 lege referitoare la energia electrică și a gazelor naturale dar și la art. 14 din aceeași lege pe care le coroborează cu dispoz. art. 44 alin. 4.
Art. 12 alin. 4 din lege prevede că, exercitarea dreptului de uz și servitute asupra proprietăților statului și ale unităților administrativ-teritoriale afectate de capacități energetice se realizează cu titlul gratuit pe toată durata existenței acestora.
Cu privire la terenurile proprietate privată, așa cum este și în cazul de față, terenul afectat de capacitatea energetică este proprietatea pârâtului D. N. sunt dispoziții speciale și anume art. 12 alin. 11, text de lege ce prevede că, dreptul de uz și de servitute asupra terenurilor proprietate privată se stabilesc cu respectarea principiului echității, a dreptului de proprietate și a minimei afectări a acestuia.
Terenul pe care se află PTZ 17 este proprietatea privată a pârâtului și nu proprietate publică. în Legea nr. 123/2012 există și art. 44 alin. 4 care prevede că, terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt și rămân în proprietatea publică a statului, dispoziție ce nu se aplică în cauza de față.
Terenul pe care se află amplasat PTZ 17 nu poate fi considerat ca fiind proprietate publică, Legea nr. 123/2012 prin art. 3 stabilește înțelesul unor termeni și expresii, iar la punctul 64 definește rețeaua electrică de distribuție ca rețeaua electrică de linie nominală până la 100 kw inclusiv iar prin punctul 63 al art. 3 se definește rețeaua electrică.
Ori în cauză terenul pârâților nu este ocupat de o rețea electrică astfel cum este definit de art. 3 punctul 63 și 64, ci un post trafo, astfel că nu poate fi aplicată dispoziția legală invocată de reclamantă, aplicându-se, în opinia instanței prevederile art. 12 alin. 11 din legea respectivă.
Aplicându-se dispoz. art. 12 alin. 11 care prevede că dreptul de uz și de servitute asupra terenurilor proprietate privată se stabilesc cu respectarea principiului echității a dreptului de proprietate și a minimei afectări a acestuia presupune exercitarea acestor drepturi prin plata unor indemnizații lunare și nu cu titlu gratuit așa cum susține reclamanta și pretinde prin acțiunea de față.
Pe cale de consecință, nu poate fi admis nici capătul de cerere formulat de reclamant în sensul de a obliga pârâții să permită accesul pe terenul proprietatea lor cu titlul gratuit a reprezentanților reclamantei și al reprezentanților executantului de lucrări pentru executarea lucrărilor de desființare a PTZ 17.
Întrucât pentru considerentele enunțate instanța a respins cele 2 capete de cerere, a respins și capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâților la daune interese moratorii pe zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțată în prezenta cauză și până la executarea efectivă a operațiunilor de desființare a PTZ 17 și a cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta S. C. F. de Distribuție a Energiei Electrice "Electrica Distribuție Muntenia Nord, solicitând admiterea apelului si schimbarea in parte a hotărârii instanței de fond in sensul admiterii acțiunii introductive.
A fost criticată pentru nelegalitate sentința instanței de fond intrucat nu a analizat separat pretențiile reclamantei si nu si-a intemeiat considerentele pentru care a respins toate capetele de cerere formulate de reclamanta Instanța a inteles sa se pronunțe in comun pentru primele doua capete de cerere, cu toate ca acestea aveau temeiuri legale diferite art. 12 alin 2 lit.a, c si e si art. 14 alin. 1 din Legea 123/2012.
În considerentele sentinței, instanța a reținut care este temeiul de drept pe care si-a intemeiat pretențiile reclamanta, respectiv in fila 4 penultimul alineat, menționând art. 12 alin. 4, art 14 si art. 44 alin. 4 din Legea nr. 123/2012. Insa, ulterior la fila 8 instanța retine ca " reclamanta a uzat de dispozițiile art. 12 alin. 11 din legea 123/2012..." . Aceasta susținere a instanței este eronata, nici in cererea introductiva, nici in concluziile scrise reclamanta nu a invocat art. 12 alin. 11 din legea 123/2012.
Instanța a analizat speța plecând de la premisa ca terenul pe care este amplasat PTZ este proprietate privata a paraților, astfel incat a considerat ca sunt aplicabile numai dispozițiile art. 12 alin. 11 din legea energiei electrice.
A analizat aplicabilitatea art. 44 alin. 4 din L 123/2012 considerând ca terenul pe care este amplasat PTZ nu poate fi considerat proprietate publica, cu atât mai mult cu cat este ocupat de un post trafo, nefiind aplicabile dispozițiile invocate de reclamanta ci art. 12 alin. 11 din Legea 123/2012. In fapt, instanța a considerat greșit ca este aplicabil art 12 alin. 11, întrucât primul capăt de cerere privea "obligarea paraților de a permite accesul la PTZ cu titlu gratuit", drept prevăzut de dispozițiile art. 12 alin. 2 lit e. Cat privește petitul 2, "obligarea paraților de a permite exercitarea drepturilor de uz si servitute de trecere, cu titlu gratuit", aceste pretenții erau prevăzute de dispozițiile art. 12 alin. 2 lit. a si c si art. 14 alin. 1, 4 si 5 din Legea 123/2012.
Reclamanta a arătat instanței de fond ca solicita a i se acorda, cu titlu gratuit, dreptul de acces, de uz si servitute de trecere in vederea desființării capacității energetice ( art. 14 alin. 1), fară a fi condiționata exercitarea acestor drepturi de plata unor indemnizații lunare, asa cum retine instanța in ultimele alineate ale filei 8 din hotărârea de fond.
Instanța a interpretat in mod greșit dispozițiile legale invocate care prevăd ca titularul licenței are drept de uz, de acces si de servitute de trecere asupra terenurilor si bunurilor proprietate publica sau privata .
De asemenea, conform art. 14 alin. 6, operatorul de distribuție beneficiază de servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană, care cuprinde dreptul de acces și de executare a lucrărilor la locul de amplasare a capacităților energetice respective. Exercitarea drepturilor de uz si servitute de trecere se -realizează cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestora, in conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. 4 coroborat cu prevederile art. 44 alin, (4) din aceeași lege.
Mai mult, reclamanta a învederat instanței de fond sa aiba in vedere faptul ca potrivit prevederilor art. 93 alin. 1 pct.30 din Legea energiei nr. 123/2013, constituie contravenție interzicerea/ împiedicarea de către persoane fizice sau juridice a exercitării drepturilor prevăzute de prezenta lege, de acces, uz și servitute ori de restrângere a unor activități, cu ocazia efectuării lucrărilor de retehnologizare, reparații, revizii, intervenții la avarii, investiții, mentenanță și/sau racordare de noi utilizatori și pentru defrișare sau a tăierilor de modelare, pentru crearea și menținerea distanței regulamentare față de rețelele electrice.
Cu privire la dispozițiile art. 1516, 1522 si 874 din NCC, invocate in cauza pe care instanța le considera ca nu sunt incidente in cauza, se apreciază ca apelanta reclamanta in mod legal a făcut referire la aceste dispoziții, intrucat parații ,prin toate notificările transmise societății privind acordul sau „ necondiționat " de a se permite accesul in vederea desființării PTZ 17 si solicitările repetate de a repune terenul din .. 94 in situația anterioara construirii PTZ, este debitorul obligației de a permite accesul la aceasta capacitate energetica.
Se apreciază că este util si pertinent a reaminti instanței ca paratul a formulat o acțiune având ca obiect „obligația de a face", dos. nr._, in care Duvalma N. solicita instanței sa oblige apelanta reclamantă prin hotărâre sa desființeze PTZ 17 si sa repună terenul in situația anterioara. In apărarea apelantei aceasta a arătat instanțelor ca in ceea ce ne privește prin autorizațiile de desființare obținute, licitații, proiecte, contracte de execuție si solicitările repetate de a permite ca . sa poată incepe lucrările, dorește executarea acestor lucrări insa chiar reclamantul Duvalama N. este cel care, chiar si in fata instanței a condiționat accesul de plata unor indemnizații. Pentru aceste considerente, instanțele judecătorești respectiv Judecătoria Targoviste( hot. 2760/03.06.2013), Tribunalul B. decizia 260/A/l 2.06.2014) si Curtea de Apel Brasov(decizia 851/10.09.2014), in fond, apel si recurs au respins acțiunea reclamantului Duvalma reținând ca S. C. F. DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE "ELECTRICA DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD"- S.A prin SDEE Targoviste a făcut toate demersurile si a dovedit intenția de începe lucrările de desființare a PTZ, buna lor credința, concluzionând ca nu se impune obligarea paratelor pe cale judecătoreasca.
Prin dispozițiile art. 874 NCC, legiuitorul acorda cu titlu gratuit dreptul de folosința a bunurilor proprietate publica ( in speța capacitatea energetica) in favoarea instituțiilor de utilitate publica, asa cum este însăși reclamanta, in calitatea sa de operator de distribuție ce desfășoară o activitate de utilitate publica conform Licenței emise de ANRE cat si conform prevederilor legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012.
A solicitat instanței, ca la soluționarea prezentei cauzei, sa retina ca intre părțile din procesul de fata a existat un litigiu, dosarul nr._, care a fost soluționat irevocabil de către Curtea de Apel B., prin Decizia civila nr. 223/R/02.09.2009, in care se retine ca despăgubirile de care face vorbire legea energiei electrice, pot fi acordate pana la data de 16.08.2003 (fila 15 din decizie), data intrării in vigoare a Legii energiei electrice nr. 318/2003, care reglementează in mod clar modalitatea de exercitare a drepturilor de uz si servitute pentru capacitățile energetice existente la acea data (cu titlu gratuit).
Instanța de fond a interpretat greșit apărările societății, dar si temeiurile legale invocate in cauza reținând ca nu poate fi admis nici capătul de cerere privind obligarea paraților de a permite accesul pe terenul proprietatea lor cu titlu gratuit, ignorând ca din înscrisurile depuse si apărările făcute au arătat ca drepturile de acces, uz si servitute de trecere sunt gratuite, insa cu ocazia executării lucrărilor de desființare a PTZ a înaintat paratului un înscris prin care #au fost stabilite responsabilitățile pârtilor, dar si modalități de desfășurare a lucrărilor incluzând refacerea terenului si aducerea acestuia in starea inițiala.
Cu privire la capătul 3 al cererii de chemare in judecata, respectiv obligarea intimaților paraților la plata de daune interese moratorii pentru neindeplinirea obligației de a permite accesul si pentru exercitarea drepturilor legale de uz si servitute de trecere, invederează instanței ca aceste daune interese sunt datorate de debitorul obligației atat in temeiul dispozițiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin.(l), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin.(l) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificările ulterioare
Obținerea acestor daune interese solicitate de reclamanta sunt întemeiate si dovedite având in vedere ca pentru executarea lucrărilor de desființare a PTZ 17 reclamanta a solicitat instituțiilor statului obținerea unor autorizații ce au expirat prin refuzul paraților, apelanta reclamantă a fost obligată a depune noi documentații si noi costuri pentru obținerea altei autorizații de desființare, pentru executarea lucarii de desființare si repunere a terenului in situația anterioara.
In drept, s-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 476 NCPC, art. 12 alin. 2 lit. a si c si art. 14 alin. 1, 4 si 5 din Legea 123/2012, art. 1516, 1522 si 874 din NC"C si art. 470 si urm. din NCPC.
In probatiune, solicita soluționarea apelului pe baza probatoriilor administrate la instanța de fond si a unor probe noi,respectiv înscrisuri noi.
In concluzie, solicita in temeiul art. 480 alin. 2 NCPC admiterea apelului, schimbarea in parte a sentinței civile nr. 3248 pronunțata de Judecătoria Targoviste la data de 15.09.2014 cu privire la cele trei capete de cerere formulate de reclamanta S.C. F. DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE "ELECTRICA DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD"- S.A, respectiv pe fondul cauzei admiterea cererii de chemare in judecata ca fiind legala si temeinica,solicita obligarea paraților la plata de daune interese moratorii in cuantum de 1.000 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii din prezenta cauza si pana la executarea efectiva a operațiunilor de desființare a PTZ 17, suma ce va fi actualizata cu indicele de inflație si dobânda legala, precum si obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata efectuate in prezenta cauza cu titlu de taxa judiciara de timbru la fondul cauzei si in calea de atac.
La data de 08.12.2014 intimații D. N. și D. Ioane - au formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia civilă nr. 60 din 27.01.2015 Tribunalul Dâmbovița a respins, ca nefondat apelul declarat de reclamanta . a Energiei Electrice "Electrica Distribuție Muntenia Nord" SA prin Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Târgoviște împotriva sentinței civile nr. 3248/15.09.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în contradictoriu cu pârâții D. N. și D. I..
Prin sentința civilă nr. 5CC din 29.01.2015 CAPloiești a dispus strămutarea dosarului nr._ de la Tribunalul Dîmbovița la Tribunalul B., astfel că, potrivit art. 145 alin. 2 c.p.c, decizia civilă nr. 60 din 27.01.2015 a Tribunalul Dâmbovița este desființată de drept.
Examinând sentința atacată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, precum și de prevederile legale incidente, constată că apelul declarat este nefondat.
Primul motiv de apel, este nefondat deoarece, așa cum se poate observa din cererea de chemare în judecată, f- 10, reclamanta apelantă și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 12 și 14 din Legea nr. 123/2012, împrejurare ce nu impunea instanței fondului o analiză separată a primelor două capete de cerere, în condițiile în care, cele două temeiuri de drept sunt strâns legate între ele, respectiv art. 14 al.6 din Legea nr. 123 /2012 reglementează dreptul de uz prevăzut de art. 12 al 2 litera „c" din legea nr. 123/2012 și ca atare, în mod corect acestea au fost analizate împreună, dreptul de servitute de suprafață existând împreună cu dreptul de acces la locul de amplasare, fiind reglementate de art. 12 și 14 din Lega nr. 123 /2012
Potrivit art. 12 din legea nr. 123/2012 - Drepturile și obligațiile ce decurg din autorizația de înființare și din licențe(1) Lucrările de realizare și retehnologizare ale capacităților energetice pentru care se acordă autorizații, precum și activitățile și serviciile pentru care se acordă licențe, după caz, sunt de interes public, cu excepția celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizației sau licenței.(2) Asupra terenurilor și bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacității energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizațiilor de înființare și de licențe care beneficiază de: a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desființării capacității energetice, obiect al autorizației;b) dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a capacității, obiect al autorizației de înființare, pentru reviziile, reparațiile și intervențiile necesare;c) servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea/desființarea de rețele electrice sau alte echipamente aferente capacității energetice și pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condițiile legii;d) dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune în pericol persoane și bunuri;e) dreptul de acces la utilitățile publice.(3) Drepturile de uz și de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conținutul acestora este prevăzut la art. 14 și se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existenței capacității energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacități în funcțiune, reparației, reviziei, lucrărilor de intervenție în caz de avarie.(4) Exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților statului și ale unităților administrativ-teritoriale afectate de capacitățile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenței acestora.(5) Exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private afectate de capacitățile energetice, care se vor realiza după . prezentei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condițiile și termenii referitori la durata, conținutul și limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenție-cadru, precum și pentru determinarea cuantumului indemnizațiilor, a despăgubirilor și a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenția-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.(6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații pot solicita încheierea de convenții, conform prevederilor alin. (5).(7) Beneficiază de indemnizații și, respectiv, despăgubiri și proprietarii de terenuri afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații care la data intrării în vigoare a prezentei legi au în derulare convenții privind exercitarea acestor drepturi încheiate în condițiile legii.(8) Titularii de licențe și autorizații sunt obligați să procedeze la încheierea convențiilor-cadru prevăzute la alin. (5), în termen de maximum 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectați.(9) Dacă, cu ocazia intervenției pentru retehnologizări, reparații, revizii sau avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităților energetice, titularii de licență au obligația să plătească despăgubiri, în condițiile prezentei legi.(10) Proprietarii terenurilor și titularii activităților afectați de exercitarea de către titularii de licență și autorizații a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiți pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii: - suprafața de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;- tipurile de culturi și plantații, precum și amenajările afectate de lucrări; - activitățile restrânse cu ocazia lucrărilor.Cuantumul despăgubirii se stabilește prin acordul părților sau, în cazul în care părțile nu se înțeleg, prin hotărâre judecătorească.(11) Dreptul de uz și de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activități prevăzute la alin. (2) se stabilesc și se exercită cu respectarea principiului echității, a dreptului de proprietate și a minimei afectări a acestuia.(12) Titularii de autorizații și licențe sunt în drept să efectueze lucrările de defrișare a vegetației sau tăierile de modelare pentru crearea și menținerea distanței de apropiere față de rețelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.(13) Titularii de autorizații și licențe beneficiari ai drepturilor de uz și de servitute asupra proprietății publice sau private a statului și a unităților administrativ-teritoriale sunt scutiți de plata de taxe, impozite și alte obligații de plată instituite de autoritățile administrației publice centrale și locale.
Art. 14 - Drepturile și obligațiile titularilor de autorizații de înființare și de licență asupra proprietății terților(1) Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare realizării/relocării/desființării sau retehnologizării de capacități energetice se întinde pe durata necesară executării lucrărilor. În exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizației de înființare/relocare/desființare sau retehnologizare, după caz, cu respectarea prevederilor legale, poate:a) să depoziteze, pe terenurile necesare executării lucrărilor, materiale, echipamente, utilaje, instalații;b) să desființeze culturi sau plantații, construcții sau alte amenajări existente ori numai să le restrângă, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, în condițiile legii;c) să îndepărteze materiale, să capteze apă, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare;d) să instaleze utilaje și să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri și locuințe de șantier, cu acordul prealabil al proprietarului;e) să oprească ori să restrângă activități ale proprietarului, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.2) Dreptul de uz prevăzut la alin. (1) încetează înaintea expirării duratei stabilite pentru executarea lucrărilor sau înaintea acestui termen, la data terminării anticipate a lucrărilor sau la data sistării acestora și renunțării la autorizații. Oricare dintre aceste situații trebuie notificată de îndată proprietarului.(3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcționării normale a capacității energetice se întinde pe toată durata funcționării capacității, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcționării normale a capacității. În exercitarea acestui drept titularul licenței poate:a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalații pentru întreținere, revizii, reparații și intervenții necesare pentru asigurarea funcționării normale a capacității; b) să instaleze utilaje și să lucreze cu acestea;c) să desființeze sau să reducă culturi, plantații ori alte amenajări existente și să restrângă activități ale proprietarului, în măsura și pe durata strict necesare executării operațiilor de întreținere, reparații, revizii sau intervenții pentru asigurarea funcționării normale a capacității, cu respectarea legislației în vigoare.(4) Titularul licenței este obligat să înștiințeze în scris proprietarul bunurilor sau prestatorul activităților care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacitățile energetice, cu excepția cazurilor de avarii, situație în care proprietarii sunt înștiințați în termenul cel mai scurt.(5) Titularul licenței este obligat să plătească proprietarilor despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse, să degajeze terenul și să-l repună în situația anterioară, în cel mai scurt timp posibil.(6) Servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană cuprinde dreptul de acces și de executare a lucrărilor la locul de amplasare a capacităților energetice cu ocazia intervenției pentru retehnologizări, reparații, revizii și avarii.(7) Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activități desfășurate în zona de executare a lucrărilor de realizare ori retehnologizare de capacități energetice, precum și a operațiilor de revizie sau reparație la capacitatea în funcțiune, titularul autorizației sau al licenței are dreptul de a obține restrângerea ori sistarea, pe toată durata lucrărilor, a activităților desfășurate în vecinătate de alte persoane. În acest caz, persoanele afectate vor fi înștiințate, în scris, despre data începerii, respectiv a finalizării lucrărilor.(8) La încetarea exercitării drepturilor prevăzute la art. 12 alin. (2), titularul autorizației de înființare, respectiv titularul licenței este obligat să asigure degajarea terenului și repunerea lui în situația inițială.(9) Dreptul de acces la utilitățile publice, prevăzut la art. 12 alin. (2) lit. e), trebuie exercitat de titularul autorizației sau al licenței cu bună-credință și în mod rezonabil, fără a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilități publice.Al doilea motiv de apel se referă la o eroare materială a instanței de fond, care nu afectează legalitatea sentinței apelante, în condițiile în care se poate observa că în momentul în care redă textul de lege se face trimitere la art. 12 alin.4 și nu la art 12 alin.11.
În mod corect instanța fondului a analizat cererea de chemare în judecată raportat la dispozițiile legale indicate de apelantă, respectiv art.12 și 14 din Legea nr. 123 /2012 și în cadrul textelor indicate a constatat că erau incidente dispozițiile art. 12 al.11 din Legea nr. 123 /2012.
Din economia textelor de lege mai sus menționate reiese că, legiuitorul a înțeles să legifereze diferit exercitarea dreptului de uz și servitute asupra proprietăților statului și ale unităților administrativ-teritoriale, raportat la cele asupra terenurilor proprietate privată( art. 12 alin.4, art. 12 alin 11), iar instanța fondului în mod corect, dat fiind faptul că terenul pe care se află amplasat PTZ 17 este proprietatea intimaților, a apreciat a fi aplicabil în speță art. 12 alin. 11 din Legea 123/2012, excluzând aplicabilitatea art. 44 alin. 4, ca nefiind aplicabil în speță.
Ori, legiuitorul a înțeles să permită accesul cu titlu gratuit, în situația în care exercitarea dreptului de uz și servitute se exercita asupra proprietăților statului și ale unităților administrativ-teritoriale și cu respectarea principiului echității a dreptului de proprietate și a minimei afectări a acestuia, în situația în care exercitarea dreptului de uz și servitute se exercita asupra terenurilor proprietate privată. Este de remarcat că în această din urmă situație legiuitorul nu a menționat „ în mod gratuit” astfel încât, acolo unde legea nu distinge nici noi nu putem face acest lucru.
Este la latitudinea apelantei să facă aplicabilitatea art. 93 alin. 1 pct. 30 din Legea nr. 123/2012, dacă apreciază că s-a săvârșit vreo contravenție, nefiind aplicabil textul în speță.
Și în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art 1516, 1522, 874 Cod civil, instanța fondului a considerat în mod corect că ne aflăm în situația unor prevederi ale unei legi speciale ce are prioritate față de legea generală.
Cât privește critica, potrivit căreia instanța de fond nu a reținut considerentele deciziei nr. 223/R/02.09.2009 pronunțată de Curtea de Apel B. în dosarul nr._, și aceasta este nefondată, pe de o parte deoarece această decizie nu a fost depusă la dosarul de fond, fiind depusă pentru prima dată în apel de către intimatul D. N. prin notele scrise din 20.01.2015, iar pe de altă parte, în acea decizie se face referire la Legea nr. 13/2007 în timp ce în cauza de față sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 123/2012 .
Față de cele reținute mai sus, Tribunalul, în baza art. 480 Cod pr.civ, urmează a respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către apelanta reclamantă . A ENERGIEI ELECTRICE „ ELECTRICA DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD” SA cu sediul în Ploiești, . împotriva sentinței civile nr. 3248 din 15 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._ /2014, intimați pârâți fiind D. N. domiciliat în Târgoviște, .. 100, județul Dâmbovița și D. I. domiciliată în Târgoviște, .. 94, județul Dâmbovița, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Aprilie 2015
Președinte, V. B. | Judecător, E. P. | |
Grefier, V. P. |
Red.E.P/Th.red.E.P/5 ex./25.05.2015
d.f. nr._ – Judecătoria Târgoviște
j.f. F. A.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2568/2015.... | Uzucapiune. Decizia nr. 97/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
